25,309 matches
-
pe perioada verii; Cea mai mare dintre plaje este pe partea opusă brațului Borcea, cunoscută ca și Plaja Mare. Accesul se face cu barca sau șalupa. Este amplasată vis-a-vis de Parcul Central. Cea de-a doua plajă, Plaja Tineretului este amplasată în vecinătatea pădurii. Ultima plajă face legătura cu terasa Restaurantului Albatros. Călărașiul este înzestrat cu cinci terenuri artificiale de fotbal amenajate. De asemenea mai multe cluburi fac viața de noapte a orașului foarte activă. Există chiar și un traseu de
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
Călărașiul este înzestrat cu cinci terenuri artificiale de fotbal amenajate. De asemenea mai multe cluburi fac viața de noapte a orașului foarte activă. Există chiar și un traseu de agrement pe Dunăre cu vaporașul, punctul de plecare îl constituie stația amplasată în Parcul Central iar destinația este pe malul bulgăresc, în Silistra. Călărași-ul dispune de un patinoar în cadrul complexului sportiv "Tineretului" în care se poate patina în orice sezon,un cafe-cinema 3D,iar începând din 2012,de un cinematograf 3D
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
s-au bucurat de o largă apreciere a publicului călărășean: Muzeul și Satul (2000), Muzeul și Școla (2001), Tradiții pascale (2001), Tradiții de Crăciun la Dunărea de Jos (2004-2005), precum și o serie de ateliere experimentale cu tematică arheologică și istorică. Amplasată în mai 2008 în apropierea gimnaziului care îi poartă numele. La dezvelire au participat zeci de personalități printre care Preasfinția Sa episcopul Sloboziei și Călărașilor și Regele Mihai care a fost însărcinat alături de primarul Nicolae Dragu cu dezvelirea statuii.Statuia
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
Popa, Radu Șerban și a făcut parte din numeroase spectacole de varietăti și emisiuni de televiziune. În semn de cinstire, în Călărași i-a fost ridicat un frumos bust, iar pe peretele casei în care s-a născut a fost amplasată o placă comemorativă, ambele dezvelite în prezența fiului său, Ștefan Bănica junior. Anual la Călărași are loc Festivalul teatrelor de amatori „Ștefan Bănică; Municipiul Călărași este înfrățit cu următoarele localități: AFC Dunărea 2005 Călărași este echipa de fotbal a municipiului
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
cărora, mai târziu, meșteri pricepuți au încrustat însemnul Moldovei - "capul de bour". Vasluiul este atestat documentar din anul 1375, dar dovezile arheologice demonstrează continuitatea locuirii încă din paleoliticul superior (30.000-8.000 î.e.n). Faptul că vatra târgului era amplasată pe terasele Dealului Morii constituia o adevărată barieră naturală în fața atacurilor din afară și, tocmai de aceea, Vasluiul capătă și conotația de reședință domnească - mai ales în timpul de după moartea lui Alexandru cel Bun. De asemenea, poziția favorabilă a orașului - situat
Vaslui () [Corola-website/Science/296968_a_298297]
-
vie, legume, zarzavaturi și multe straturi cu flori. Zona centrală avea cea mai mare densitate locuibilă. Aici erau situate principalele edificii politico-administrative, culturale, unități comerciale, de credit ș.a. Cele 45 de imobile, care dispuneau de unul sau două nivele, erau amplasate, în majoritate, pe Strada Mare, devenită Regală. La începutul secolului al XX-lea inginerul Gheorghe T. Negruți a conceput primul plan topografic al Bârladului, apreciat deosebit de favorabil de specialiști. Pe acest plan se indicau limitele orașului, rețeaua de străzi și
Bârlad () [Corola-website/Science/296970_a_298299]
-
