3,039 matches
-
ideologice ale unor grupuri ori personalități izolate, imaginea îndeosebi a gazetarului Eminescu a fost mereu schimbătoare. Pragul dintre veacul al XIX-lea și cel de-al XX-lea ne-au arătat un Eminescu al începutului de posteritate: icoana poetului era zugrăvită de ediția princeps a volumului de Poesii alcătuit de Maiorescu (Ed. Socec & comp., București, 1884; opul cuprindea 61 de poeme, dintre care 17 erau inedite), iar publicistul, pentru cei ce nu citiseră presa vremii, își expunea ziarismul său exemplar printr-
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
în condițiile în care, la 14 aprilie 1830, Rusia consimțea să reducă datoria de război a Turciei, dar avertiza Poarta că Principatele vor rămâne ocupate până la achitarea ei integrală, perioadă care putea dura opt ani. în primăvara anului 1830, Blutte zugrăvește starea de incertitudine care domnea în Principate: pe de o parte se redactau memorii pentru prelungirea ocupației, alcătuite de agenții ruși, pe de altă parte se vorbește de ordine oficiale de evacuare, venite de la St. Petersburg. Retragerea trupelor rusești era
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
datorită rapoartelor consulului englez, care își va da roadele mai târziu. Unele ziare engleze pledau pentru constituirea unui stat românesc independent, sub dinastie străină, ca soluție pentru împiedicarea anexării Principatelor la Rusia și pentru stăvilirea expansiunii țariste. Rapoartele lui Blutte zugrăvesc și flagelurile care loveau Principatele. Astfel, incendiile nu cruțau Bucureștii, cum a fost cazul celui de la sfârșitul lunii mai a anului 1832. în ciuda măsurilor sanitare, în vara anului 1831, ciuma făcea în fiecare zi 50 de morți la Iași, și
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
ciuma făcea în fiecare zi 50 de morți la Iași, și o situație asemănătoare se întâlnea și la Galați, Brăila și Focșani. Holera din Crimeea făcea ravagii, de asemenea, în Principate. Un raport al lui Kisseleff însuși, trimis cancelarului Nesselrode, zugrăvește dimensiunile tragediei: „...pustiirile pe care boala le face în Iași sunt fără de seamăn în Europa (...) Numai cu mare greutate am parvenit a deserta acest oraș infect și nesănătos de 2/3 din populația sa. Cei 8-10 mii de locuitori rămași
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
lui Gheorghe Cuza, surghiunit la mânăstire pentru că „cu obrăznicie s-au depărtat din oraș, fără a-și lua în această voie”. Minciaky însuși a trebuit să vină la Iași să insiste pe lângă boieri pentru adoptarea documentului, îmbinând promisiuni și amenințări, zugrăvite de consulul englez, ale cărui surse îl țineau foarte bine informat asupra desfășurării evenimentelor, sperând probabil, într-o retragere de ultim moment a documentelor sub presiunea consulilor străini. în final, după o întrerupere de două luni din cauza epidemiei de holeră
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
că speră ca cele aproximativ 300 de persoane arestate de ruși, printre care „cîțiva angajați preoți, tărani și funcționari, dar și niște supuși austrieci și un supus britanic” să fie eliberate ca urmare a opoziției Porții. în alte rapoarte, Colquhoun zugrăvește abuzurile trupelor rușesti, care aminteau de epoca lui Jeltuhin și Kesseleff. Astfel, un supus britanic a fost arestat de autoritățile rusești, demersurile consulului englez, pe lânga colegul său rus, Kotzebue, ciocnindu-se de „o răceală teribilă” din partea acestuia din urmă
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
românească se individualizează din ce în ce mai pregnant în contextul mai larg al chestiunii orientale (mai ales după 1850). în deceniul al treilea al secolului al XIX-lea, influența Rusiei a crescut în Principate grație unor împrejurări externe favorabile, pe care le-am zugrăvit în detaliu în capitolul al doilea: protocolul anglo-rus din 4 aprilie 1826, Convenția de la Akkerman, din 7 octombrie 1826, separarea chestiunii grecești de cea românească și internaționalizarea celei dintâi în urma impulsului dat de demonstrația de la Navarino, cea din urmă fiind
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
de nemulțumirile față de Regulamentele Organice, impuse de Rusia. Opoziția era mai puternică în Moldova, acolo unde rezultatele politicii de deznaționalizare, duse de Rusia, în Basarabia, erau mai bine cunoscute. Nu lipseau proiectele de unire sub un prinț străin. Epoca regulamentară, zugrăvită de Blutte, este una dificilă: instabilitate politică generată de prezența armatei „ocrotitoare” țariste, represalii care nu cruțau pe nimeni, cu concursul autorităților locale, dificultăți economice provocate de jafuri, rechiziții forțate și încartiruiri, molime, venalități, corupție și abuzuri de tot felul
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
