5,822 matches
-
cuviință și potrivit ritmului său propriu; aceasta se obține prin multiplicarea dotărilor legate de confort și de divertisment. Copiilor li se recunoaște dreptul de a-și decora camera după gustul propriu, ba chiar și tradiționala cameră comună începe să fie pusă în discuție, în numele libertății bărbatului și a femeii. Prin chiar acest lucru ideea de saturare a principiului de individualizare apare în adevărata ei lumină: un simplu efect retoric trecând alături de ceea ce constituie una dintre trăsăturile majore ale fazei III: privatizarea modurilor de
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
Națiunilor Unite pentru Drepturile Omului", care a avut loc la Viena, în 1994, unde delegații au convenit că drepturile femeilor sunt drepturi ale omului. În același timp în care expansiunea economică mondială din anii ’90 a permis corporațiilor transnaționale să pună în discuție suveranitatea statelor naționale, să erodeze pretinsa responsabilitate a guvernelor ostentativ democrate, să promoveze și să susțină ideile neoliberale ce alimentează criza datoriilor externe, eliminarea reglementărilor stricte, privatizarea și politicile de reformă structurală, aceleași forțe neoliberale și aceleași guverne au susținut
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
dacă se dorește ca democratizarea să fie vreodată profundă și deplină. Globalizarea și schimbarea regimurilor de gentc "Globalizarea și schimbarea regimurilor de gen" Capitolele 2-8 identifică mai multe caracteristici ale globalizării din diferite perspective regionale și, de asemenea, notează și pun în discuție impactul globalizării asupra relațiilor de gen existente în diferitele societăți. Marian Simmsxe "Simms, Marian" din Australiaxe "Australia" (capitolul 2) arată că globalizarea din ultima parte a secolului XX nu a adus nimic nou, ci a fost doar o continuare a
Gen, globalizare şi democratizare by Rita Mae Kelly (ed.), Jane H. Bayes (ed.), Mary E. Hawkesworth (ed.), Brigitte Young (ed.) [Corola-publishinghouse/Science/1989_a_3314]
-
Fără a neglija importanța politicilor statului, mă voi concentra în mod deosebit asupra structurilor locale. În lucrare vor fi analizate diverse relații sociale, forme de schimb și încredere implicate în managementul fermelor agricole din trei sate din Bărăgan. Vor fi puse în discuție în principal două tipuri de relații: relația dintre ferme și țărani/comunitate locală și relația fermelor cu actorii economici implicați în producția și distribuția produselor agricole. În această lucrare voi încerca să analizez rolurile pe care le au statul și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
i se va pune problema colaborării cu organele de securitate, iar dacă va accepta, i se va lua un angajament scris în acest sens. Dacă nu va accepta, i se va da de înțeles că ne-au preocupat doar problemele puse în discuție. [...]” Raport privind modul cum a decurs recrutarea numitului G.F., 20.06.1979: „[...] Discuțiile care au avut loc au fost canalizate la început pe marginea pregătirii și activității profesionale, acesta dovedindu-se un bun interlocutor, relatând cu amănunte aspecte referitoare la
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
privind modul cum a decurs recrutarea numitului G.F., 20.06.1979: „[...] Discuțiile care au avut loc au fost canalizate la început pe marginea pregătirii și activității profesionale, acesta dovedindu-se un bun interlocutor, relatând cu amănunte aspecte referitoare la problemele puse în discuție. Întrucât la problemele puse în discuție a răspuns cu sinceritate și obiectivitate, i s-a pus problema colaborării cu organele de securitate și, întrucât candidatul a fost de acord, i s-a luat și un angajament scris. De comun acord
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
numitului G.F., 20.06.1979: „[...] Discuțiile care au avut loc au fost canalizate la început pe marginea pregătirii și activității profesionale, acesta dovedindu-se un bun interlocutor, relatând cu amănunte aspecte referitoare la problemele puse în discuție. Întrucât la problemele puse în discuție a răspuns cu sinceritate și obiectivitate, i s-a pus problema colaborării cu organele de securitate și, întrucât candidatul a fost de acord, i s-a luat și un angajament scris. De comun acord s-a stabilit modalitatea menținerii legăturii
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
orice eludare a problemei reprezentării fantomelor, figuri prin excelență ale prezenței invizibilului. Textul lui Craig dezvăluie însă și alte valențe teoretice. Căci îndemnul adresat oamenilor de teatru de a nu șovăi să abordeze reprezentarea invizibilului aducând în scenă fantoma nu pune în discuție, crede el, doar fidelitatea față de scrierile marelui elisabetan, ci și fidelitatea față de esența teatrului ca artă. Din această perspectivă, provocarea shakespeariană privește, dincolo de opera dramaturgului, statutul însuși al reprezentației teatrale, văzută ca un spațiu în care invizibilul își găsește materializarea
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
