3,844 matches
-
mai mare decât celelalte prezentate mai sus datorită statutului băiatului, un preot înstărit, capabil să plătească pentru greșelile fiului. Dar multe învoieli se tranșează în bani gheață, sumele încadrându-se între 20 și 60 de taleri. Dintr-o foaie de zestre, unde toate sunt prețuite, aflăm, de exemplu, care este prețul animalelor și ce ar putea să-și cumpere o fată cu banii primiți. La 28 iulie 1811, se putea cumpăra un taur sau un cal cu 10 taleri, o vacă
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
un cal cu 10 taleri, o vacă valora 7,5 taleri, o bivoliță 25 de taleri, o oaie sau un stup de albine numai 2 taleri, iar un râmător aproape 2 taleri și jumătate. Deci cu 20 de taleri ca zestre, o fată își putea cumpăra două vaci cu lapte și-i mai rămâneau bani și pentru două oi. III logodna Pețitorii Dar nunta nu se face niciodată singură, întrecele două familii interpunându-se un al treilea personaj, numit mijlocitor sau
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
nunta nu se face niciodată singură, întrecele două familii interpunându-se un al treilea personaj, numit mijlocitor sau pețitor. Acest interpus este rudă, prieten, vecin cu una dintrecele două familii și intervine pe lângă părinți, propune realizarea alianței, participă la negocierea zestrei, îi prezin tă pe tineri unul altuia. De asemenea, un pețitor are și rol de chezaș în realizarea alianței, și în ceea ce privește cinstea celor doi. El își asumă responsabilitatea acestei relații, ginerii și socrii neezitând să-l tragă la răspundere atunci când
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
din urmă depinde prelungirea sau scurtarea perioadei; cu cât pregătirile sunt mai avansate, cu atât nunta se face mai repede. După cum am arătat în capitolul anterior, logodna este un moment foarte apro piat de ne go cie rea foii de zestre, ajungând uneori să se confunde sau să se facă în același timp, astfel încât martorii din actul dotal să poarte numele de logoditori. Dar care sunt etapele surprinse în urma analizei documentelor? După negocierea zestrei și acceptarea de către ginere a actului dotal
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
de ne go cie rea foii de zestre, ajungând uneori să se confunde sau să se facă în același timp, astfel încât martorii din actul dotal să poarte numele de logoditori. Dar care sunt etapele surprinse în urma analizei documentelor? După negocierea zestrei și acceptarea de către ginere a actului dotal se stabilește data logodnei. Tim pul dintre logodnă și nuntă este un timp bine definit și bine marcat de o serie de rituri și ritualuri. Schimbul de inele și/sau sărutarea tinerilor, daruri
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
face în pripă și familiile n-au avut timp să-și procure inele le necesare schim bu lui. inelul rămâne, de-a lungul secolului, simbolul ritualic prin excelență al logodnei de pli ne și este deseori scris în foaia de zestre, iar valoarea lui crește sau descrește în funcție de starea socială a tinerilor. El are următoarea de nu mi re „inel cu diamant pentru schimb“ sau „inel dă aur pentru schimbul de la logodnă“; inele de aur cu diamant în cla sa no
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
și poate un „boccealâc de ginere“. Cum un asemenea animal este destul de scump, cum echipamentul este la fel de valoros, calul de ginere complet echipat apare mai ales în clasa superioară a fiecărei categorii sociale. Uneori este prevăzut, notat în foaia de zestre, dar în imposibilitatea de a-l da tatăl intervine și fie îl șterge, fie oferă altceva la schimb: „în loc di cal di ginere s-au dat o flintă“. Darurile de logodnă sunt diferite de cele ce urmează a se face
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
al locului pentru efectuarea unei logodne silite. Dar în practică motive le sunt cu totul altele: opozi ția băr ba tu lui (7), opoziția fetei (4), opoziția părinților (4), impedimente religioase (1). Inițiativa ruperii logodnei aparține bărbatului; restituirea foii de zestre constituie simbolul acestei rupturi. Nici unul dintre cei șapte bărbați nu are un motiv anume pentru a-și justifica gestul. Ioniță bărbierul invocă vorbele purtate în mahala de fată a doua zi după logodnă; Ioniță Racotă se consideră prea sărac și
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