o trăiește individul, fără a ști ce a fost real în experiența sa, și aduce în atenție o temă dezbătută în mai multe locuri din Istoria credințelor și a ideilor religioase. (Somnul, captivitatea, înlănțuirea, uitarea, beția, neștiința sunt imagini care zugrăvesc condiția umană și se opun altor imagini: trezirea, reamintirea, "eliberarea de legături", sfâșierea vălului sau a năframei, a legăturii de pe ochi, exprimând abolirea condiției umane, eliberarea 217). Într-un fel, seria personajelor amnezice (Gavrilescu, Emanuel, Lixandru, Adrian) pentru care "trezirea
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
creează universurile paralele; orice narațiune prezintă un "univers nou, inedit, cu legile lui proprii - și această prezentare constituie un act de creație, nu numai în înțelesul estetic al expresiei", iar în opera științifică nu reprezintă "o aplecare spre erudiție", ci zugrăvește, mărturisește autorul, "cu totul altceva: o lume care mi se pare mie mai reală (s.a), mai vie, decât personagiile de romane și nuvele"3. (Între mitul pe care Eliade îl creează și cel "pe care îl discută ca istoric
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
a putea realiza o reformă a gândirii, Lupașcu propune un model ontologic relațional, întemeiat pe ideea de energie. Trecută prin filtrul ultimelor experiențe și teorii științifice, realitatea, în structurile ei fundamentale, i se înfățișează cu totul diferit față de cum era zugrăvită în tablourile științifice și filosofice anterioare. Pe scurt, el susține 460 că toate obiectele, de la cele microfizice la cele astrofizice, se prezintă ca sisteme energetice dotate cu o anumită rezistență relativă, impusă de diverse forțe de legătură, cum ar fi
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Cu prilejul participării la simpozionul prilejuit de centenarul Lucian Blaga 828, Schrag descoperă similarități între noțiunea sa de "raționalitate transversală" și conceptul blagian al "antinomiei tranfigurate". Cu această ocazie, el reia problema situației filosofiei la sfârșitul secolului al XX-lea, zugrăvind tabloul complex al înfruntării dintre tradiția modernității și forțele contrare ale postmodernității. Concluzia sa este că cerințele timpului solicită o "reconsiderare a resurselor rațiunii", în scopul găsirii unui "nou mod de a gândi" care să depășească această situație antinomică 829
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
pe lagună", Reverie)16, așa cum apare de obicei întruchiparea femeii în poezia lui Fundoianu: "albă ca și lumina pământului tău negru" (Rugă simplă)17. Pentru cei care știu să privească dincolo de corpul aparent al lumii, lumina înfățișează un alt peisaj, zugrăvit în alb: "Privește, noaptea-i albă, și au căzut luceferi" (Priveliști)18. Noul pământ care se ridică din adâncul poemului oferă imaginea unui început neînceput care, pentru a fi văzut și rostit, solicită intuirea absolutei sale putințe de a fi
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
care privea/ Nepăsător, pe lada înstelată/ Din podul alb cum, făr-a fumega,/ Ardea o lumânare așezată". Cineva privește, poate vedea spectacolul nevăzutului. E nevoie însă de o plutire spre înaltul unei alte vederi, spre ochiul unui zeu care vede24. Zeu zugrăvit pe pânza celestă ("pe lada înstelată"), unde el e imaginea de sus, originară, reflectată "din podul alb", ce surplombează vizibilul; inaparentul arde în lumânarea așezată pe o altă lumânare ce ardea 25. Se reverberează de deasupra, în unde concentrice, în
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
lumânărilor, învăluind vederea în alba luminare în care toate vin să se așeze și să ardă26. Aceeași levitație a vederii care e înălțată la nevăzutul ce transpare întâlnim și în poemul târziu Pasărea 27, în care "imaginea unei paseri uriașe", "zugrăvită de jos până sus/ Pe peretele dinspre apus/ (Cel cu igrasie și moarte)/ Al marii nave care desparte/ Lumea de sus de lumea de jos" duce vederea până "la imaginea lui Dumnezeu". E vorba nu atât de avântul vederii, de
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
riști să fii orbit de reflecția ei în el, și să pierzi astfel din vedere mai ternul, dar și mai veridicul, peisaj ce ți l-ar fi revelat o iluminare întrucâtva înfrânată. Un exces de sofisticare intelectuală te face să zugrăvești pe pânza mizeră a unui cort mâncat de molii scenarii complexe, încleștări de forțe eluzive după stratageme greu imaginabile, măreție mitică devorată de apetitul romantic al autodepășirii; investești, astfel, nebunește de egalitarist atrocea banalitate cu mister și truculență numai spre
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
puțin așa îi plăcea să creadă. Cu cât cei mulți îl asigurau că poarta de ieșire din rândurile lor e mai larg deschisă, cu atât simțea mai puțin nevoia să o testeze efectiv. Numai de n-ar fi fost doar zugrăvită pe peretele plin de ocoluri al celulei lui vaste, de lux, și atât de măiastru încât părea mai reală decât toate cele din jur... Dar cine-și poate irosi viața încercând toate porțile, ușile și ferestrele ce-i apar în
