22,910 matches
-
din cauza foamei sau preocupați fiind de propria lor supraviețuire, nu Își ofereau ajutorul femeilor atunci cînd acestea aveau nevoie. Frau W. povestește: CÎnd una dintre noi i-a implorat pe bărbați, „ajutați-ne”, aceștia ne-au refuzat, răspunzînd: „primim aceeași mîncare pe care o primiți și voi”... ceea ce pentru mine a fost foarte șocant. 7. „Cinci ani foame”. MÎncarea la Donbas În lucrarea sa despre Donbas, Radosav afirmă că „foamea și disperarea erau atît de puternic trăite de deportați, Încît ele
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
nevoie. Frau W. povestește: CÎnd una dintre noi i-a implorat pe bărbați, „ajutați-ne”, aceștia ne-au refuzat, răspunzînd: „primim aceeași mîncare pe care o primiți și voi”... ceea ce pentru mine a fost foarte șocant. 7. „Cinci ani foame”. MÎncarea la Donbas În lucrarea sa despre Donbas, Radosav afirmă că „foamea și disperarea erau atît de puternic trăite de deportați, Încît ele sînt reflexiv aduse În memorie”. El susține mai departe că relația deportaților cu hrana se manifesta pe două
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
manifesta pe două niveluri, primul fiind „obsesia de a trăi cu foamea”, iar al doilea obsesia privind „procurarea hranei”. Pentru unii, prima experiență a Înfometării a Început devreme, o dată cu călătoria lor spre est, dat fiind faptul că nu Își aduseseră mîncare sau, dacă au avut-o, le-a fost confiscată, ca și hainele. Puținii norocoși care au reușit să-și păstreze hrana de obicei o Împărțeau cu ceilalți. Dar, atunci cînd hrana adusă de acasă s-a terminat, au fost nevoiți
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
descrisă de Maria Cocîrlă astfel: Ne-am dus la cantină. Acolo era un polonic de ciorbă și frunze de varză și apă. Felul doi erau două linguri, pe care le mîncam acasă ca supă, de semințe de orz, asta era mîncarea noastră zilnică... Dimineața un ceai, iar cei care lucrau În mină, 1,2 kg de pîine, cei care lucrau În fabrici sau la suprafață, 800 g.. MÎncarea era raționalizată În funcție de sarcinile de lucru: cei care lucrau În mine primeau cea
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
pe care le mîncam acasă ca supă, de semințe de orz, asta era mîncarea noastră zilnică... Dimineața un ceai, iar cei care lucrau În mină, 1,2 kg de pîine, cei care lucrau În fabrici sau la suprafață, 800 g.. MÎncarea era raționalizată În funcție de sarcinile de lucru: cei care lucrau În mine primeau cea mai mare porție, cei care lucrau pe cîmp sau la infirmerie, cea mai mică. Deoarece Cocîrlă lucra Într-o fabrică de zinc, rația ei zilnică de hrană
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
mănînc, nu te mănînc, te mănînc, nu te mănînc”. Dacă puneam numa’ o fermitură În gură, Înghițeam de foame ce-mi era, ați Înțeles? Și ziua cealaltă lucram iară fără pîine, și sigur că n-a fost plăcut. Cantitatea de mîncare primită depindea nu doar de locul unde deportații munceau, ci și de cît de bine munceau, așa cum povestește Ignaz Fisher: În cel mai scurt timp, am slăbit mult, eram schelete umane Îmbrăcate În zdrențe, cu o privire obosită și fără
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
de rația de hrană, era o modalitate obișnuită de tortură și, În anumite cazuri, ducea la dispariția fizică a deportaților, ca și În lagărele naziste. Cum mulți dintre deportați erau incapabili să Îndeplinească sarcinile de lucru cu atît de puțină mîncare, deseori aceștia căutau În pămînt orice bucățică sau firimitură de hrană care le putea da forță. În astfel de condiții, coșurile de gunoi erau de cele mai multe ori cele ce salvau o zi obositoare de lucru. Preferatele și de departe cele
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
ori cele ce salvau o zi obositoare de lucru. Preferatele și de departe cele mai nutritive erau cojile de cartofi găsite În coșurile de gunoi, pe care deportații le găteau cu sare și apă, rezultînd un soi de supă. Deși mîncarea găsită la gunoi nu era Întotdeauna atît de apetisantă, obsesia deportaților privind procurarea hranei Îi aducea pe unii dintre ei la acțiuni disperate, așa cum arată unul dintre respondenții lui Radosav: Am găsit În gunoi carne de la un cal mort, cu
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
fumau și nici nu beau alcool. În șase luni alcoolicii au murit. Noi, tinerii, am supraviețuit doar pentru că am furat lemn pe care apoi l-am vîndut. Într-adevăr, chiar dacă femeile munceau la fel de greu precum bărbații, rezistau mai ușor fără mîncare, iar multe dintre ele chiar Își schimbau rațiile de pîine pe săpun. Pentru multe femei acest schimb s-a dovedit a fi extrem de eficient, deoarece faptul că se Îngrijeau de igienă le-a conferit o mai mare rezistență În fața bolilor
