23,210 matches
-
elaborarea de statistici noi și revizuite în condiții de eficientizare a costurilor, adică reconsiderarea datelor existente în funcție de noile nevoi, precum și simplificarea și modernizarea colectării acestor date. Îmbunătățirea coerenței sistemului statistic prin combinarea diferitelor surse statistice la nivel regional conferă acestuia abilitatea de a răspunde cât mai bine la nevoile utilizatorilor, diferențiate în funcție de specificitatea fiecărei regiuni din care aceștia provin și în același timp convergente către asigurarea bunăstării generale. Cadrul instituțional din România urmărește reglementarea, organizarea și controlul producerii și diseminării statisticilor
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
va bucura de un neobișnuit succes de public și de critică. Personalitate puternică, nutrind o nestrămutată încredere în propria superioritate morală și intelectuală, în justețea opiniilor sale, impunându-se aproape ca o forță a naturii, nu însă fără o anume abilitate în regizarea aparițiilor publice, S. începe îndată după sosirea în România să își promoveze convingerile politice și culturale generate de experiențe din Rusia. Primele articole, din „Evenimentul”, avansează deja ideea atitudinii greșite a socialiștilor față de mișcările naționale, precum și pe aceea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289921_a_291250]
-
rol - reprezintă o formă de aplicare și utilizare - metode psihoterapeutică. Este o metodă activă de predare - Învățare și se bazează unor funcții, relații, activități, fenomene, sisteme, etc. Copiii devin actori „ai vieții sociale”. Prin rolurile jucate copiii Își formează competențe, abilități, atitudini, comportamente, convingeri etc. Calculatorul - este o metodă care ne ușurează studierea anumitor variabile. Prin utilizarea lui se urmărește: facilitarea studierii și explicării acțiunilor complexe; facilitarea observării părților componente ale sistemului și funcționării lor În ansamblu; executarea anumitor operații componente
Învăţământul românesc în context european by Colpoş Lenuţa () [Corola-publishinghouse/Science/1130_a_2350]
-
o metodă care ne ușurează studierea anumitor variabile. Prin utilizarea lui se urmărește: facilitarea studierii și explicării acțiunilor complexe; facilitarea observării părților componente ale sistemului și funcționării lor În ansamblu; executarea anumitor operații componente ale unor activități complexe, formarea unor abilități tehnice specifice. Folosind calculatorul oferim posibilitatea realizării concomitente și imediate a mai multor evenimente și obiective didactice: receptarea, Înțelegerea, Întărirea (stocarea ), aplicarea și evaluarea pe baza căreia se realizează conexiunea inversă (feedback-ul ). Brainstorming-ul - ( asaltul de idei ) este o
Învăţământul românesc în context european by Colpoş Lenuţa () [Corola-publishinghouse/Science/1130_a_2350]
-
la Oxford, l-a cunoscut pe Robert Boyle, cel care l-a angajat apoi la Departamentul de Experimente al Societății Regale din Londra. Această slujbă neplătită l-a familiarizat cu toate ramurile științei și i-a permis să-și sporească abilitățile experimentale. La ședința din 15 noiembrie 1657 Robert Hooke s-a prezentat cu primul microscop construit de el însuși, relatând cele observate de el cu ajutorul microscopului. În 1665 Robert Hooke și-a publicat lucrarea Micrographia. Folosind microscopul de concepție proprie
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
Schneider (1988) și Kay (1984) propun un principiu al doilea al termodinamicii reformulat astfel: Odată ce un sistem a fost scos din echilibru, el va utiliza toate posibilitățile pentru a contracara gradienții aplicați. Dacă se cresc gradienții aplicați, va crește și abilitatea sistemului de a se opune unei și mai mari îndepărtări de echilibru. Prin urmare, sistemele complexe, inclusiv cele biologice, se disting prin capacitatea de a dezvolta comportamente organizate, consumând energie de înaltă calitate și menținându-și structurile. Aceste sisteme vii
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
și urmează studiile universitare adolescența se prelungește adesea. Dacă la pubertate procesul dezvoltării personalității este impetuos și sinusoidal, la fel ca și transformările pe plan biologic, în adolescență el evoluează spre nevoia de maturizare centrată pe identificarea resurselor personale (aptitudini, abilități, dorințe, interese, aspirații și idealuri), spre realizarea identității și construcției propriei lumi interioare, spre detașarea de tutela familiei și spre creșterea autonomiei și a independenței care sunt cucerite treptat. Toate acestea echivalează cu o ”a doua naștere” (J.-J. Rousseau
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
vârstei de societate” (U. Șchiopu, 1995, p. 202). Dacă la pubertate procesul dezvoltării personalității este impetuos și sinusoidal, la fel ca și transformările pe plan biologic, în adolescență el evoluează spre nevoia de maturizare centrată pe identificarea resurselor personale (aptitudini, abilități, dorințe, interese, aspirații și idealuri), spre realizarea identității și construcției propriei lumi interioare, spre detașarea de tutela familiei și spre creșterea autonomiei și a independenței care sunt cucerite treptat. Toate acestea echivalează cu o ”a doua naștere” așa cum spunea cândva
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