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
Codaș sau fruntaș, vremea-l străpunge, totuși, fără greș. Mă tem că, peste vreme, saltul nostru e la fel de neputincios ca al delfinului ce-ar vrea să lase-n urmă marea. Privirea-i languroasă lunecă de-a lungul frizei cu delfini zugrăvite pe peretele din dreapta tronului, și jocurile lor vioaie o molipsiră de bucuria proprie unui efemer fără ieșire. Simțea că nu doar cu ochii din orbite o privise arhitectul, ci cu ochiul unui vârtej mult mai adânc ce-i cutreiera făptura
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
În timp, s-a dilatat. Dar nu m-am Înșelat. Peisajul e de vis. Regăsesc golful, castelul, turnul transformat În clopotnița bisericii. Dar mai ales lumina, parcă ireală. Culorile dominante sunt bleul mării și verdele pal al vegetației. Casele sunt zugrăvite În galben, iar seara, la lumina reflectoarelor, par aurii. Acoperișurile de olane sunt roșii și ocru. E o atmosferă așezată, chiar și tinerii sunt decenți, dar viligiaturiștii, În septembrie, sunt Îndeosebi persoane de vârsta a treia, totul e calm, nici un
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
și cele apărute în țările Axei le dedică tinerelor femei articole ample, bogat ilustrate. Laelius Popescu publică într-un număr din octombrie noiembrie 1943 al revistei "România aeriană" un articol mai mult decât elogios dedicat Marianei Drăgescu, pe care o zugrăvește în cele mai atrăgătoare culori 10. Nu mult timp după aceea, ea însăși începe să publice în această revistă. Suplinind prin activitatea publicistică o perioadă cu mai puțin zbor, Mariana încearcă să creioneze portretele câtorva celebri piloți străini. Stilul nu
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
Enciclopedică, București, 1984, p. 269. 6 Stenogramele ședințelor Consiliului de Miniștri. Guvernarea Ion Antonescu, vol. IV (iulie-septembrie 1941), ediție de Marcel-Dumitru Ciucă și Maria Ignat, Arhivele Naționale ale României, București, 2000, p. 591. 6A Atmosfera din campania Odessei apare excepțional zugrăvită într-un fragment din ineditul Jurnal de front al Marianei Drăgescu (manuscris, arhiva autorului), fragment pe care îl redau mai jos: "21 VIII <1941>. Escadrila Sanitară primește ordin să se deplaseze pe Nistru cu baza la Tighina. 22 VIII <1941
Escadrila Albă : o istorie subiectivă by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1429_a_2671]
-
cursurile acestei prestigioase instituții. El a organizat un nou cimitir catolic, o școală și o capelă la Sinaia (la îndemnul episcopului Zardetti din 1895, aflat în vizită canonică la Ploiești). În 1898 a fost reparată orga, în 1900 a fost zugrăvită biserica și au fost făcute vitraliile. În timpul păstoririi comunității catolice din Ploiești de către părintele Julius Hering, timp de paisprezece ani, a fost o perioadă de prosperitate și de înălțare a nivelului de spiritualitate a catolicilor din comunitate. Școala patriarhală mixtă
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
lor. Figuri politice mai puțin importante au imitat conducerea națională. Deputatul de Bârlad, I. C. Codrescu a publicat, în întregime, unul dintre discursurile sale într-un pamflet intitulat Cotropirea jidovească în România. El a atacat Alianța Universală Israelită și i-a zugrăvit pe evrei ca elemente antinaționale ce subminează caracterul românesc, atât în zona urbană cât și în cea rurală. Discursul antisemit nu i-a caracterizat doar pe reprezentanții elitei politice românești. El a fost, de asemenea, răspândit și printre elitele culturale
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
abstinență înainte de căsătorie. La rândul lor, medicii flutură spectrul bolilor venerice, al nimicitorului sifilis. De asemenea, aceștia mărturisesc că se tem în egală măsură de urmările uzurii și ale epuizării provocate de o sexualitate necumpătată. Onanismul, mai cu seamă, este zugrăvit ca o primejdie de temut, care antrenează tot soiul de tulburări fizice și psihice și duce, în cele din urmă, la "isterie", "nebunie", chiar "suicid"3! În practică totuși, preceptele creștine privind castitatea suferă pentru a o spune la modul
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
dovedește a fi "cea mai nesuferită și mai anostă creatură din câte a putut, într-o zi de crâncen splin, zămisli vreodată firea"54... Un alt om de litere, Lionel Radiguet, îngroașă și mai mult trăsăturile. Romanul său numit Flirts zugrăvește zburdălniciile unei tinere canadiene, Annie, care își umple decolteul cu bumbac, se "mulează" pe partenerii de vals, "încalecă pe genunchii lor" și nu se sfiește să se arunce, îmbrăcată doar cu un capot, în brațele holteilor. Romancierul conchide, pe un
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]