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
supraviețuiască, putem afirma că acești factori au susținut-o, făcînd-o mai rezistentă În fața lipsei hranei. 7. A fi femeie: rușine și vulnerabilitate În multe feluri femeile erau mai predispuse supraviețuirii acestor condiții decît bărbații. Ele puteau rezista cu mai puțină mîncare decît aceștia, erau nefumătoare și nu consumau alcool, aveau grijă de igiena corporală, puteau coase, putînd astfel cîrpi hainele, și, În multe cazuri, erau mai puternice din punct de vedere psihologic. În alte aspecte Însă, faptul că erau femei le-
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
unui adăpost. Fără Îndoială, multe femei au născut În lagăr, uneori Împotriva voinței lor. Deși la un anumit nivel o nouă viață Însemna bucurie, speranță și sentimentul umanității adus În comunitățile de deportați, deseori nașterea unui copil Însemna mai puțină mîncare și nopți nedormite. Grijile noilor mame nu durau Însă prea mult, deoarece erau trimise În România Împreună cu copiii lor. 8. „Skoro domoi!”. Reîntoarcerea În România Dovezile de bunătate, credința În Dumnezeu, legăturile puternice cu ceilalți deportați, tehnicile primare de supraviețuire
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
atenția În poveștile lui Cocîrlă, Magyari, Hrușcă, Șimon și Stoinescu este aparenta ușurință cu care s-au adaptat și s-au reintegrat În societatea românească. Deși toate respondentele au oferit detalii despre sosirea În gară, reîntîlnirea cu familia și prietenii, mîncarea din belșug, aceste detalii nu au fost Însoțite de lamentări excesive. Se pare că principala lor preocupare o dată ajunse acasă era să-și croiască propria viață. La 20 de ani, aceste femei aveau un viitor frumos În față. Deși tragice
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
ne dădeam seama de tristețea situației noastre și am petrecut-o pe bagaje. Luni, În tren, mîncam carne veche, beam apă murdară, dar mai rîdeam și ne certam cu bătrînii. Clădeam castele În Spania, speram că ni se va da mîncare la cazan, că vom munci, că vom Învăța agricultura. Am trecut prin Cernăuți și intram În plină stepă. Ce mare e stepa, ce nesfîrșit e cerul În stepă! În mijlocul văicărelilor am mai văzut un minunat apus de soare. Marți dimineața
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Își amintesc mai mulți supraviețuitori cu care am făcut interviuri, a văzut cum Înnebunește un om pe care Îl cunoști, farmacistul Garai, păduchi, tifos exantematic, frig, foamete („și iarăși ajung la un capitol foarte obișnuit și foarte des discutat aici: mîncarea”), restricții peste restricții, moartea bunicilor lăsați Într-un fel de azil, lipsa WC-urilor („În starea closetelor se cunoaște gradul de cultură” - dacă e așa este jalnic; Într-un ghid pentru străini făcut de străini se dă - acum, În secolul
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Veșnic mă gîndesc la «acasă». De fapt mă gîndesc mai mult la oamenii din Botoșani și la locurile minunate din CÎmpulung”; „În fiecare zi, sculîndu-ne și culcîndu-ne, noi și alții, veșnic ne gîndim la casă. Și rușinea rușinilor, numai la mîncarea de-acasă ne gîndim, la prăjituri și la dulciuri, la găluște, da, din Atachi n-am mai mîncat carne”; „SÎnt zile În care dorul de casă e atît de chinuitor, Încît aș fi În stare de orice mișelie numai să
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
1. Unii dintre ei au fost duși la primărie pentru a se Întîlni cu ofițeri ruși, așa cum Își amintește un subiect: „ne-au spus să mergem În biroul primarului, au Încuiat ușa... iar cînd au venit părinții să ne aducă mîncare, i-au bătut cu pistoalele și am plecat fără haine, fără mîncare, fără nimic”. Martin Ditzig/Scahndern, „Sie weinten balld ohn Trannen”, În H. Berner, D. Radosav, Und keiner wises warum, Ravensburg, 1996, pp. 159-160. Vezi Jan Gross, Neighbors, și
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Întîlni cu ofițeri ruși, așa cum Își amintește un subiect: „ne-au spus să mergem În biroul primarului, au Încuiat ușa... iar cînd au venit părinții să ne aducă mîncare, i-au bătut cu pistoalele și am plecat fără haine, fără mîncare, fără nimic”. Martin Ditzig/Scahndern, „Sie weinten balld ohn Trannen”, În H. Berner, D. Radosav, Und keiner wises warum, Ravensburg, 1996, pp. 159-160. Vezi Jan Gross, Neighbors, și Istvan Deak, Jan Gross și Tony Judt, The Politics of Retribution in