existente, constituind un element important de orientare tehnică. Se presupune că a existat și un plan de sistematizare al orașului, întocmit prin anul 1920 de către inginerul Davidescu, dar nu s-a păstrat. În baza acestuia se consideră că s-au amplasat marile clădiri din zona centrala a orașului: Primăria, Banca Națională și altele. Strada Mare (Regală) se întindea de la Cazărmi la Grădina Publică, străbătând orașul pe o lungime de circa 4 km, fiind pavată cu piatră cubică de granit, în dreptul Grădinii
Bârlad () [Corola-website/Science/296970_a_298299]
-
este un municipiu în județul Prahova, Muntenia, România. În 2002 avea o populație de locuitori. În 2011 populația a scăzut la locuitori. Amplasat într-un adevărat amfiteatru natural, municipiul este situat pe Valea Prahovei și este înconjurat de trei râuri (Câmpinița, Doftana, Prahova), care au modelat terasa Câmpina. Câmpina este atestată documentar în anul 1503 figurând în registrele vigesmale ale negustorilor brașoveni care
Câmpina () [Corola-website/Science/296978_a_298307]
-
potrivit anexei nr. 1 din Hotărârea de Guvern numărul 993/2003, publicată în Monitorul Oficial al României numărul 633 din 4 septembrie 2003, se compune dintr-un scut retezat în două părți. În câmpul de sus, pe fond albastru, este amplasat Castelul "Iulia Hasdeu", de argint. În dreapta este figurat soarele, de aur, cu chip de om, cu șaisprezece raze (opt mari și opt mici). În campul de jos, pe fond roșu, o sondă de erupție, de argint, pe o terasă verde
Câmpina () [Corola-website/Science/296978_a_298307]
-
care la ieșire din Reghin spre Comuna Breaza, Mureș se intersectează cu DN16, făcând legătura între Reghin și Cluj-Napoca, continuând spre Bistrița până la intersecția cu DN17 sau E58 încă 51 km, și drumurile județene Reghin-Lăpușna și Reghin-Sovata. Municipiul se află amplasat la intersecția a două axe de intensă și veche circulație, una pe Valea Mureșului (Târgu Mureș-Reghin-Deda-Toplița) și alta pe Valea Gurghiului spre câmpia Transilvaniei (Lăpușna-Gurghiu-Reghin-Crăiești) Municipiul se află la următoarele distanțe față de:
Reghin () [Corola-website/Science/296979_a_298308]
-
de cale ferată Turnu Măgurele are 7 linii de garare, iar stația Turnu Măgurele Port are 5 linii de garare. Monumentele Independenței sunt două monumente din Turnu Măgurele care comemorează Războiul de independență al României din 1877-1878. Primul monument este amplasat la intrarea în parcul central al orașului. Este un monument realizat în anul 1985, în semicerc pe al cărui soclu, în partea centrală se înfățișează un grup statuar compus din trei soldați din cele trei arme: dorobanți, marină și grăniceri
Turnu Măgurele () [Corola-website/Science/296984_a_298313]
-
înfățișează un grup statuar compus din trei soldați din cele trei arme: dorobanți, marină și grăniceri. În dreapta și în stânga grupului statuar se situează un soclu cu basoreliefuri din bronz care reprezintă victoria armatei române la Plevna. Al doilea monument este amplasat în centrul municipiului și este cunoscut ca ""Statuia Dorobanțului"". Este o creație a sculptorului italian Raffaello Romanelli, în anul 1907, reprezintă un dorobanț cu căciula puțin dată pe spate. Pe soclul monumentului se află două basoreliefuri, ilustrând scene de luptă
Turnu Măgurele () [Corola-website/Science/296984_a_298313]
-
de reparat mașini și vase, înainte de aprilie 1879, îl găzduiește pe domnitorul Carol I, cu ocazia unei vizite în Galați. A fost sediul Curții de Apel, al Liceului Mihail Kogălniceanu și, după cutremurul din 9-10 noiembrie 1940, al Primăriei. Este amplasat în fața Palatului Administrativ. A fost construit în anul 1995. Este făcut din marmură. Aici, în fiecare an se fac manifestări de Ziua Eroilor pe 22 Decembrie, Ziua Națională a României pe 1 Decembrie, etc. Sunt depuse coroane de flori din partea
