KorAP: Find »[drukola/base=zaharat & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...89 90 91 ...771 >

19,253 matches

Corola-publishinghouse/Science/92232_a_92727

zgomotul” produs de imperfecțiunea (49) mijloacelor de investigație folosite în culegerea „semnalului”. Indiferent de aceste considerații, există numeroase argumente (50, 91, 92, 159) că rezistența la insulină este determinată genetic. Rezistența la insulină nu este însă apanajul exclusiv al diabetului zaharat. Ea se întâlnește deopotrivă la subiecți fără diabet zaharat: rude de gradul 1 (neafectate) ale unor pacienți cu diabet zaharat tip 2, la indivizii obezi fără diabet (55, 67) și la 25% din indivizii normali (60, 61) din populația generală

Tratat de diabet Paulescu by Radu Lichiardopol (2004) [Corola-publishinghouse/Science/92232_a_92727]
în culegerea „semnalului”. Indiferent de aceste considerații, există numeroase argumente (50, 91, 92, 159) că rezistența la insulină este determinată genetic. Rezistența la insulină nu este însă apanajul exclusiv al diabetului zaharat. Ea se întâlnește deopotrivă la subiecți fără diabet zaharat: rude de gradul 1 (neafectate) ale unor pacienți cu diabet zaharat tip 2, la indivizii obezi fără diabet (55, 67) și la 25% din indivizii normali (60, 61) din populația generală. Se înțelege de aici că rezistența la insulină, singură

Tratat de diabet Paulescu by Radu Lichiardopol (2004) [Corola-publishinghouse/Science/92232_a_92727]
91, 92, 159) că rezistența la insulină este determinată genetic. Rezistența la insulină nu este însă apanajul exclusiv al diabetului zaharat. Ea se întâlnește deopotrivă la subiecți fără diabet zaharat: rude de gradul 1 (neafectate) ale unor pacienți cu diabet zaharat tip 2, la indivizii obezi fără diabet (55, 67) și la 25% din indivizii normali (60, 61) din populația generală. Se înțelege de aici că rezistența la insulină, singură, nu este suficientă pentru a determina apariția diabetului zaharat. Inițial, la

Tratat de diabet Paulescu by Radu Lichiardopol (2004) [Corola-publishinghouse/Science/92232_a_92727]
cu diabet zaharat tip 2, la indivizii obezi fără diabet (55, 67) și la 25% din indivizii normali (60, 61) din populația generală. Se înțelege de aici că rezistența la insulină, singură, nu este suficientă pentru a determina apariția diabetului zaharat. Inițial, la indivizii prediabetici cu rezistență la insulină, toleranța la glucoză este menținută în limite normale printr-un efort insulinosecretor aparent compensator. În această fază, caracterizată prin hiperinsulinism (ca un corolar al stării de rezistență la insulină) și toleranță normală

Tratat de diabet Paulescu by Radu Lichiardopol (2004) [Corola-publishinghouse/Science/92232_a_92727]
răspuns insulinosecretor crescut în valoare absolută, dar inadecvat (scăzut) pentru nivelul rezistenței la insulină. Funcția beta-celulară diminuă progresiv, în paralel cu deteriorarea continuă a toleranței la glucoză și în cele din urmă se ajunge în faza clinic manifestă a diabetului zaharat. Dacă există rezistență la insulină fără diabet zaharat, deocamdată nu se concepe diabet zaharat tip 2 fără deficiență beta-celulară. Deficiența beta-celulară este defectul metabolic ce caracterizează diabetul zaharat. Nu este pe deplin lămurit dacă acest proces „de epuizare” afectează celulele

Tratat de diabet Paulescu by Radu Lichiardopol (2004) [Corola-publishinghouse/Science/92232_a_92727]
scăzut) pentru nivelul rezistenței la insulină. Funcția beta-celulară diminuă progresiv, în paralel cu deteriorarea continuă a toleranței la glucoză și în cele din urmă se ajunge în faza clinic manifestă a diabetului zaharat. Dacă există rezistență la insulină fără diabet zaharat, deocamdată nu se concepe diabet zaharat tip 2 fără deficiență beta-celulară. Deficiența beta-celulară este defectul metabolic ce caracterizează diabetul zaharat. Nu este pe deplin lămurit dacă acest proces „de epuizare” afectează celulele betapancreatice normale sau numai pe acelea care, având