viu”. Astfel, traversând cele mai importante texte de estetică ale secolului XX, de la Craig și Artaud la Genet și Kantor, problema fantomei se plasează fără întrerupere și cu o surprinzătoare insistență în centrul dezbaterilor. Și e limpede că ea nu pune în discuție doar spectrul ca personaj dramatic. Dacă mizele reprezentării fantomei, ale incarnării mortului care revine, vizează de fapt, pentru toți acești teoreticieni, însăși esența teatrului, asta se întâmplă pentru că provocările pe care reprezentarea invizibilului le așază în fața acestuia deschid calea spre
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
montarea piesei Victor sau copiii la putere, înscrisă în repertoriul Teatrului Alfred Jarry. În stil pirandellian, scrisoarea se adresează deopotrivă artistei și personajului interpretat de aceasta. Dacă, pentru Artaud, piesa lui Vitrac ne propulsează „în plină magie”, e pentru că ea pune în discuție antiteza spirit-materie, iar personajul Ida Mortermart este cheia întregii construcții dramatice tocmai fiindcă „reprezintă această antiteză”. „Apariția ei constituie punctul culminant al spectacolului”, consideră Artaud. „Iată de ce Ida Mortermart trebuie să întruchipeze o fantomă, dar numai sub anumite aspecte, mai
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
spitalizați pentru recidivă de TS, cei care au avut antecedente de suicid mai vechi și cei care n-au avut nici o tentativă de suicid, n-au găsit nici o diferență semnificativă între cele patru grupuri în ceea ce privește consumul de substanțe. Aceste rezultate pun în discuție diferitele modalități de consumare a substanțelor, modalități care nu au toate aceleași semnificații (Alvin și Marcelli, 2000): simpla folosire sau consumul așa numit festiv, în grup, cu scopul obținerii unui efect euforizant, nu constituie, fără nici o îndoială, un factor de
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
absență a reflexiei, ceea ce un număr important de tineri par să confirme, declarând că înainte cu o oră de gestul lor încă nu știau că aveau de gând să „facă acest lucru”. Din această cauză, intenționalitatea suicidară a fost adesea pusă în discuție la adolescenți. Totuși, anchetele epidemiologice arată frecvența cu care tânărul sinucigaș a făcut cunoscute intențiile sale sinucigașe celor apropiați, adolescenți ca și el sau, mai rar, adulți, în săptămânile sau zilele precedente gestului său. Impulsivitatea nu este deci decât aparentă
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
mediu, aceste evenimente de viață sunt descrise din abundență în studiile epidemiologice. Dar această ruptură externă se pare că dublează adesea o „amenințare de ruptură internă” care corespunde fragilității fundamentelor narcisiace ale adolescentului perturbate de acest factor extern: eșecul școlar pune în discuție o construcție idealizantă defensivă; ruptura sentimentală dezvăluie fundamentele narcisiace protectoare ale acestei relații de dragoste; separarea parentală vine să „spargă” mitul unui cuplu parental unit și protector al unei depresii sau al unei carențe infantile precoce, disputa cu un părinte
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
din timpul școlii ajung repetenți... în viață?tc "3.4. De ce unii premianți din timpul școlii ajung repetenți... în viață?" Întrebarea din titlu acoperă o realitate ce ne intrigă pe toți și trimite la un mare paradox al educației. Ea pune în discuție însăși rațiunea educației și posibilitățile ei în a transforma natura umană și lumea din care facem parte. Așadar, de ce excelența probată pe băncile școlii nu se prelungește automat și în viața de zi cu zi? Cum se explică faptul că
Teoria și metodologia evaluării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2256_a_3581]
-
deschiderile care îi sunt specifice, la asumarea unor proiecte complexe de dezvoltare comunitară subsumate modelului Uniunii Europene și absorției de fonduri structurale în România. În final, în loc de concluzii, apare o dezbatere cu interogații, conceptualizări și tentative de răspuns la tematica pusă în discuție. Conceptul de practică reflexivă în dezvoltarea comunitară este cel pe care îl adopt pentru a sublinia necesitatea de a pune tot mai mult în relație practica de dezvoltare din domeniu cu cercetarea, cu principiile, evaluările și riscurile pe carele implică
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
neîndreptată spre un scop, caracterizată prin trăsături de „rigiditate” și „nematuritate”; 2) concepția „frustrație-regresiune” a lui Barker, Dembo și Lewin; 3) teoria „frustrație-agresiune”, prin care J. Pollard și colaboratorii săi încearcă să demonstreze relația necesară dintre „frustrație” și „agresiune”. l) Punând în discuție prima dintre aceste teorii, este evident faptul că pentru N.K. Maier conduita animalului sau a omului depinde de doi potențiali: unul care include „registrul conduitei”, și altul care este constituit din „procesele și mecanismele de selecție”. Acestea din urmă, la
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
efectuate mai sus în legătură cu unii din factorii psihologici care pot compromite realizarea în bune condiții a procesului „integrării” socio-profesionale a tinerilor, impun câteva notații cu privire la măsurile de prevenire, reducere și eliminare a consecințelor produse de instalarea unei frustrări severe. 1) Punând în discuție, mai întâi, măsurile de prevenire a fixării unor „stări de frustrație” intense și complexe la elevi, trebuie să arătăm că acestea constau, în special, în acțiuni de sporire a toleranței individuale la frustrare, de fortificare a disponibilităților intelectuale și moral-volitive