cucoana a rupt logodna făcută cu ani în urmă între copiii lor și acum se pre gă teș te de nuntă, dar cu o alta. Tatăl se plânge cum că mai de u năzi s-a pomenit cu foaia de zestre „trimisă înapoi și cu adăogire peste putința sa“ și asta la 14 luni de la face rea logodnei. Procesul furnizează in formații și detalii importante asupra derulării logodnei cu invocarea tuturor ritualurilor prevăzute de lege și cutumă. Dar mai pre sus
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
provin din rândul boierilor, familiile se află în același județ, se cunosc, au informații de spre prestigiul, averea și onoarea fiecăruia. Tatăl acceptă propunerea făcută de pețitor și după prima învoială se înțeleg asupra dotei. Ia mandi ia foaia de zestre, ca semn al acor du lui încheiat, și o transmite soacrei sale. logodna este în acest caz o afacere a părinților, glasul tinerilor nu apare, părerea lor nu este cerută. Dacă în primul document nici unul dintre copii nu este numit
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
mare că logodna este gata și îi invită pe toți la el acasă unde are pregătit ospățul și unde îi așteaptă jupâneasa și alte obraze de cinste. logodna se derulează urmând, etapă cu etapă, toate riturile specifice: învoiala, foaia de zestre, sărutarea tinerilor, daruri de logodnă, ospăț și în final chiar „punerea de soroc pentru nuntă“. Din acest moment, tatăl începe să se pregătească de nuntă și să cumpere toate cele necesare pentru ospățul nupțial. Dacă în sufletul lui mai sunt
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
noră. În temein du-se pe toate aceste dovezi, fata se pregătește de nuntă și așteaptă sosirea dumnealor cu alaiul și călțunii. Dar „l-a tot prelungit pentru săvârșirea nunții 14 luni“ și atunci s-a pomenit cu foaia de zestre înapoi, fiindcă Ilinca „și-au găsit norocire mai bună la altă parte“. Ba chiar a auzit că și-a căsătorit deja feciorul. Ca tată, el are tot dreptul să ceară dreptate, ruperea logodnei fiind aso ciată atât cu o injurie
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
rudenie. Se poate spune, concomitent, că aceste da ruri „dau autoritate noi relații, o transformă într-o relație completă“. Schim bul de daruri este prezent în toate straturile societății și se derulează după ace leași reguli și ritualuri. Ca și zestrea, darul este su pu s unei analize juridice și se bucură de articole speciale în codurile de legi. Astfel în Îndreptarea legii, prin glave le 269, 270, 271 se acordă un statut juridic acestor pres tații schimba te între soți
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
dar pe care soții și-l fac, în mod aparent obligatoriu, îl constituie inelul de logodnă. Urmează o serie de cadouri schimbate între logodnă și sâmbăta nunții, numite „daruri dinaintea nunții“. Acestea ar putea fi considerate ca o contrapondere a zestrei dacă ținem cont de faptul că Pravila prevede ca ele să re prezinte o treime din zestre. La 3 august 1776, când mitropolitul Grigore judecă un proces de divorț, cu restituirea zestrei și a darurilor dinaintea nunții, el face apel
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
o serie de cadouri schimbate între logodnă și sâmbăta nunții, numite „daruri dinaintea nunții“. Acestea ar putea fi considerate ca o contrapondere a zestrei dacă ținem cont de faptul că Pravila prevede ca ele să re prezinte o treime din zestre. La 3 august 1776, când mitropolitul Grigore judecă un proces de divorț, cu restituirea zestrei și a darurilor dinaintea nunții, el face apel la Pravilă, fără a specifica însă lista, glava, zaceala, sus ținând următoarele: „dar fiindcă după Pravilă este
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
ar putea fi considerate ca o contrapondere a zestrei dacă ținem cont de faptul că Pravila prevede ca ele să re prezinte o treime din zestre. La 3 august 1776, când mitropolitul Grigore judecă un proces de divorț, cu restituirea zestrei și a darurilor dinaintea nunții, el face apel la Pravilă, fără a specifica însă lista, glava, zaceala, sus ținând următoarele: „dar fiindcă după Pravilă este dator bărbatul a da pre cât vine a treia parte din zestre, dar soției lui
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
divorț, cu restituirea zestrei și a darurilor dinaintea nunții, el face apel la Pravilă, fără a specifica însă lista, glava, zaceala, sus ținând următoarele: „dar fiindcă după Pravilă este dator bărbatul a da pre cât vine a treia parte din zestre, dar soției lui, care ori mai naintea nunții de le au dat, ori de n-au putut la vreme mai nainte și le-au dat după nuntă, iarăși dar să numește pentru nuntă“ . Ple când de la acest paragraf, putem considera