Tratat de diabet Paulescu by Radu Lichiardopol (2004) [Corola-publishinghouse/Science/92232_a_92727]
Funcția beta-celulară diminuă progresiv, în paralel cu deteriorarea continuă a toleranței la glucoză și în cele din urmă se ajunge în faza clinic manifestă a diabetului zaharat. Dacă există rezistență la insulină fără diabet zaharat, deocamdată nu se concepe diabet zaharat tip 2 fără deficiență beta-celulară. Deficiența beta-celulară este defectul metabolic ce caracterizează diabetul zaharat. Nu este pe deplin lămurit dacă acest proces „de epuizare” afectează celulele betapancreatice normale sau numai pe acelea care, având un defect „ocult” (146) sunt susceptibile

Tratat de diabet Paulescu by Radu Lichiardopol (2004) [Corola-publishinghouse/Science/92232_a_92727]
în cele din urmă se ajunge în faza clinic manifestă a diabetului zaharat. Dacă există rezistență la insulină fără diabet zaharat, deocamdată nu se concepe diabet zaharat tip 2 fără deficiență beta-celulară. Deficiența beta-celulară este defectul metabolic ce caracterizează diabetul zaharat. Nu este pe deplin lămurit dacă acest proces „de epuizare” afectează celulele betapancreatice normale sau numai pe acelea care, având un defect „ocult” (146) sunt susceptibile să se epuizeze. Această vulnerabilitate a celulelor betapancreatice, ca și susceptibilitatea de a fi

Tratat de diabet Paulescu by Radu Lichiardopol (2004) [Corola-publishinghouse/Science/92232_a_92727]
normale sau numai pe acelea care, având un defect „ocult” (146) sunt susceptibile să se epuizeze. Această vulnerabilitate a celulelor betapancreatice, ca și susceptibilitatea de a fi influențată de factori de mediu, ar putea fi determinată genetic. Faptul că diabetul zaharat tip 2 este de 10 ori mai frecvent la obezii care au un părinte diabetic, în comparație cu indivizii obezi fără istoric familial de diabet, pledează in favoarea unui defect betacelular „ocult”, determinat genetic. Este probabil ca în viitor să se descopere

Tratat de diabet Paulescu by Radu Lichiardopol (2004) [Corola-publishinghouse/Science/92232_a_92727]
familial de diabet, pledează in favoarea unui defect betacelular „ocult”, determinat genetic. Este probabil ca în viitor să se descopere că, în baza interacțiunii cu mediul, combinații complexe ale unor defecte genice realizând un profil genetic particular determină apariția diabetului zaharat tip 2.

Tratat de diabet Paulescu by Radu Lichiardopol (2004) [Corola-publishinghouse/Science/92232_a_92727]
Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556

avantaje la distanță trebuie însă să țină seama de riscurile pe termen scurt (perioperator) pe care le implică prezența leziunilor coronariene multivasculare proximale, disfuncția ventriculului stâng, un test de efort intens pozitiv, stări morbide asociate precum boala vasculară periferică, diabetul zaharat etc. Indicații: Clasa I 1. Stenoză semnificativă a trunchiului principal al arterei coronare stângi (left main); 2. Echivalență de left main: stenoze semnificative în porțiunea proximală a LAD și a arterei circumflexe; 3. Leziuni trivasculare (beneficiul în ceea ce privește supraviețuirea este mai

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
realizează controlul celorlalți factori de risc cunoscuți. Plecând de la aceste criterii au fost identificați o serie de factori majori de risc pentru boala coronariană: dislipidemia (2, 3, 4, 5), hipertensiunea arterială (6), fumatul (7, 8, 9, 10, 11) și diabetul zaharat (12, 13, 14). Pe lângă aceștia se mai adaugă lipsa activității fizice (15, 16, 17), obezitatea (18, 19), antecedentele familiale de boală cardiacă ischemică (20, 21), vârsta, sexul, homocisteinemia (22, 23), consumul de alcool (24), stresul, tipul A de personalitate (25