Galați () [Corola-website/Science/296943_a_298272]
-
Siderurgiștilor, între Bulevardul Brăilei și Bulevardul Cloșca. Este un parc mare care găzduiește câteva monumente ale Taberei de sculptură în metal. Este cunoscut sub mai multe nume cum ar fi: Parcul Popescu, Parcul Ultimul Leu sau Parcul Fox Kids. Este amplasat în fața Spitalului Militar, pe Bulevardul Traian. Se planifică în interiorul lui construcția noii clădiri a Muzeului de Artă Vizuală. În anul 2012 a început reabilitarea totală a parcului și în 2013, va avea loc inaugurarea lui. Parcului i-a fost reconstruit
Galați () [Corola-website/Science/296943_a_298272]
-
de restructurare și de privatizare al marilor întreprinderi industriale, comerciale, agricole sau de servicii, oferă numeroase oportunități investitorilor, dată fiind viabilitatea demonstrată de capacitatea acestora de a-și fi menținut și chiar lărgit piața. "Zona Liberă Galați", înființată în 1993, amplasată pe malul Dunării la sud-est de orașul Galați constituie un argument în plus pentru atragerea viitorilor investitori în această zonă, prin facilitățile fiscale pe care le oferă. Avantajele oferite de amplasamentul "Zonei Libere Galați" (suprafață totală de 137 ha) se
Galați () [Corola-website/Science/296943_a_298272]
-
dintre cele mai mari complexuri de locuințe ale orașului: „Belvedere”, „Șarpe”, „Curcubeul”, „Vapor”, „Mobila”, „Moto-Velo”, „Albina”. În partea sud-vestică a cartierului se găsește Spitalul Județean de Urgență „Sfântul Ioan cel Nou” Suceava, iar în nord-est, complexul comercial Kaufland. Zamca este amplasat pe dealul cu același nume, fiind cartierul sucevean aflat la cea mai mare altitudine. Se întinde în partea de nord a zonei centrale și a cartierului Areni, până pe culmea dealului Zamca, care reprezintă limita de nord și nord-est a cartierului
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
peluzele) și 1980-1982 (când s-a construit tribuna a doua). În 2002 stadionul a fost modernizat, în prezent având o capacitate de circa 12.000 de locuri. De asemenea, în Areni există două parcuri: Vladimir Florea și Universității (unde este amplasată o statuie realizată de sculptorul Ion Jalea). Spre deosebire de majoritatea orașelor, unde centrul este situat în mijlocul teritoriului intravilan al localității, fiind înconjurat de celelalte cartiere, Centrul Sucevei este dispus în partea sud-estică a orașului. În partea de nord și nord-vest, zona
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
central, amenajat pe locul unor foste grădini, reduse în a doua jumătate a secolului al XIX-lea ca urmare a dezvoltării orașului. În prezent, parcul poartă numele fizicianului și biologului Ioan Nemeș, originar din Suceava. În parcul central au fost amplasate busturile lui Ciprian Porumbescu (1933) și Petru Rareș (1977), și Monumentul eroilor suceveni (1965). Alte parcuri din zona centrală sunt: Parcul Drapelelor din apropierea Palatului de Finanțe, Parcul Trandafirilor de lângă Palatul de Justiție și Parcul Simion Florea Marian, amenajat în fața casei
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
Bancpost, Banca Transilvania), clădirea în care își desfășoară activitatea Parchetul, impunătorul edifiu al Palatului de Finanțe. În estul și sud-estul zonei centrale este amenajat Parcul Șipote-Cetate, cea mai întinsă zonă de agrement a municipiului, unde în anul 1977 a fost amplasat un monument emblematic pentru Suceava: Statuia ecvestră a lui Ștefan cel Mare, așezată pe un soclu masiv. Monumentul are 23 de metri înălțime, reprezentând cea mai mare lucrare de acest gen din țară. În apropiere sunt localizate Cetatea de Scaun
