157,129 matches
-
ce o încalcă (cap. 27) ... Blestemat să fie cel ce va face idolul cioplit sau turnat, lucru de mână de meșter și urâciune înaintea Domnului, și-l va pune la loc tainic! La aceasta tot poporul să răspundă și să zică : amin!! Blestemat să fie acela ce va abate pe orb din drum!...(18 ) Blestemat să fie cel ce va lua mită.( 25) Blestemat să fie tot omul care nu va plini toate cuvintele legii acesteia și nu va urma după
Deuteronomul (3) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12661_a_13986]
-
ce va abate pe orb din drum!...(18 ) Blestemat să fie cel ce va lua mită.( 25) Blestemat să fie tot omul care nu va plini toate cuvintele legii acesteia și nu va urma după ea! și tot poporul să zică : amin!
Deuteronomul (3) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12661_a_13986]
-
prin tirajul provincial ca și inexistent. Motiv pentru care, redacția României literare a considerat abia acesta debutul ei adevărat, nominalizând prezentul volum la Premiile de Debut ale revistei. Din amintirile unui Chelbasan face parte din prietenoasa familie a poemelor așa-zis ludic-minimaliste, mici romane în versuri considerate îndeobște marginale estetic, prizate îndeosebi după '89, deși își pot găsi o strălucitoare ascendență antedecembristă: poemele lui Mircea Ivănescu cu Mopete, cele cu Julien Ospitalierul, Detectivul Arthur sau cu Reparata ale lui Emil Brumaru
Copilăria și complexele ei by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12670_a_13995]
-
discret (fără agitații metadiscursive) de convențiile spațiului intelectual în care apare, și asupra acestei revoluții silențioase vreau să mă opresc în primul rînd. Scriind despre intelectuali, Andrei Cornea izbutește să ocupe acea imposibilă linie de mijloc, punctul invizibil (inexistent, ar zice unii") al centrului care-ți permite analize și te ferește de identificări premature. Pentru cine nu știe că autorul însuși a făcut parte din Școala de la Păltiniș, afilierea e imposibil de ghicit. Scriind împotriva relativismului, Andrei Cornea reușește să evite
" Cafeaua asta intelectuală..." by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/12641_a_13966]
-
punct de vedere tehnic, e reversul unei atitudini polemic-contemplative în fața descoperirii, deloc fascinate, a spectacolului vieții. Ioan Flora polemizează, în chip puțin așteptat, cu romanticii. Titlul unuia dintre volumele sale - cel mai reușit dintre toate ca mesaj, aș îndrăzni să zic -parafrazează parodic titlului poeziei de debut a lui Dimitrie Bolintineanu: O bufniță tînără pe patul morții. Volumul acesta marchează, dacă nu o schimbare de substanță în poezia lui Ioan Flora, cel puțin o schimbare de ton. Poezia alunecă mai evident
"Exist în afara oricarei practici romantice" by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12672_a_13997]
-
memoria cu un Șapte Seri sau cu un B-24-FUN, problema ar fi fost să pun mâna pe unul... Apropo de vară, vacanță: jumătate din producția pe săptămână la ghizi bucureșteni ia acum calea exportului pe litoral. E penurie! Să trecem, zic, la filme, pentru că am sentimentul că îmi iau un ton de scandal, și la urma-urmei nu e nimeni vinovat că americanii NU au invadat marile ecrane de la noi! Tânărul student cinefil nu pleacă la mare pentru că nu are bani. Sau
Americanii invadează marile ecrane by Mădălina Roșca () [Corola-journal/Journalistic/12685_a_14010]
-
atât aici, cât și dincolo, semnate de doi cineaști cu preocupări predilecte pentru sfârșitul lumii, cineaști care (chiar daca nu ai știi că sunt nemți) numai nume de americani nu au! Poate că Legile Atracției să te atragă-n sală, pentru că - zici tu - este un produs 100% american... Deși s-ar putea să te păcălești. Și-ți spun de ce: Peter Howitt, regizorul acestei comedii făcute, ce-i drept, cu bani americani și cu buget de staruri (Pierce Brosnan & Julianne Moore), ei bine
Americanii invadează marile ecrane by Mădălina Roșca () [Corola-journal/Journalistic/12685_a_14010]
-
Gheorghe Grigurcu Barbu Cioculescu a avut parte de o, ca să zicem așa, falsă ursitoare în persoana criticului Vladimir Streinu: "împlineam patru ani cînd primeam primul mesaj scris în viață: o carte de vizită de la Vladimir Streinu în care acesta-și exprima dorința glumeață (oare?) ca nimeni să nu mă încline Ťcătre
"Sub cortul lucidității (I)" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12675_a_14000]
-