a percepției de sine și a percepției expectanțelor celorlalți față de propria persoană” (A. Baban, 2001). Identitatea se constituie progresiv pe măsura organizării și structurării informațiilor despre sine, ea ajungând să includă aspecte legate de caracteristicile înnăscute și dobândite ale personalității, abilitățile și competențele personale (cunoștințe, deprinderi, aptitudini, talente), rolurile și statutele sociale, vocaționale și de gender adoptate de individ la un moment dat, modalitățile de interacțiune, de comunicare și de rezolvare a conflictelor, de autoreglare a comportamentului, modalitățile de identificare cu
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
construcție și reconstrucție. Structurarea ei începe încă din copilărie, continuă în perioada școlară mică când se conturează pe baza rezultatelor activității școlare și a raportării acestora la ceilalți și la cerințele lor, dar vorbim despre identitate odată cu perioada adolescenței când abilitățile cognitive și de interacțiune socială sunt suficient de mature pentru a permite reflectarea asupra propriei persoane și a dezvoltării acesteia. Prin specificul problemelor decizionale pe care le aduce cu sine, perioada adolescenței forțează reflectarea asupra propriei identități, respectiv identificarea propriilor
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
interacțiune socială sunt suficient de mature pentru a permite reflectarea asupra propriei persoane și a dezvoltării acesteia. Prin specificul problemelor decizionale pe care le aduce cu sine, perioada adolescenței forțează reflectarea asupra propriei identități, respectiv identificarea propriilor valori, interese și abilități, evaluarea capacității de a lua decizii și de a face față diverselor situații. Toate aceste procese contribuie tocmai la cristalizarea identității. Modificările apărute în sistemul cerințelor manifestate față de adolescent, precum și schimbările care au loc la nivelul structurilor sale de personalitate
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
descrise. Cunoașterea acestor algoritmi înseamnă însușirea codului. Rezolvarea acestor situații problematice se face prin apelarea la anumite strategii. Au fost identificate câteva situații care antrenează strategii tipice. Aceste situații au fost descrise de U. Șchiopu și E. Verza (p. 199). Abilitățile intelectuale care se dezvoltă în perioada adolescenței sunt puse în evidență de următoarele conduite inteligente: * răspunsuri complexe și nuanțate la lecții; * abilitate sporită de a vedea elemente semnificative și de a înțelege relația dintre cauzele multiple și efectele posibile; * abilități
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
situații care antrenează strategii tipice. Aceste situații au fost descrise de U. Șchiopu și E. Verza (p. 199). Abilitățile intelectuale care se dezvoltă în perioada adolescenței sunt puse în evidență de următoarele conduite inteligente: * răspunsuri complexe și nuanțate la lecții; * abilitate sporită de a vedea elemente semnificative și de a înțelege relația dintre cauzele multiple și efectele posibile; * abilități de înțelegere a relației exprimate prin simboluri (matematică, fizică, chimie); * utilizarea fină și nuanțată a limbajului; * capacitatea de analiză abstractă și de
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
Abilitățile intelectuale care se dezvoltă în perioada adolescenței sunt puse în evidență de următoarele conduite inteligente: * răspunsuri complexe și nuanțate la lecții; * abilitate sporită de a vedea elemente semnificative și de a înțelege relația dintre cauzele multiple și efectele posibile; * abilități de înțelegere a relației exprimate prin simboluri (matematică, fizică, chimie); * utilizarea fină și nuanțată a limbajului; * capacitatea de analiză abstractă și de definire a fenomenelor aparent foarte dificile; * capacitatea de a sesiza ușor absurditatea; 51 * capacitatea de a colecta informații
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
reprezintă afirmarea personalității. Întrebarea pe care apare cel mai des este Cine sunt eu? Pentru a răspunde la ea este nevoie de un proces de căutare a identității pentru a descoperi unicitatea fiecărui individ, setul său particular de atitudini, credințe, abilități. Întrebarea aceasta apare în toate etapele de vârstă, dar la adolescență ea capătă accente mai profunde, datorită schimbărilor care se petrec: corpul capătă proporțiile unui organism adult, într-un timp relativ scurt, capacitatea de gândire abstractă creează pentru prima dată
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
profesorii care nu consideră criticile ca pe ceva personal vor putea să întrețină relații bune cu adolescenții și să-i facă să înțeleagă că nimeni nu e perfect, nici măcar ei. 2. Plăcerea de a argumenta. Adolescenții vor să-și exerseze abilitatea de a găsi cât mai multe nuanțe ale unei probleme. Dacă adulții încurajează și participă la aceste argumentări, evitând elegant discuțiile prea personale, vor putea să-i ajute pe tineri să-și consolideze puterea de a-și susține argumentele. 3
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
fanteziei, perioada încercărilor și perioada realistă. În perioada fanteziei, caracteristică primilor ani de școală, meseriile alese sunt dintre cele mai interesante, chiar dacă nu au multă legătură cu realitatea. În perioada încercărilor, specifică puberilor, copiii încearcă să coreleze în alegerea meseriei abilitățile pe care le au cu valorile pe care le susțin. La sfârșitul liceului deja adolescentul își plănuiește traseul pe care trebuie să-l urmeze pentru a practica meseria dorită. Într-un studiu realizat în 1978, pe 460 de elevi liceeni
