23,803 matches
-
Viticolă a Dealurilor Munteniei și Olteniei: 4. Dealurile Munteniei 5. Dealurile Olteniei IV. Pentru vinurile din Regiunea Viticolă a Banatului: 6. Viile Carașului 7. Viile Timișului V. Pentru vinurile din Regiunea Viticolă a Crișanei și Maramureșului: 8. Dealurile Zarandului 9. Dealurile Crișanei 10. Dealurile Sătmarului VI. Pentru vinurile originare din Regiunea Viticolă a Colinelor Dobrogei: 11. Colinele Dobrogei VII. Pentru vinurile originare din Regiunea Viticolă a Teraselor Dunării: 12. Terasele Dunării Anexa 4 LISTA indicațiilor geografice pentru vinurile aromatizate, admise pentru
EUR-Lex () [Corola-website/Law/169840_a_171169]
-
Munteniei și Olteniei: 4. Dealurile Munteniei 5. Dealurile Olteniei IV. Pentru vinurile din Regiunea Viticolă a Banatului: 6. Viile Carașului 7. Viile Timișului V. Pentru vinurile din Regiunea Viticolă a Crișanei și Maramureșului: 8. Dealurile Zarandului 9. Dealurile Crișanei 10. Dealurile Sătmarului VI. Pentru vinurile originare din Regiunea Viticolă a Colinelor Dobrogei: 11. Colinele Dobrogei VII. Pentru vinurile originare din Regiunea Viticolă a Teraselor Dunării: 12. Terasele Dunării Anexa 4 LISTA indicațiilor geografice pentru vinurile aromatizate, admise pentru utilizare în România
EUR-Lex () [Corola-website/Law/169840_a_171169]
-
ORDINUL nr. 247 din 20 noiembrie 2012 , publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 802 din 29 noiembrie 2012, conform art. I din același act normativ. Anexa 6 LISTA denumirilor de origine controlată (DOC) pentru vinurile petiante, admise pentru utilizare în România Dealu Mare ------------- Anexa 6 a fost introdusă de pct. 4 al art. I din ORDINUL nr. 640 din 19 octombrie 2009 , publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 720 din 26 octombrie 2009, având conținutul prevăzut în anexa la același act normativ.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/169840_a_171169]
-
Bohotin -Vinuri aromate 0.6. Vaslui │-Vinuri albe 0.7. Bozieni │-Vinuri albe -Vinuri aromate 10.4. Beresti │-Vinuri roșii 0.8. Grivița │-Vinuri albe Feteasca regală Feteasca regală Feteasca regală 0.10. Racaciuni│-Vinuri albe -Vinuri aromate 14.2. Dealul │-Vinuri albe 14.3. Parincea │-Vinuri albe 14.4. Tanasoaia│-Vinuri albe 15.1. Panciu │-Vinuri albe 15.2. Tifesti │-Vinuri albe 15.3. Păunești │-Vinuri albe -Vinuri spumante 19.5. Cricov │-Vinuri albe Feteasca neagră 19.7 Pietroasa │-Vinuri
EUR-Lex () [Corola-website/Law/146389_a_147718]
-
și-a păstrat vechile forme de locuire rurală din perioada anterioară, case de lemn, bordeie, gropi de provizii. Așezările autohtone se întâlnesc în locuri retrase, dar și pe trasee de circulație a oamenilor și bunurilor (mărfurilor), pe văile râurilor, pe dealuri și platouri. Aceste așezări se află peste tot acolo unde erau pământuri bune pentru agricultură și locuri de pășune pentru animale. În contextul migrațiilor, a unei epoci de instabilitate, prezența și frecvența așezărilor infirmă vechea opinie a istoriografiei românești despre
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
tot acolo unde erau pământuri bune pentru agricultură și locuri de pășune pentru animale. În contextul migrațiilor, a unei epoci de instabilitate, prezența și frecvența așezărilor infirmă vechea opinie a istoriografiei românești despre retragerea și traiul autohtonilor în zonele de deal și de munte (subcarpatice), în timpul migrațiilor, opinie contrazisă de realitatea istorică.14 În ceea ce privește viața economică și socială, în perioada cuprinsă între retragerea aureliană și instalarea slavilor pe teritoriul Daciei (275-602), baza activității populației autohtone o constituia agricultura și creșterea animalelor
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