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Deși supărați pe faptul că erau suprasolicitați de aceștia ca angajați, mulți români și-au exprimat mulțumirea față de spiritul inventiv nemțesc. Mulți dintre deportați erau conștienți de soarta lor și și-au Împachetat haine groase și o cantitate semnificativă de mîncare. Interviu cu Sofia Magyari, p. 3. Interviu cu Maria Cocîrlă, p. 3. Vezi Katherine Jolluck, Exile and Identity: Polish Women in the Soviet Union during WWII, University of Pittsburgh Press, Pittsburgh, 2002, p. 18, pentru discuția asupra modului În care
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
100 kcal); - proteinele totale din produs, provenite din toate sursele, nu vor fi mai mici de 0,7 g/100 kJ (3 g/100 kcal). 1.4. Dacă pe etichetă produsului se indică faptul că acesta este un fel de mâncare, dar în denumirea produsului nu se menționează carnea, carnea de pasăre, peștele, măruntaiele sau alte surse tradiționale de proteine, atunci: - proteinele totale ale produsului din toate sursele vor constitui cel putin 0,7 g/100 kJ (3 g/100 kcal
EUR-Lex () [Corola-website/Law/208625_a_209954]
-
de pasăre, peștele, măruntaiele sau alte surse tradiționale de proteine, atunci: - proteinele totale ale produsului din toate sursele vor constitui cel putin 0,7 g/100 kJ (3 g/100 kcal). 1.4. a) Sosurile prezentate că accesoriu la o mâncare sunt scutite de respectarea cerințelor incluse în secțiunile 1.1-1.4 inclusiv. 1.4. b) Felurile de mâncare dulci în a caror denumire se menționează că prim sau unic ingredient produsele lactate vor conține cel putin 2,2 g proteine
EUR-Lex () [Corola-website/Law/208625_a_209954]
-
vor constitui cel putin 0,7 g/100 kJ (3 g/100 kcal). 1.4. a) Sosurile prezentate că accesoriu la o mâncare sunt scutite de respectarea cerințelor incluse în secțiunile 1.1-1.4 inclusiv. 1.4. b) Felurile de mâncare dulci în a caror denumire se menționează că prim sau unic ingredient produsele lactate vor conține cel putin 2,2 g proteine lactate/100 kcal. Celelalte feluri de mâncare dulci sunt scutite de respectarea cerințelor incluse în paragrafele 1.1-1
EUR-Lex () [Corola-website/Law/208625_a_209954]
-
în secțiunile 1.1-1.4 inclusiv. 1.4. b) Felurile de mâncare dulci în a caror denumire se menționează că prim sau unic ingredient produsele lactate vor conține cel putin 2,2 g proteine lactate/100 kcal. Celelalte feluri de mâncare dulci sunt scutite de respectarea cerințelor incluse în paragrafele 1.1-1.4 din prezenta anexă. 1.5. Adăugarea de aminoacizi este permisă doar ��n scopul îmbunătățirii valorii nutritive a proteinelor prezente și doar în proporțiile necesare acestui scop. 2. Glucidele
EUR-Lex () [Corola-website/Law/208625_a_209954]
-
5. Adăugarea de aminoacizi este permisă doar ��n scopul îmbunătățirii valorii nutritive a proteinelor prezente și doar în proporțiile necesare acestui scop. 2. Glucidele Cantitățile de glucide totale prezente în sucurile și nectarele de fructe și legume, în felurile de mâncare bazate în exclusivitate pe fructe și în deșerturi și budinci nu vor depăși: - 10 g/100 ml în cazul sucurilor de legume și al băuturilor pe bază de legume; - 15 g/100 ml în cazul sucurilor și nectarelor de fructe
EUR-Lex () [Corola-website/Law/208625_a_209954]
-
g/100 ml în cazul sucurilor de legume și al băuturilor pe bază de legume; - 15 g/100 ml în cazul sucurilor și nectarelor de fructe și al băuturilor pe bază de fructe; - 20 g/100 g pentru felurile de mâncare bazate în exclusivitate pe fructe; - 25 g/100 g în cazul deserturilor și budincilor; - 5 g/100 ml în cazul altor băuturi care nu sunt pe bază de lapte. 3. Grăsimile 3.1. În cazul produselor menționate la pct. 1
EUR-Lex () [Corola-website/Law/208625_a_209954]
-
6) Magneziu (mg) 40 Fier (mg) 3 Zinc (mg) 2 Cupru (æg) 40 Iod (æg) 35 Mangan (mg) 0,6 ───────────────────────────────────────────���─────────────────────────────── ------------ *1) În concordanță cu prevederile anexelor nr. 9 și 10. *2) Limită aplicabilă produselor fortificate cu fier. *3) Limită aplicabilă mâncărurilor pe bază de fructe, sucurilor de fructe, nectarurilor și sucurilor vegetale. *4) Limită aplicabilă alimentelor pe bază de cereale procesate. *5) Limită aplicabilă produselor menționate la art. 17 alin. (1) lit. a) și b) din norme. *6) Limită aplicabilă produselor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/208625_a_209954]