foarte puținii intelectuali de la noi care, realmente, fascinează. Citindu-l, te trezești că îl urmezi ca la galerie: cu ovații. Andrei Pleșu convertește la morală. Cu cât articolul e mai substanțial, obligându-te la o lectură meditativă, aproape homeopatică, aș zice, cu atât entuziasmează și creează o mai rapidă și mai de lungă durată adeziune. Mai mult, precum Gabriel Liiceanu, resursele lui literare sunt încă nebănuite: un excelent portretist, mai bun chiar decât Eugen Lovinescu sau Costache Olăreanu, de pildă (Adrian
Apel la decența pubilcă by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12693_a_14018]
-
engleza � "Loseru� face cinste winnerului c-o berică or something" (computergames.ro), dar și în contraste stilistice, în juxtapunerea elementelor familiare cu cele standard-culte � "Acum, la faza cu manualele, sunt sigură că nu există manuale în lumea asta care să zică despre propria țară, națiune că sunt un neam de loseri" (aiudonline.ro). Apare și în texte moldovenești, în care contrastul se stabilește între anglicism și elementele popular-regionale: Da, iaca să-ți spun că sînt un loser. Păi m-am săturat
Șmecheri și luzări by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12700_a_14025]
-
de detaliu, restaurările, revizuirile, reconsiderările unor segmente ale operei. Opera monumentală a lui Tudor Arghezi, atât de diversă, se salvează tocmai prin deplasările atenției de la un sector la altul, de la o etapă la alta, de la un punct de vedere (să zicem, estetic) la altul (politic, moral, adică extraestetic). În fond, e benefică repunerea în discuție, fie și în sens negativ, a ultimei perioade argheziene de creație, prin prisma oportunismului, devenit marota unui justițiarism anterior oprimat, ulterior cu atât mai răzbunător, și
Cota lui Arghezi by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12701_a_14026]
-
-se că iese să ia puțin aer, a confundat ușa de la balcon cu cea de la șifonier și n-a mai vrut să iasă până a doua zi dimineața când nevastă-sa, după ce a bătut discret în ușa șifonierului, i-a zis: -Hai, brié, ieși, că o murit capra vecinului și ne dă și nouă de-o tochitură cu mămăliguță... -Ei, așa da!, s-a auzit vocea lui Haralampy. Și, viața a reintrat în normal, adică se anunța la un jurnal tv
Măturoilul cozii negre by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12709_a_14034]
-
Sau tocmai de aceea. Interesant este că marii prozatori, cum este Faulkner, de exemplu, au făcut din lectura textului sacru un exercițiu puternic de proză. Am putea rosti aici Iliada și Odiseia păgână... Deși, ce sens ar mai avea să zici păgân?... Deuteronomul Vechiului Testament, a cincea carte a lui Moise, în care, sunt reîntărite, expuse a doua oară legile și poruncile Patriarhului, vine din greacă, de la Deuce, care înseamnă doi, a doua oară" Deuteriul fizicii moderne fiind sub-particula fundamentală a
Deteronomul (1) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12699_a_14024]
-
unsprezece metri cuvenit și pe Meier să acorde englezilor un gol la fel de decisiv pe cît de adevărat. Vin cu o sugestie la forurile internaționale: în loc să alerge pe teren, arbitrul să stea pe bancă și să privească la televizor meciul; altfel zis, să fluiere pe e-mail. Dacă voi fi ascultat, greșeli grave nu vor mai exista. Și pînă și rusul Ivanov, amicul nostru, ar începe să deosebească culorile cartonașelor. Cît despre arbitri precum portughezul Batista și spaniolul Gonzales, nimeni nu i-ar
Eurofotbal by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12704_a_14029]
-
întîi. Și dacă de patru ori inspiratul Brückner ar mai fi avut și a cincea oară inspirație, în semifinală, grecii lui Rekhagel s-ar fi întors la Atena, unde le era locul, cu patru zile mai devreme. în paranteză fie zis, miracolul grec e un exemplu de antifotbal care îi dă uitării pe Helenio Herrera, pe Lippi, pe Trapattoni și pe toți moderniștii iubitori de antiliteratură și antiteatru. în plin postmodernism, Rekhagel e un dinozaur modernist care a reușit să facă
Eurofotbal by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12704_a_14029]
-
o tenacitate în a ține mingea sau a lega de bocancul lui jocul întregii echipe care i-a dus pe lusitani în pragul eliminării. Gazdele Eurofotbalului au ajuns oricum mult mai sus decît meritau. Despre ceilalți, ar fi poate de zis că rușii vor reînvia într-o zi, iar letonii, dacă nu vor mai pierde pe mîna unor arbitri nevăzători cîte două penaltiuri pe meci, ar putea pretinde la mai mult. Vecinii noștri bulgari n-aveau ce căuta la Eurofotbal, cum
Eurofotbal by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12704_a_14029]
-