hotare deveneau neîncăpătoare pentru agricultură și păstorit și a căutării de pământ mai bun, cetele de neam din sate și-au schimbat locul de lucru. În acest fel s-a produs fenomenul roirii satelor și al desțelenirii pământurilor păduroase de la deal sau de sub munte. În acest pământ nou, cucerit de om, s-au întemeiat sate libere, așa încât alături de satele vechi de tip dacic, intrate în parte în stăpânirea boierilor, s-au întemeiat satele de moșneni medievale, cu pământ cucerit pe seama pădurii
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
arată (indică) generalitatea stăpânirii obștilor, în istoria românilor-în Muntenia, aceste sate se află mai ales în zona deluroasă. Satele medievale de moșneni alcătuiesc o zonă oarecum unitară în regiunea deluroasă, pe pământurile cucerite asupra pădurii desțelenite-astfel sunt cele mai multe sate de deal, acoperite odinioară de păduri. Geograful Gh. Vâlsan arată că există un lanț de luminișuri între dealuri și munți, în Muntenia, de-a lungul râurilor secundare, care alcătuiesc o linie de curături (desțeleniri) de la Baia de Aramă la Târgoviște. În schimb, în Moldova
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
zona deluroasă. Satele medievale de moșneni alcătuiesc o zonă oarecum unitară în regiunea deluroasă, pe pământurile cucerite asupra pădurii desțelenite-astfel sunt cele mai multe sate de deal, acoperite odinioară de păduri. Geograful Gh. Vâlsan arată că există un lanț de luminișuri între dealuri și munți, în Muntenia, de-a lungul râurilor secundare, care alcătuiesc o linie de curături (desțeleniri) de la Baia de Aramă la Târgoviște. În schimb, în Moldova, avem un șir de cuiburi de populație, unde sunt așezate cele mai multe sate răzeșești, în formă de
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Acestea nu erau fortificații lipsesc armele din incinta lor ci mai ales locuri de adăpost pentru oameni, pentru animale, unde se depuneau vasele (oale) cu produsul recoltelor. În ceasul primejdiei, oamenii apelau la adăpostul ridicat de obștea țărănească. Localnicii de la deal și câmpie pe vremea migrațiilor erau retrași în cetățile de pământ locuri de refugiu pentru oameni și animale, în vremuri de primejdie.23 Vremea așezării slavilor la Dunărea de Jos (a doua jumătate a secolului al VI-lea și începutul
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
despărțirea romanicilor răsăriteni de masa romanității apusene, care au devenit în acest fel o insulă în mijlocul mării slave. Romanitatea aflată la câmpie, din sudul Dunării, în urma pătrunderii masive slave a fost asimilată treptat (slavizată). Numai elementele romanice din regiunile de deal și de munte (Munții Haemus, Pind) și-au conservat neamul. Păstorii români (vlahi) din Macedonia și Bulgaria, nordul Greciei și Albania sunt urmașii păstorilor traci romanizați . Păstorii români din Carpați și Haemus nu sunt nomazi, iar transhumanța lor presupune legarea
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
a devenit, după 602, nucleul principal al romanității răsăritene. În urma emigrării slavilor în sudul fluviului, raportul (etnic) de forțe s-a modificat, în nordul Dunării, în favoarea romanicilor, a autohtonilor daco-romani. În noile condiții, aceștia au părăsit regiunile de munte și deal, unde trăiau în anonimat de secole, de-aici și tăcerea izvoarelor istorice, apoi s-au contopit cu grupurile împrăștiate în regiunile de silvostepă și cu o parte din romanicii veniți aici, pe malul nordic, în urma năvălirii slavilor în sud. Datorită
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Carpați: Moldova, Bistrița, Putna, Milcovul, în Muntenia: Râmnic, Ialomița, Prahova, Dâmbovița, Neajlov, Glavacioc, iar în Ardeal și Banat, Târnavele, Bistra, Crasna. În afară de râurile principale, sunt sute de pâraie și izvoare, bălți și iezere cu nume slave: Bistrețu, Nedeea, Suhaia. Înălțimile, dealurile și munții au nume slave-deal și podgorie sunt, în mod evident, slave. Munții, până pe vârfurile cele mai înalte, sunt presărați cu denumiri slave-în Munții Făgărașului, alături de nume românești ca Surul, Moldoveanul, avem și altele ca Negoiul, Viștea, Podragul, evident slave