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
fără inscripții, pe toate laturile se găsesc ornamente florale. Este executat din piatră și are o înălțime de 3 m. Până în 1989 a avut un obelisc din bronz ce a fost spart și înlocuit după cu o simplă cruce. Este amplasat într-un sens giratoriu de pe Calea Mărășești, la intrarea în oraș. "Conacul Ruset Rosno (Maria Bogdan)", monument istoric situat pe Calea Mărășești, actual complex Stejarul Clubul elevilor (conacul Alecu Aslan)- casa ultimului proprietar, colonelul Miclescu "Stejarul" - monument de artă - lucrare
Onești () [Corola-website/Science/296971_a_298300]
-
Bogdan)", monument istoric situat pe Calea Mărășești, actual complex Stejarul Clubul elevilor (conacul Alecu Aslan)- casa ultimului proprietar, colonelul Miclescu "Stejarul" - monument de artă - lucrare a sculptorului Paul Vasilescu (1967) "Maternitatea" - lucrare de artă realizată în 1964 de către Ion Vlad, amplasată pe fațada Spitalului Municipal Onești "Zimbrul" - monument de artă ridicat de sculptorul Ion Vlad în anul 1964, a fost situat în zona gării CFR. "Bazorelief Muncitorii" - lucrare de artă socialistă realizat în anul 1961 de Nicolae Enea, situat pe strada
Onești () [Corola-website/Science/296971_a_298300]
-
artă socialistă realizat în anul 1961 de Nicolae Enea, situat pe strada George Călinescu "Trecut și prezent istoric" - bazorelief socialist situat pe Bulevardul Oituz, lucrare a artistului Cristea Grosu în 1965 "Statuie de bronz Elan Gimnastic" - lucrare de artă socialistă amplasată în fața Hotelului Trotuș, sculptor Gheorghe Baratchi "Monumentul Voivodul" - lucrare de artă modernă realizată de artistul plastic Eremia Grigorescu și arhitect Ioan Goia în anul 2000 "Grup statuar Nadia Comaneci" - lucrare realizată de artistul plastic Eremia Grigorescu și arhitect Ioan Goia
Onești () [Corola-website/Science/296971_a_298300]
-
este un oraș în județul Bacău, Moldova, România, format din localitățile componente (reședința), Podei și Vermești. Orașul este amplasat pe ambele maluri ale râului Trotuș, în Depresiunea Comănești din Carpații Orientali, între Munții Goșmanu, Munții Berzunți, Munții Nemira și Munții Ciucului. Este străbătut de șoseaua națională DN12A, care leagă Oneștiul de Miercurea-Ciuc. La Comănești, din acest drum se ramifică
Comănești () [Corola-website/Science/296996_a_298325]
-
întinde pe o lungime de 12 km de la punctul PECO-ȘIPOTENI până la podul care face legătura cu Straja, iar distanța este măsurată pe stăzile: Moldovei, Republicii (până la bariera CFR-ului), Ștefan cel Mare, Dumbravei și Minerului. Cartierele din componența orașului sunt amplasate de o parte și de alta a zonei prezentate mai sus. Rețeaua de drumuri a orașului este asfaltată în totalitate. Prima linie de transport public local de călători a fost de la PECO-ȘIPOTENI până la podul care face legătura cu Straja, extinzându
Comănești () [Corola-website/Science/296996_a_298325]
-
situată în câmpia dintre râul Suceava și râul Sucevița. Teritoriul din jurul localității este drenat de râul Suceava (în părțile de nord-est și est), de râul Sucevița (în partea de sud) și de pârâul Horodnic, afluent al râului Pozen (în nord). Amplasat pe o fostă zonă mlăștinoasă (care se păstrează încă în Zona Protejată „Ochiuri” și în zona extravilană dinspre Frătăuții Vechi), municipiul Rădăuți este traversat de mai multe pâraie. Deși există tentația considerării Topliței drept pârâu principal (deoarece acesta trece prin
Rădăuți () [Corola-website/Science/296987_a_298316]