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
și le-au dat după nuntă, iarăși dar să numește pentru nuntă“ . Ple când de la acest paragraf, putem considera că bărbatul are obligația de a dă rui soției sale înaintea nunții daruri care să acopere o tre me din valoarea zestrei. De altfel, mitropolitul îl obligă pe soțul în cauză, Theo dor Zo tul, să plătească soției suma de 997 taleri, adică o treime din zestrea care avea valoarea de 2 118 taleri, chiar dacă acesta susține că nu i-a dăruit
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
dă rui soției sale înaintea nunții daruri care să acopere o tre me din valoarea zestrei. De altfel, mitropolitul îl obligă pe soțul în cauză, Theo dor Zo tul, să plătească soției suma de 997 taleri, adică o treime din zestrea care avea valoarea de 2 118 taleri, chiar dacă acesta susține că nu i-a dăruit decât inelul de logodnă și că decât pe acela îl consideră dar. Între logodnă și cununia religioasă, soțul dă ruieș te soției sale haine și
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
aur și argint. Acestui dar i se adaugă „boh cea lâcul“ de ginere, o legătură în care se găsesc cămăși și batiste special țesute și cusute pentru el. Aceste două daruri sunt în tot deau na prevăzute în foaia de zestre a unei fete de boier, negustor sau țăran, nu se precizează însă când se desfășoară livrarea acestor daruri, în ce moment între logodnă și nuntă. O altă problemă în semnată care apare ar fi dacă logodna aduce și libertatea sexuală
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
și de cel al cuplurilor care trăiesc în concubinaj și, mai presus de toate, cununia religioasă atestă în ochii comunității legitimitatea cuplu lui și a copiilor care se vor naște, dreptul acestora din urmă de a revendica patrimoniul tatălui și zestrea mamei. Trebuie arătată aici distincția clară între căsătorie și concubinaj. Interzis de canoane, el se practică totuși, dar conform pravilei, în această legătură ilicită femeia deține o poziție foarte fragilă. Bărbatul o poate alunga după o anumită perioadă de conviețuire
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
cununia religioasă, când tinerii au primit binecuvântarea părinților și a preotului, marele ospăț al nunții începe. O dată intrată în casa socrilor, mireasa are obligația de a face daruri pentru socri, cum nați și nași, daruri trecute întotdeauna în foaia de zestre. Ele sunt preparate înainte de către familia fetei, puse în „bohcealâcuri“ speciale și dăruite în ziua nunții. Fiecare boccealâc cu prin de lucruri le tradiționale și poartă etichetă cu statutul fiecărei persoane vizate: „bohcealâc de ginere“, „de socru“, „de soacră“, „de
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Cocorăscu naște zeci de scrisori schimba te între mire, soacra-mare și mătușa fetei, Zoița păhărniceasa. Cu ajutorul lor se poate foarte ușor lua pulsul unui astfel de eveniment, fiecare scrisoare trădând înfrigurarea pregătirilor, neînțelegerile inevitabile și cotidiene dintrecele două familii, cu privire la zestre, pretenții le miresei și nemulțumirile soacrei-mari, cheltuielile imense ce trebuie făcute. Nunta apare, în această situație, ca o afacere de femei: de o parte se află Safta Oteteleșanu care ține în mână întreaga afacere și supraveghează de aproape nu numai
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
vor să se cunune după sărbătoarea Bobotezei. Presat de timp și „fiindcă sorocu nunții să apropie și face trebuință de a face hainele miresii“, ginerele însărcinează un fecior să ia 5 000 de taleri de la cumnatul său, din banii de zestre, și să-i dea păhărnicesei pentru a se ocupa de toate cele necesare. Dar nu oricum, ci respectând instrucțiunile trimise odată cu banii și chiar foița cu hainele ce trebuiesc croite, așa cum doresc ginerele și mama sa. Politețea dusă la extrem
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
hainele miresei să se facă bune... că destui bani sunt.“ Scrisoa ea este completată cu salutări și urări de sănătate transmise familiei, adică dumnealui paharnicului, plus un scurt reproș pierdut printre toate aceste politețuri protocolare în care se reamintește de zestrea nedată încă de către cumnatul, Ianache Cocorăscu. Mireasa nu este nici ea uitată, soțul declarându-i dragostea lui frățească și dulci sărutări. Din lista atașată scrisorii aflăm ce haine va purta mireasa în ziua nunții. Ea are la dispoziție două rânduri
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]