7,506 matches
-
sărutând pe frunte infinitul, Văzduhu-mi dăruiește-un zbor spontan, Cu îngerii domnite din ”Cuvântul”, Îmi cresc decenii anii într-un an. Nu port tot ce se vinde azi în piață, Dar port cu mine-n taină tot ce am, În zarea oglindită-n verde-n viața, Azi port ce-am învățat și nu știam. (din volumul de poezii ”Zâmbete concave”, Editura Univers Științific, București, 2009) Citește mai mult Sărutând infinitulde Doru CiutacuNu port tot ce se vinde azi în piață,Dar
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/352084_a_353413]
-
învățat și nu știam. (din volumul de poezii ”Zâmbete concave”, Editura Univers Științific, București, 2009) Citește mai mult Sărutând infinitulde Doru CiutacuNu port tot ce se vinde azi în piață,Dar port cu mine-n taină tot ce am,În zarea oglindită-n verde-n viața,Am învățat să port ce nu știam.Și sărutând pe frunte infinitul,Văzduhu-mi dăruiește-un zbor spontan,Cu îngerii domnite din ”Cuvântul”,Îmi cresc decenii anii într-un an.Nu port tot ce se vinde
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/352084_a_353413]
-
sărutând pe frunte infinitul,Văzduhu-mi dăruiește-un zbor spontan,Cu îngerii domnite din ”Cuvântul”,Îmi cresc decenii anii într-un an.Nu port tot ce se vinde azi în piață,Dar port cu mine-n taină tot ce am,În zarea oglindită-n verde-n viața,Azi port ce-am învățat și nu știam.(din volumul de poezii ”Zâmbete concave”, Editura Univers Științific, București, 2009)... X. ALZHEIMER POETIC, DE DORU CIUTACU, de Doru Ciutacu , publicat în Ediția nr. 804 din 14
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/352084_a_353413]
-
Erbiceanu. Ar mai trebui să pomenesc aici de ritm, de armonie, dar nu este nevoie, pentru că, în cele din urmă, și finitul este infinit (finit la infinit !) „Din naufragiul clipei ... între pleoape / Strivind lumina visului pierdut ... / Dar spaima cuibărește-n zări, pe ape, / Ispite ale altui început ... ” ( Neodihnă ) Să fie Universul sferic ? Adică, să renunțăm la piramidă din simplul motiv că, fără unghiuri, sfera este mai ușor de prins în palme ? „ Desperecheate, vorbele se-ngână / De câte ori prin ele dau să trec
LA FONTAINE DE CE SIÈCLE de IOAN LILĂ în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352135_a_353464]
-
Ca un balsam,contra durerii. Mi-e dor de tot ce-a fost cândva, De mine,când eram copil, Și să trăiesc din nou,aș vrea, Fiorul primei întâlniri. Mi-e dor de clipă risipita De timp,în cele patru zări, Precum nisipu-ntr-o clepsidra, Asterne-n vechi iubiri,uitări. Mi-e dor s-aud o vorbă bună, Fără să ma-ndoiesc de ea, Să dorm afara-n nopți cu luna, Mi-e dor de tinerețea mea Referință Bibliografica: Mi-e dor
MI-E DOR de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 1467 din 06 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352200_a_353529]
-
ziuă. Cum s-a luminat de ziuă am căutat cu înfrigurare și am găsit aceste însemnări din jurnalul său: 20 septembrie anul ... . ,,Vremea ploioasă se prelungea de două săptămâni. Prin parbriz priveam liziera pădurii. Ceața fină, care se ridica în zare, îmi amintea despre zânele și spiridușii din basmele copilăriei. Priveam casele de la poala muntelui ce păreau a se afla acolo din timpuri imemoriale. Drumul pietruit era parțial funcționabil, pe alocuri însă gropile îl făceau impracticabil. Atras de mirajul satului Sălătrucel
COMOARA DIN BULZ DE CONSTANTIN GEANTĂ de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1342 din 03 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352192_a_353521]
-
strânse au făcut și riduri, Unde ești tu oare? Ai rămas în ieri? Și-au crescut din iarbă parcă niște ziduri. Țipătul acesta este unul mut..., Inima îl știe, sinele-l cunoaște, Am făcut poteci în necunoscut Ochii au găsit zările albastre. Toaca rugăciunii sună a trezire, Toamna vine grabnic cu alai de flori, Pe poteci de gând străjuiesc castanii Doar cu amintiri calde mă înfiori. Se topesc ghețarii din Alaska noastră Sania e trasă de câinii știuți, Par așa grăbiți