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
cârtiță, lăstun, lebădă, molie, nevăstuică, paing, rac, sobol, stârc, vrabie, veveriță, zimbru. Pescuitul: caras, crap, lin, morun, mreană, știucă, plătică, cegă, clean, lostriță, păstrăv, undiță, mreje, năvod, izvor, iaz, iezer, val, baltă, mlaștină, ostrov, dumbravă, lunc, prund. Pământul și vegetația: deal, grădină, livadă, movilă, peșteră, prăpastie, nisip, pajiște, poiană, tină, vârtop. Casa e latină, dar anexele ei sunt slave: grajd, iesle, coteț, pivniță, pod, pridvor, gard, zăbrele, grinda, polița, cojocul, cușma, obielele, delta, cleștele, pila, nicovala. Organizarea militară: ceata, pâlcul, gloata
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
datată în secolele XI-XII. Urmele creștine, o cruce pectorală și un sigiliu de plumb cu inscripții, sunt indicii ale existenței unei episcopii și a unui episcop în așezarea de la Dinogetia-Garvăn, poate sub jurisdicția mitropoliei de la Dârstor. Și la Niculițel, pe dealul "Cetățuia" (jud. Tulcea), s-a aflat o bisericuță, datată în secolele XI-XII, cf. monedelor și ceramicii descoperite-se pare că era o așezare mânăstirească, potrivit denumirii Mânăstiriște. Poate aici, la Noviodunum (Isaccea), a fost scaunul lui Satzas-Saccea. Mitropolia Vicinei Numeroasele
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
vechime s-a perpetuat pe pământul românesc până astăzi: Țara Maramureșului, Țara Oașului, Țara Hațegului, Țara Făgărașului, Țara Loviștei, Țara Bârsei, Țara Vrancei, Vlașca. Asemenea formațiuni prestatale, fixate teritorial, dar cu granițe elastice, erau prezente în perioada aceasta pretutindeni, la deal și munte, în depresiuni și pe cursul apelor, în zonele de podiș și de câmpie, în lunca marilor râuri și a Dunării. Cu predilecție, ele acopereau văile apelor. Teritoriul dintre Carpați și Dunăre va cunoaște viitoarele județe medievale, cu denumiri
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
dușman, buzdugan ș.a. În toponimie, să consemnăm o serie de nume de localități, mai întâi pecenege: Peceneaga (sat), jud. Tulcea, Peceneaga (pădure, jud. Brăila), muntele Picineagul-jud. Muscel, râul Peceneaga, afluent al Buzăului, Pișineaga, în Țara Hațegului, Beșimbav, în Țara Făgărașului, Dealul Beșinoului, lângă Sibiu, satul Beșinău, în județul Alba, satul Beseneu, în județul Bistrița-Năsăud, Beșenava, în jud. Timiș. În ceea ce privește toponimele cumane, menționăm localități precum Comani-în fața Vidinului, Comani-jud. Olt, Comana, în Vlașca și Buzău, Comanca-jud. Romanați, dar și Vâlcea și Argeș
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
masate în Bărăgan. Complexele funerare din partea centrală și nordică a Moldovei, foarte puține, se află în vecinătatea cursurilor de apă, unde s-au instalat crescătorii de vite nomazi. Răspândirea mormintelor este un indiciu că neamurile turanice nomade ocoleau zonele de deal și cele acoperite de păduri întinse, de pildă, nu se cunoaște nici un mormânt turanic la apus de Siret, înainte de 1241. Necropolele triburilor turce din teritoriile extra-carpatice se remarcă prin numărul redus de morminte-nomazii se deplasau în grupuri mici, în zone
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
constat în reducerea așezărilor localnicilor din Bărăgan și Bugeac, începând din prima jumătate a secolului al XI-lea, iar în perioada următoare (secolele XII-XIII), acestea au devenit foarte rare deoarece autohtonii, sub presiunea nomazilor, s-au retras în regiunile de deal și podiș, unde se puteau apăra mai lesne.28 Prin pătrunderea turanicilor, apoi a mongolilor, întinse teritorii au fost dezafectate vreme îndelungată agriculturii, iar câmpia Bărăganului și stepa Bugeacului au avut o redusă populație până în epoca modernă. Pe lângă aceasta, populația