avea niște ciorapi de ață pe ea, albi, deșirați, era ca vai de lume. Îi mai găzduise într-o cămăruță, lângă Mogoșoaia, în palatul mic al Brâncovenilor. Acolo, într-o cămăruță, mai locuia Valentina cu soțul ei. Era tristă și zicea " Cred c-o să ne deporteze". Ce era să-i spunem? Era fericită că a mai văzut pe cineva care se mai interesa de ei. Aflăm, nu mult după asta, de la cineva de la Crucea Roșie, că s-a primit ordin să
Despre Martha Bibescu și "Escadrila Albă by Georgiana Leancă () [Corola-journal/Journalistic/12663_a_13988]
-
care erau și rupte. Trăia și cumnatul ei, arhitectul George Cantacuzino, și el a locuit cu ea acolo, într-o cameră alăturată. El, în '42, la nunta Marinei Știrbei, a fost naș împreună cu Martha. Marea nuntă, splendida nuntă, cum a zis ambasadorul acela și șef diplomatic " Cred că e ultima nuntă aristocratică din Europa" și așa a fost. Nunta Marinei a fost ceva de vis, în februarie '42. Și pe Marina, în mizeria care era acolo, o mai vizitam, îi mai
Despre Martha Bibescu și "Escadrila Albă by Georgiana Leancă () [Corola-journal/Journalistic/12663_a_13988]
-
a făcut? A invitat o mulțime de musafiri și, când s-a văzut bietul Exupéry că intră o mulțime de lume acolo, a stat el cât a stat și, la un moment dat, s-a ridicat și s-a scuzat, zicând că se duce să-și ia ceva și atunci a ieșit pe ușă afară din castel, s-a dus unde erau mașinile și a fugit în oraș, a fugit pur și simplu, a lăsat-o pe Martha așa... R.: Și
Despre Martha Bibescu și "Escadrila Albă by Georgiana Leancă () [Corola-journal/Journalistic/12663_a_13988]
-
să-și ia ceva și atunci a ieșit pe ușă afară din castel, s-a dus unde erau mașinile și a fugit în oraș, a fugit pur și simplu, a lăsat-o pe Martha așa... R.: Și ea ce a zis? M.D.: Nu știu ce a zis, a înghițit povestea.( Râde amuzată). R.: De obicei, în cărți, Martha este prezentată doar în ipostaza de prințesă frumoasă, deșteaptă, foarte apreciată în epocă de către personalități ale lumii literare și politice europene .Însă după toate aceste
Despre Martha Bibescu și "Escadrila Albă by Georgiana Leancă () [Corola-journal/Journalistic/12663_a_13988]
-
și atunci a ieșit pe ușă afară din castel, s-a dus unde erau mașinile și a fugit în oraș, a fugit pur și simplu, a lăsat-o pe Martha așa... R.: Și ea ce a zis? M.D.: Nu știu ce a zis, a înghițit povestea.( Râde amuzată). R.: De obicei, în cărți, Martha este prezentată doar în ipostaza de prințesă frumoasă, deșteaptă, foarte apreciată în epocă de către personalități ale lumii literare și politice europene .Însă după toate aceste informații și după alte
Despre Martha Bibescu și "Escadrila Albă by Georgiana Leancă () [Corola-journal/Journalistic/12663_a_13988]
-
paradoxuri, cu un umor exasperat și adesea negru, îndrăgostitul de literatură, film și muzică dansează pe muchia tragicului, ținîndu-și echilibrul cu un maldăr de citate. întrebat dacă nu-l sperie faptul de a nu fi avut eșecuri literare, sarcasticul vulnerabil zice că îl înspăimîntă ratarea, nicidecum succesul. Eșecul nu-ți folosește niciunde, cu toate că se mai afirmă în chip senin contrariul, de pildă Ortega y Gasset scrie pe undeva că Ťa fi om cu adevărat înseamnă a eșuať". Ei bine, dacă într-
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12711_a_14036]
-
Mircea Mihăieș Devenit un fel de axiomă că presa e, cum ar zice filozoful, "conștiința mai bună" a unei nații. Dintr-un fel de idealism naiv, am ajuns și eu să cred acest lucru. De fapt, îl cred și acum " pentru că altminteri n-aș face această meserie. Observând, însă, ceva mai atent ce
Etica schiziodă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12712_a_14037]
-
mac (ca să nu amintim de pitici ori spiriduși). Poezia nu mai e "iluminare", ca pe vremea lui Rimbaud, ci o suită de întâmplări cărora nu li se impune o organizare ierarhică (una nu e mai semnificativă decât alta). Experiențele așa-zise fundamentale nu par să aibă loc vreodată ("Era să plec, era să rămân/ era să fiu, era să mă-nsor/era să-mi amintesc cum a / fost cu tine" " Era) și deci ce altceva poate face persona lirică decât să
Economie de cuvinte by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12696_a_14021]
-
Umorul negru nu lipsește din relatarea dezmembrării sau a reificării, mai ales când aceasta se aplică vorbitorului: "cu parfumul ei care mi-a decantat de trei ori ființa/ (da, de trei ori a trebuit să trec prin alambic/ fără să zic nimic)"(4. Ce să-i mai cer). Și timpul trece nefiresc în poezia lui Vișniec: "pe la ora șapte seara scăpasem din mână/ ceașca de ceai/ iar la prânz nu atinsese încă pământul" (Doar peste câțiva ani). Dincolo de această reificare (care
Economie de cuvinte by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12696_a_14021]