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
o mare parte din câștiguri, ceea ce îngroașă bugetul țării cu peste un miliard de dolari anual. În aceste condiții, nu este de mirare că summitul UE din luna iunie consacrat bugetului pe 2007-2013 a fost un eșec total. S-au pus în discuție orientări majore ale strategiei economice comunitare. Președintele Franței Jacques Chirac l-a acuzat pe premierul britanic Tony Blair de eșec, lipindu-i eticheta de „egoist”. Chirac avea în vedere faptul că Marea Britanie a obținut în timpul doamnei Thatcher un rabat sensibil
Secolul XXI. Viitorul Uniunii Europene. Războaiele în secolul XXI by Silviu Brucan () [Corola-publishinghouse/Science/2353_a_3678]
-
cu un pas mai decis, să realizăm schimbările atât de necesare, dar ne ajută și să apreciem cadrul democratic în care trăim. Condamnarea comunismului ne va încuraja să fim mult mai circumspecți față de propunerile utopice și extremiste, care vor să pună în discuție ordinea constituțională și democrația. În spatele discursurilor nostalgice sau demagogice se află de multe ori tentația autoritarismului sau chiar a totalitarismului, a negării exploziei de energii individuale, de inventivitate și creativitate care și-a făcut loc după decembrie 1989. Am scăpat
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
titlu); de aceea, indiferent de ceea ce fac, nu își pierd statutul, ci eventual pot pierde respectul celorlalți pentru că nu și-au valorificat la maxim potențialul. Printre comportamentele tipice societăților în care distanța față de putere este mare se numără: subordonații nu pun în discuție deciziile șefilor, elevii evită să pună întrebări profesorilor, copiii manifestă obediență și respect față de părinți, ideile originale și libertatea de gândire sunt descurajate sau sancționate, diferențele de salarii între șefi și subalterni sunt foarte mari, comunicarea dintre superiori și inferiori
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
ce creează, dar și consolează, liniștește și repară. Cotul constituie o articulație foarte importantă și deci foarte semnificativă, deoarece prin îndoirea cotului omul a putut să ducă mâncarea la gură și deci să-și dobândească independența. Un astfel de vis pune în discuție libertatea, autonomia subiectului, dar și ajutorul exterior de care dispune („a merge cot la cot”). Carne Carnea simbolizează corpul senzual. Conform tradiției iudeo-creștine, poartă povara păcatului. Pune în discuție instinctele, nevoile sexuale și dorințele carnale ale subiectului. Poate fi identificată
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
gură și deci să-și dobândească independența. Un astfel de vis pune în discuție libertatea, autonomia subiectului, dar și ajutorul exterior de care dispune („a merge cot la cot”). Carne Carnea simbolizează corpul senzual. Conform tradiției iudeo-creștine, poartă povara păcatului. Pune în discuție instinctele, nevoile sexuale și dorințele carnale ale subiectului. Poate fi identificată și în imaginea cărnii care se mănâncă (vezi A mânca) Păr Simbolistica de o mare bogăție, interpretarea depinde de scenariu și urmează una sau alta dintre direcțiile propuse. Prin
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
ciudată etc.) poate revela lipsa de siguranță, de arțag, de combativitate a subiectului. Unghiile cu manichiura făcută semnifică seducția, folosită ca o armă de atac sau de apărare. Nas Nasul face apel la instinctul și intuiția celui ce visează. Îi pune în discuție flerul. Dacă are nasul înfundat, înseamnă că respectiva însușire îi este afectată. Cel ce visează nu simte nimic sau este indus în eroare. Impresiile lui nu sunt corecte. Se înșală în judecățile sale, mai ales în ceea ce privește aversiunile și antipatiile. Pe
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
și cu ochiiă este semnificativă din acest punct de vedere, ochii simbolizând dorința. Dorințele sunt atât de mari, încât realitatea nu le poate satisface; - ochiul este uneori încărcat cu energie negativă și răufăcătoare, idee clar redată prin faimosul deochi. Visul pune în discuție mai ales natura dorințelor și calitatea percepțiilor subiectului. În vis, strabismul are o semnificație negativă, sinonimă cu o lipsă de franchețe și limpezime. În viața subiectului există ceva tulbure, în propunerile ce i-au fost făcute sau în comportamentul unui
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
corporale, ele sunt cel mai puțin perisabile și reprezintă, în plan material, ceea ce rămâne după moarte. Sunt deci cumva locul unde sălășluiește sufletul sau, cel puțin, echivalentul lui simbolic. În plus, oasele constituie scheletul și structura. Astfel, în vis, oasele pun în discuție bazele situației ori perenitatea acesteia. Ele oferă un caracter de profunzime mizelor actuale. Piele Instituind frontiera dintre înăuntru și în afară, pielea oferă informații cu privire la calitatea schimburilor. În vis, alterările și culoarea sa simbolizează natura relațiilor pe care subiectul le
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]