M-AM TREZIT de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1330 din 22 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352237_a_353566]
-
furată o icoană și-a căzut din tranc-doamne o pasăre din cer ne-am luat deja avocați dintre îngeri pentru clipa când ne va judeca aspru zeul stingher Anii ne încearcă atingând cu aripa și lepădându-ne despuiați - în ce zare ? până se va termina de tot cu risipa vom mirosi a tăciuni stinși și-a uitare Ce-ai face dac-ai știi că de mâine te va chema la El să-ți pună aripe !? și tu să-L refuzi și
EREZII... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 413 din 17 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356314_a_357643]
-
George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 318 din 14 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Sens unic Corăbiile le-am distrus demult, Înaintez cu grijă și ascult; De-ntoarcere nu pomenesc deloc, E treabă serioasă, nu e joc. Cât ține zarea, doar culoare albă, Bobițe promoroacă-n chip de salbă. În mersu-i sania se hartoiește Ori stă înțepenită ca-ntr-un clește. Pocnesc cu voioșie rar din bici- Încrâncenarea zmeilor voinici. Cum drumul se arată foarte lung, Dar, fără grabă, tot
SENS UNIC de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 318 din 14 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356352_a_357681]
-
Hai să hoinărim prin cartier, Cum hoinăream când eram foarte tineri - Stelele tremurau, țintuite de ger Și ne temeam doar de Sfânta Viberi. Vroiam să fie mereu sărbătoare, Să ne asalteze mirările, Într-o tinerețe netrecătoare, De nu o cuprindeau zările. Când vorbea profesorul despre ohmi Noi corectam: „oameni!” - râzând mânzește. Profesorii, bine dispuși, bonomi Zâmbesc - și voia bună sporește. Iar chiulesc de la ore - precis ! Ne urmăresc priviri mustrătoare... Să fii vesel, să râzi nu este interzis - De ce să cauți pete
SĂ HOINĂRIM de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356367_a_357696]
-
TOAMNĂ Autor: Leonid Iacob Publicat în: Ediția nr. 287 din 14 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului reverie de toamnă Și toamna tot coboară în sufletele noastre cu-alaiul e de frunze de dor și nostalgii și-o vedem plutindă prin zările albastre, când picură în inimi atâtea reverii. Și-n auriul frunzei cu tiv carmin pe laturi prin melopei și gânduri găsești al toamnei dor, de frumusețea-i dulce nu poți ca să te saturi și clipele-n nuntire dau inimii fior
REVERIE DE TOAMNĂ de LEONID IACOB în ediţia nr. 287 din 14 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356415_a_357744]
-
Chiar și doar în gând / Și-ndată-auzi-vei o voce măiastră / Cum vine cântând / E tocmai solia-așteptată de mult / Din cer să coboare / În dar îți aduce din ceară sau lut / Gingașe-aripioare / Primește-le zboară precum ți-a fost dat / Departe spre zare / O parte din sufletul neîntinat / Du-i Sfântului Soare / Cutează noi aripi în dar să primești / Mari cât infinitul / Spre alte-orizonturi de vrei să pornești / Cătându-ți ursitul” (Precum ți-a fost dat). Principala dimensiune a scrierilor Ioanei Stuparu este cea
O CARTE A SFINTEI LUMINI. IOANA STUPARU, SFEŞNIC TÂRZIU, CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356373_a_357702]
-
generos care o caracterizează. Împărțind iertarea tuturor, ea are parte, la rându-i, de iertare. „Regina iertării: Ce lin s-a făcut urcușul cărării, / Pe margine flori vestesc întronarea, / O doină la nai va face strigarea, / Deschide-se-vor hotarele zării. / O șoaptă aud, alung întrebarea, / Vin îngeri cântând, e clipa visării, / Aleasă voi fi Regina Iertării / Castelul e-n veci, mi-așteaptă intrarea. Mi-am prins la ureche cireșe de mai, / In plete crâmpei din soarele verii, / Din toamnă cules