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
absența empatiei, a cunoștințelor de psihologie a vârstelor și psihologia copilului. Grija pentru copil înseamnă luarea unor decizii în numele copilului pe baza unor cunoștințe pe care copilul s-ar putea să nu le aibă. Această competență poate fi învățată. 3. Abilitatea de a discerne între valori. Mai multe studii au arătat că profesorii nu sunt preocupați de valorile lor, ceea ce poate fi corectat prin procesul de formare a profesorilor. Exemplul clasic pentru a descoperi care sunt valorile pe care le preferă
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
comunitate“ și „obligație“. La origine comunicarea înseamnă un lucru care să fie împărțit, împărtășit. Comunicarea, în general, are următoarele obiective: 1. descoperirea personală (ne descoperim pe noi, dar aflăm și multe lucruri despre partener. Eficiența descoperirii personale crește prin compararea abilităților, realizărilor, valorilor, atitudinilor, nereușitelor proprii cu ale celor cu care comunicăm. Unii folosesc această comparație socială pentru a dobândi competențe noi, ca pe o motivație); 2. mai buna înțelegere a lumii exterioare, stabilirea și menținerea relațiilor sociale, schimbarea atitudinilor și
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
sunt puține șanse să crească gradul de autonomie al elevilor. Referitor la comunicarea didactică, literatura de specialitate face distincție între competență lingvistică și competență comunicațională (S. Marcus, 1999, p. 103). Competența lingvistică se referă la nivelul cel mai înalt al abilității lingvistice proprii unei persoane, fiind reflectată în formularea inițială a mesajului. Competența comunicațională este gradul în care oamenii țin seama de caracteristicile celor cărora li se adresează, producând mesajul astfel încât să fie înțeles așa cum intenționează să fie înțeles. Locul desfășurării
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
atingerea unui scop comun! Pentru a dialoga eficient, profesorul nu trebuie numai să cunoască și să înțeleagă elevul, ci să fie capabil să-i comunice felul în care îl simt și îl înțelege. Aceasta este posibilă numai prin apelul la abilitatea empatică. Practica pedagogică ce urmărește numai transmiterea în mod arbitrar a cunoștințelor și priceperilor are ca efect dezgustul elevilor cu privire la materiile învățate, incapacitatea de a lua inițiative, neputința de a ajunge la autonomie, dorința de dependență, uitarea rapidă a celor
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
a conduitei profesorului exercită o influență mai mare asupra universului mental al elevilor decât cea intelectuală. Numeroase studii au analizat relația de simpatie și de solidaritate dintre profesor și elevi, folosirea umorului, a puterii de persuasiune, comportamentul prietenos al profesorului, abilitatea de a-și modifica propriul comportament. În încheiere se poate spune că relația de comunicare ce se stabilește între profesor și elev este un factor important al construirii autonomiei celui din urmă, cu aportul consistent al celui dintâi. Utilizând eficient
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
calitățile profesorului care asigură îndeplinirea acestui principiu este: „Cadrul didactic dezvoltă capacitatea elevilor de a fi autonomi, de a deveni subiecți ai propriei dezvoltări prin: * Implicare în propria formare; * Sprijinire în folosirea unor resurse și mijloace diverse de informare; * Crearea abilităților de a lua decizii; * Responsabilizare și motivare; * Dezvoltarea capacității de a rezolva probleme; * Încurajarea spiritului de inițiativă și a creativității; * Facilitarea colaborării și comunicării între elevi”(L. Gliga, 2002, p. 76). Acest principiu se regăsește apoi, căpătând diferite forme de
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
diverse proiecte În colaborare cu instituții importante ale Iașului; participări la concursuri, recitări și prezentări piese de teatru. Toate aceste activități urmăresc anumite obiective educative necesare procesului de predareînvățare: descoperirea dorinței de lectură; documentarea În diferite domenii; deprinderea și dobîndirea abilității lucrului În echipă; dezvoltarea Încrederii În forțele proprii; dezvoltarea abilității de a comunica mai ușor cu cei din jurul său; descoperirea abilităților și talentelor necesare Înțelegerii teatrului și lecturii, care ni se oferă ca un conflict deschis Între spirit și viață
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Alina TABACU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2152]
-
la concursuri, recitări și prezentări piese de teatru. Toate aceste activități urmăresc anumite obiective educative necesare procesului de predareînvățare: descoperirea dorinței de lectură; documentarea În diferite domenii; deprinderea și dobîndirea abilității lucrului În echipă; dezvoltarea Încrederii În forțele proprii; dezvoltarea abilității de a comunica mai ușor cu cei din jurul său; descoperirea abilităților și talentelor necesare Înțelegerii teatrului și lecturii, care ni se oferă ca un conflict deschis Între spirit și viață, Între viață și iubire, Între destinul omului veșnic În neîmplinire
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Alina TABACU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2152]