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
durata clampării aortei și terapia postoperatorie adecvată incluzând sistemele de asistare mecanică a ventriculului stâng pot asigura supraviețuirea postoperatorie precoce a cel puțin 50% din pacienți (42). Supraviețuirea la distanță depinde de prevalența celorlalți factori de risc. Afecțiuni asociate Diabetul zaharat insulino-dependent Diabetul zaharat insulino-dependent este un puternic factor de risc pentru deces după BAC din cauza atât a efectului său de afecțiune coexistentă, cât și a celui de accelerare al procesului aterosclerotic. De obicei, la diabetici, leziunile coronariene sunt mai difuze

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
și terapia postoperatorie adecvată incluzând sistemele de asistare mecanică a ventriculului stâng pot asigura supraviețuirea postoperatorie precoce a cel puțin 50% din pacienți (42). Supraviețuirea la distanță depinde de prevalența celorlalți factori de risc. Afecțiuni asociate Diabetul zaharat insulino-dependent Diabetul zaharat insulino-dependent este un puternic factor de risc pentru deces după BAC din cauza atât a efectului său de afecțiune coexistentă, cât și a celui de accelerare al procesului aterosclerotic. De obicei, la diabetici, leziunile coronariene sunt mai difuze, disfuncția ventriculului stâng

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
progresiune a leziunilor aterosclerotice cu reinstalarea condițiilor ce determină apariția anginei pectorale poate fi sugerată de vârstă, sex, distribuția leziunilor coronariene, elemente de agresivitate a procesului aterosclerotic (boală vasculară periferică, ateroscleroza aortei ascendente, leziuni coronariene distale), afecțiuni asociate precum diabetul zaharat, hipertensiunea arterială, dislipidemia. Factori de risc pentru IMA (nonperioperator) după BAC Factorii de risc dependenți de pacient pentru apariția infarctului miocardic (nonperioperator) după operația de by-pass aortocoronarian nu diferă de principalii factori de risc pentru boala coronariană. Astfel, antecedentele familiale

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
arterială, dislipidemia. Factori de risc pentru IMA (nonperioperator) după BAC Factorii de risc dependenți de pacient pentru apariția infarctului miocardic (nonperioperator) după operația de by-pass aortocoronarian nu diferă de principalii factori de risc pentru boala coronariană. Astfel, antecedentele familiale, diabetul zaharat netratat, persistența dislipidemiei și a hipertensiunii arteriale, fumatul cresc riscul apariției infarctului miocardic prin progresiunea leziunilor aterosclerotice de la nivelul arterelor coronare, precum și prin accelerarea degenerării ateromatoase a grafturilor venoase. Factori de risc pentru reintervenție după BAC Reintervenția pentru o nouă

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
lor variază între 0,4%-5% (18). Factori de risc asociați cu apariția acestor complicații extrem de severe au fost considerați obezitatea, operațiile pe cord deschis în antecedente, folosirea ambelor artere mamare interne, durata și complexitatea intervenției chirurgicale și prezența diabetului zaharat. Obezitatea pare să se coreleze strâns cu mediastinita după operația de by-pass aortocoronarian (19, 20, 21). Mecanismul prin care obezitatea conduce la acest tip de complicație nu este pe deplin cunoscut, dar foarte probabil că este plurifactorial. Distribuția precară a

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
adipos, prezența pliurilor tegumentare adânci ce reprezintă un loc ideal pentru proliferarea bacteriilor și zonele extinse de țesut adipos predispus la infecție, toate reprezintă tot atâtea probleme care se cer a fi rezolvate înainte de a fi prea târziu. Prezența diabetului zaharat și în mod special a celui insulino-dependent (22) a fost asociată cu apariția mediastinitei la un număr important de bolnavi (20). În afară de modificările la nivel microvascular întâlnite la persoanele diabetice, nivelul crescut al glicemiei poate interfera cu procesul de cicatrizare