O CARTE A SFINTEI LUMINI. IOANA STUPARU, SFEŞNIC TÂRZIU, CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 313 din 09 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356373_a_357702]
-
timp acuma iar răsună, În recluziunea unor zile reci Și în nopți senine, sub luciri de lună. Timpul nu se-ntoarce, trece spre târziu, Cântă mai departe doar un tainic gând, Pe imensitatea de cer azuriu - Un stingher cocor spre zare navigând. Adrian Simionescu Referință Bibliografică: Game și arpegii / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 286, Anul I, 13 octombrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Nicolae Podișor : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
GAME ŞI ARPEGII de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 286 din 13 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356474_a_357803]
-
în: Ediția nr. 268 din 25 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Întreb toamnă Am sufletul plin de iubire dar din ochi, lacrimi stau să cadă oare toamnă mi-a dat în privire nostalgia rece de zăpadă? Gândurile privesc departe spre zările uitate de lume, doar pe jos zac împrăștiate vise risipite de vreme. Are rost printre frunze rupte și-ngalbenite de al toamnei hâr să caut visele pierdute de timpul neobosit hoinar? Parcă bucăți din sufletul meu se desprind și cad uneori
INTREB TOAMNA de MARIANA CIUREZU în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355811_a_357140]
-
echilibru s i ne lipim de viață c a de scrisori un timbru Noi sîntem că o ap a Ce curge c ătre mare I n visurile noastre Pasc cerbi și căprioare Iar norii se adun a Că oile în zare Curg apele albastre Că zilele spre mare NU-MI SPUNE MIE NOAPTEA... Nu-mi spune mie noaptea de ce pe cerul minții, Minunile g dîrîi aievea se-mpletesc, C înd eu refac cặrarea acelor zei pe care, Cu dragoste suavặ, de-
LAPIS LAZULI SINT OCHII TAI de IOAN LILĂ în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355786_a_357115]
-
nu au aflat ce este scris în zodii încifrat Să mă fi numit IULIU, aș fi fost un pigmeu față de ilustrul tiz al meu Pretențioase AUGUSTUS OCTAVIAN, și mi-a făcut cu ochiul un alt împărat - (H)ADRIAN Cum gândul zările colindă, nu pot orizonturile să mă cuprindă A treia generație a dinastiei preotului Stan, prin valurile timpului în toate zilele de peste an. Metafore de suflet încrustate pentru secunde lungi de eternitate Blazați strâmbă din nas când rostesc poet, poezie, le
ENIGMĂ DINASTICĂ DE ADRIAN SIMIONESCU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355815_a_357144]
-
2011 Toate Articolele Autorului Să poți zâmbi când sufletul îți plânge, și când oricare pas pe care-l faci, te doare, când ziua ți se pare că-i toată ca o noapte și-un orizont, nicicum, nu poți zări în zare... Să-ncerci a construi iar... viața-ți din ruină, ca și cum tot ce faci, zadarnic ți se pare, țintind spre-un viitor nesigur, al ajunge, trecând peste eșecuri, chiar dacă rău te doare... Așa-i străinătatea! ...Și-așa-i de dureroasă! Până
DUREREA STRĂINĂTĂŢII de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 254 din 11 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355840_a_357169]
-
simt viitoru-n pântec Iubita mea de polen ne trage spre Pol un ren Iubita mea de floare în potecă luna ne răsare Iubita mea de petală în jocul meu ești vestală Iubita mea de cărare ochi-ți sunt streașină la zare Iubita mea de gând ne-mpăcat așteptare-mi ești când sunt plecat Iubita mea de fulger te simt pe umeri înger Iubita mea de gând urmăm noi la rând? Al.Florin ȚENE Fulgerul de pe umăr Iubita mea de rouă în noi
FULGERUL DE PE UMĂR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 264 din 21 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355855_a_357184]