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
muntene. Nu se cunoaște bine traseul oastei regești, dar se presupune că el a înaintat prin Tismana, Tg. Jiu, Horezu și Vâlcea, apoi peste Olt, direct la Argeș. După "Cronica pictată", oastea regelui străbate o "țară necunoscută, între munți și dealuri cu păduri", iar toți participanții la expediție, oameni și cai, încep să sufere de foame (DRH D, I, p. 47). În cele din urmă, extenuată și permanent hărțuită de români, oastea regească ajunge în fața Argeșului și își instalează tabăra acolo
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Ardeal prin pasul Bran, spre acel Câmpulung din Muscel, întemeiat de coloniști străini, unde avea supuși fideli și o biserică catolică. Putem presupune, adaugă el, că toate acțiunile (evenimentele) campaniei s-au petrecut în această regiune de drumuri înguste, printre dealuri împădurite. Argeșul în care ajunge armata regelui, zice Iorga, nu este Curtea de Argeș, ci cetatea din munte -castrum Argyas (Poienari). Un document ulterior, diploma din 30 iunie 1347, menționează că Ștefan Lackfi, comandantul armatei regești, "a capturat șase oameni (vlahi), iar
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
tentă religioasă și națională într-o situație deja tensionată. Chiar în aceste condiții, România furniza totuși o recoltă bogată pentru export. La începutul secolului al XIX-lea, Principatele puseseră accentul mai ales pe creșterea animalelor, care pășteau în zonele de deal și de munte sau pe pășunile obștești ale moșiilor. Odată cu creșterea cererii pe piețele Occidentului aflate în curs de industrializare, lucrurile s-au schimbat treptat. După 1870, nu mai era disponibil nici un petec de pămînt necultivat, iar terenurile trecuseră în
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
militar și administrativ otoman, a suferit multe modificări după 1867, cînd au fost înlăturate ultimele vestigii ale autorității otomane. Marea fortăreață, Kalemegdan, a rămas și a fost mai tîrziu transformată într-un parc. Dat fiind că orașul era construit pe dealurile ce dădeau spre Dunăre, el prezenta neajunsul de a avea puține străzi largi sau drepte. Primul bulevard modern, Terazija, a fost terminat abia în 1911. Toate clădirile guvernamentale importante au fost construite ulterior după modele europene; bisericile au rămas bineînțeles
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
trupele regulate ale armatei au deținut controlul pe toată durata războiului și unde nu existau trupe inamice de ocupație. În mai 1941, imediat după capitulare, colonelul Mihailović și un grup restrîns de ofițeri sîrbi s-au retras în zonele de deal și au organizat un centru de rezistență. Mihailović și-a numit forțele Detașamentele de Cetnici ale armatei iugoslave; termenul de cetnic evoca numele unor grupuri similare care luptaseră împotriva stăpînirii otomane. Avînd legături strînse cu guvernul în exil al regelui
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
doi boi, în jurul a 1.000 ocale sare (1.291 kg), pentru transportul căreia încasa cca. 32 lei, aproximativ ceva mai mult de un galben în 1828, ceea ce însemna foarte puțin, căci, de obicei, dacă căruța nu se deteriora în dealul ocnelor, aceasta se întâmpla cu siguranță pe parcurs. Dacă adăugăm și timpul pierdut cu deplasarea la ocnă, încărcarea carelor, transportul la „schele” și înapoierea acasă, avem tabloul întreg al „avantajelor” pe care le avea țăranul de pe urma transporturilor de sare. Astfel
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]