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
locul de inserție (2%-3%), sângerarea, fals anevrism (1%), limfocelul, neuropatia femurală, disecția acută de aortă, accidente vasculare cerebrale (2%-3%) (în cazul inserției transaortice). Factorii de risc incriminați în apariția ischemiei periferice sunt: sexul feminin, boala vasculară periferică, diabetul zaharat, fumatul, vârsta înaintată, obezitatea, șocul cardiogenic. Menținerea îndelungată a balonului intraaortic de contrapulsație crește riscul apariției complicațiilor (137). Câteva complicații legate de folosirea IABP pot cauza decesul: sângerarea retroperitoneală, septicemia, leziuni ale sistemului nervos central, disecția de aortă (138). Complicații

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
bolnavi. Cu toate acestea, dacă riscul de deces prin terapie medicamentoasă este mare (> 20% mortalitate la cinci ani) trebuie luate în considerare alte alternative terapeutice (151): chirurgia coronariană pe cord bătând, chirurgia coronariană miniinvazivă, revascularizările hibride, revascularizarea exclusiv percutană. Diabetul zaharat este un factor predictiv pentru tipul I de deficit neurologic ceea ce se explică prin faptul că această categorie de pacienți au de obicei o limitare a fluxului sanguin cerebral secundară unei ateroscleroze difuze și o alterare a mecanismului de autoreglare

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
categorie de bolnavi este recomandată luarea în considerare a altor opțiuni terapeutice pentru boala coronariană. Factorii de risc preoperatori (227, 228, 229) pentru disfuncția renală postoperatorie includ vârsta avansată, insuficiența cardiacă congestivă moderată sau severă, by-pass aortocoronarian în antecedente, diabet zaharat tip I, afectare renală preexistentă (creatinină serică 1,4-2,0 mg/dL). Insuficiența renală acută se caracterizează prin oligurie (volum urinar < 400 ml/zi), creșterea creatininei serice > 5 mg%, rata de filtrare glomerulară < 30 ml/min/mp sau necesitatea dializei

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
într-o perioadă în care se constată o scădere a incidenței bolii coronariene în populația generală și este explicată în parte prin caracteristicile pacienților care încep să facă dializă. În prezent mai mult de o treime dintre aceștia au diabet zaharat, vârsta medie depășește 60 de ani și majoritatea dintre aceștia au o serie de factori de risc importanți pentru mortalitatea cardiovasculară printre care hipertensiune arterială, disfuncție miocardică, hipertrofie ventriculară, tulburări ale metabolismului lipidic, anemie și creșterea nivelului plasmatic al homocisteinei

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
chirurgicală a miocardului este mai mare la bolnavii aflați în dializă cronică, riscul de deces este considerabil crescut atunci când sunt tratați medicamentos. Există o serie de caracteristici care diferențiază pacienții aflați în dializă. Comorbiditățile asociate incluzând hipertensiunea arterială și diabetul zaharat, precum și complicațiile induse de acestea își pun amprenta asupra supraviețuirii pe termen scurt și lung (237). Rezultat al acestor factori, precum și al altora printre care infecțiile și tulburările hidroelectrolitice, bolnavii cu insuficiență renală aflați în dializă cronică au un risc

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
este de patru ori mai mare comparativ cu cea înregistrată la bolnavii spitalizați în condiții obișnuite. Aceasta este cauzată de unii factori dependenți de pacient, de actul chirurgical, de monitorizare, de terapia instituită. Factorii dependenți de pacient includ vârsta, diabetul zaharat, malnutriția, obezitatea, severitatea afecțiunilor cardiopulmonare. Barierele naturale de apărare fizice și fiziologice sunt afectate de plăgile chirurgicale, plasarea sondei de intubație orotraheală, a sondei nazogastrice, urinare, a cateterelor arteriale și venoase. Bolnavii neresponsivi sunt predispuși la dezvoltarea unor leziuni trofice

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
avut puterea predictivă cea mai mică. În mică măsură mortalitatea a fost influențată de alte variabile cum ar fi PTCA în cursul internării (anterior intervenției chirurgicale), infarct miocardic recent (< 1 săptămână), tulburări de ritm ventriculare, insuficiență cardiacă, insuficiență mitrală, diabet zaharat, boală cerebrovasculară, boală vasculară periferică, boală pulmonară cronică obstructivă, creatinină serică. Vârsta avansată a fost asociată în general cu o mortalitate crescută (242, 243). Într-un studiu recent (244), atribuind vârstei < 65 ani un risc relativ de 1, s-a

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]