-
simt viitoru-n pântec Iubita mea de polen ne trage spre Pol un ren Iubita mea de floare în potecă luna ne răsare Iubita mea de petală în jocul meu ești vestală Iubita mea de cărare ochi-ți sunt streașină la zare Iubita mea de gând ne-mpăcat așteptare-mi ești când sunt plecat Iubita mea de fulger te simt pe umeri înger Iubita mea de gând urmăm noi la rând? Al.Florin ȚENE PoeziePPoPo Fulgerul de pe umăr Iubita mea de rouă în
FULGERUL DE PE UMĂR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 264 din 21 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355855_a_357184]
-
simt viitoru-n pântec Iubita mea de polen ne trage spre Pol un ren Iubita mea de floare în potecă luna ne răsare Iubita mea de petală în jocul meu ești vestală Iubita mea de cărare ochi-ți sunt streașină la zare Iubita mea de gând ne-mpăcat așteptare-mi ești când sunt plecat Iubita mea de fulger te simt pe umeri înger Iubita mea de gând urmăm noi la rând? Al.Florin ȚENE Gândul meu, corabie... Plouă de s-a umplut cerul
FULGERUL DE PE UMĂR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 264 din 21 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355855_a_357184]
-
norii saturați de râuri, pădurea și-a trimis rădăcinile-n cer umplându-și frunzele de sevă pentru animalele ei ce pier. Iarba își trimite culoarea în nori întorcându-se încărcată de rouă în zori, cântecul păsărilor o ia razna spre zare și se-ntoarce în aripi cu-o mare. Plouă dinspre izvoare de un an de s-a transformat cerul în ocean iar gândul meu -corabie plutește în larg alături de-o vrabie. Al.Florin ȚENE Referință Bibliografică: Fulgerul de pe umăr
FULGERUL DE PE UMĂR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 264 din 21 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355855_a_357184]
-
vremuri prinși în horă, destui răpuși prin timp de oboseală, cum florile - petală cu petală cu trist oftat, la anumită oră îi evocăm acuma cu sfială în toamna policromă și sonoră, cu armonii de melodii la proră de nave înspre zări fără escală - sunt adormiții întru eternitate - vor dăinui de-acum în amintire iar aripa secundei nu mai bate. își toarce veșnicia fir subțire din caierul de vise spulberate prin anotimpuri tainice-n rotire. Referință Bibliografică: Caierul de vise de Adrian
CAIERUL DE VISE DE ADRIAN SIMIONESCU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355889_a_357218]
-
și noi vom invada pașnic această lume, în sejururi proporționate după posibilitățile fiecăruia, precum lava sa incandescentă. Azi, numai cei care nu mai pot, sau poate nu vor, mai stau pe acasă, nedorindu-și poate a o lua spre alte zări. Mediile de informare, de pe meleagurile străine sau de pe acasă, caracterizate de nerăbdarea lor continuă de a publica știri ”bombă”, ne descoperă deopotrivă atât realizările incredibile ale unora cât și fracasurile deosebit de dureroase ale altora, la fel de topice, neuitând să ne strecoare
UN FENOMEN NEDORIT, SAU NECESAR? de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 254 din 11 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355839_a_357168]
-
Ediția nr. 272 din 29 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului Copacii Au ridicart copacii mâinile spre cer, și îndurare cer și ierare de păcate pentru frunzele de vânt împrăștiate . Iar degetele, copacii și le-au întins spre soare să atingă zarea să pipaie lumina mângâiate de căldură lui divina. Și-au înfipt copacii piciorele-n tărână rugă înălțând pentru iertarea noastră când soarele apune la fereastra . Și trupul copacii, l-au pus pentru noi chezăsie veșnic să fie mângâiere și speranță c
COPACII... de MARIANA CIUREZU în ediţia nr. 272 din 29 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355921_a_357250]