25,546 matches
-
celor de la IBM, "Think", i-a cerut lui Asimov să scrie o povestire bazată pe un citat din scriitorul și comentatorul social J. B. Priestley: Considerând că "Think" dorea o povestire care să ilustreze citatul din Priestley, Asimov a imaginat povestirea de față, anul 2430 fiind ales pe baza calculelor făcute de el - păstrând rata de atunci a creșterii populației, cu o dublare la fiecare 35 de ani, a rezultat că în anul 2430 biomasa animală a lumii va fi formată
Întemeietorii () [Corola-website/Science/325325_a_326654]
-
ales pe baza calculelor făcute de el - păstrând rata de atunci a creșterii populației, cu o dublare la fiecare 35 de ani, a rezultat că în anul 2430 biomasa animală a lumii va fi formată în întregime din ființe umane. Povestirea, scrisă pe 26 aprilie 1970, a fost respinsă deoarece "Think" dorea o povestire care să contrazică citatul ("Ei bine, de ce nu-mi spusese "dinainte"? a comentat Asimov în culegerea de povestiri). După ce a scris o a doua povestire care să
Întemeietorii () [Corola-website/Science/325325_a_326654]
-
populației, cu o dublare la fiecare 35 de ani, a rezultat că în anul 2430 biomasa animală a lumii va fi formată în întregime din ființe umane. Povestirea, scrisă pe 26 aprilie 1970, a fost respinsă deoarece "Think" dorea o povestire care să contrazică citatul ("Ei bine, de ce nu-mi spusese "dinainte"? a comentat Asimov în culegerea de povestiri). După ce a scris o a doua povestire care să respingă citatul, "Think" i-a publicat totuși prima povestire în numărul din octombrie
Întemeietorii () [Corola-website/Science/325325_a_326654]
-
lumii va fi formată în întregime din ființe umane. Povestirea, scrisă pe 26 aprilie 1970, a fost respinsă deoarece "Think" dorea o povestire care să contrazică citatul ("Ei bine, de ce nu-mi spusese "dinainte"? a comentat Asimov în culegerea de povestiri). După ce a scris o a doua povestire care să respingă citatul, "Think" i-a publicat totuși prima povestire în numărul din octombrie 1970, în timp ce a doua avea să apară în revista "Analog" cu titlul "Bunul cel mai de preț". Pământul
Întemeietorii () [Corola-website/Science/325325_a_326654]
-
ființe umane. Povestirea, scrisă pe 26 aprilie 1970, a fost respinsă deoarece "Think" dorea o povestire care să contrazică citatul ("Ei bine, de ce nu-mi spusese "dinainte"? a comentat Asimov în culegerea de povestiri). După ce a scris o a doua povestire care să respingă citatul, "Think" i-a publicat totuși prima povestire în numărul din octombrie 1970, în timp ce a doua avea să apară în revista "Analog" cu titlul "Bunul cel mai de preț". Pământul a realizat o societate subterană perfect echilibrată
Întemeietorii () [Corola-website/Science/325325_a_326654]
-
deoarece "Think" dorea o povestire care să contrazică citatul ("Ei bine, de ce nu-mi spusese "dinainte"? a comentat Asimov în culegerea de povestiri). După ce a scris o a doua povestire care să respingă citatul, "Think" i-a publicat totuși prima povestire în numărul din octombrie 1970, în timp ce a doua avea să apară în revista "Analog" cu titlul "Bunul cel mai de preț". Pământul a realizat o societate subterană perfect echilibrată și stabilă din punct de vedere ecologic (similară celei portretizate în
Întemeietorii () [Corola-website/Science/325325_a_326654]
-
extermine, dar după comiterea faptei el se sinucide. Gestul său lasă Pământul într-o stare de 'perfecțiune', cu cei cincisprezece trilioane de locuitori ai săi, douăzeci de miliarde de tone de creier uman și 'minunata nimicnicie a uniformității'. A doua povestire care avea la bază citatul din Priestley a fost scrisă de Asimov pe 8 iulie 1970, după ce se despărțise de prima sa soție și se mutase din casa sa situată în West Newton, Massachusetts într-un apartament din Cromwell Hotel
Întemeietorii () [Corola-website/Science/325325_a_326654]
-
Priestley a fost scrisă de Asimov pe 8 iulie 1970, după ce se despărțise de prima sa soție și se mutase din casa sa situată în West Newton, Massachusetts într-un apartament din Cromwell Hotel, New York City. Revista "Think" a respins povestirea pe 22 iulie, revenind la prima povestire scrisă de el și refuzată inițial, ceea ce l-a determinat pe Asimov să îi ducă povestirea lui Campbell. Acesta a acceptat-o și a publicat-o în numărul din ianuarie 1972 al revistei
Întemeietorii () [Corola-website/Science/325325_a_326654]
-
8 iulie 1970, după ce se despărțise de prima sa soție și se mutase din casa sa situată în West Newton, Massachusetts într-un apartament din Cromwell Hotel, New York City. Revista "Think" a respins povestirea pe 22 iulie, revenind la prima povestire scrisă de el și refuzată inițial, ceea ce l-a determinat pe Asimov să îi ducă povestirea lui Campbell. Acesta a acceptat-o și a publicat-o în numărul din ianuarie 1972 al revistei "Analog". Acțiunea se petrece pe un Pământ
Întemeietorii () [Corola-website/Science/325325_a_326654]
-
situată în West Newton, Massachusetts într-un apartament din Cromwell Hotel, New York City. Revista "Think" a respins povestirea pe 22 iulie, revenind la prima povestire scrisă de el și refuzată inițial, ceea ce l-a determinat pe Asimov să îi ducă povestirea lui Campbell. Acesta a acceptat-o și a publicat-o în numărul din ianuarie 1972 al revistei "Analog". Acțiunea se petrece pe un Pământ viitor care a realizat un sistem ecologic perfect echilibrat, controla cu ajutorul calculatoarelor de către secretarul general al
Întemeietorii () [Corola-website/Science/325325_a_326654]
-
explicându-i apoi lui Marley că "o ecologie echilibrată reprezintă "nevoia" cea mai de preț a omenirii", în timp ce "bunul cel mai de preț al omenirii este o minte alertă . . . ceea ce este mult mai important decât simplul fapt de a trăi". Povestirea a apărut pentru prima dată în antologia lui Robert Silverberg "New Dimensions II" (1972). O navă spațială a naufragiat între stele, la distanță de gazele interstelare necesare ca și combustibil (probabil o tehnologie similară unui statoreactor Bussard). Deși este înconjurată
Întemeietorii () [Corola-website/Science/325325_a_326654]
-
energia navei nu dorește să încerce metode alternative de colectare a combustibilului pentru ca un eventual eșec să nu-i știrbească reputația, dar un profesor aflat printre pasageri îl convinge în cele din urmă să folosească tehnologia 'primitivă' a combustiei chimice. Povestirea, apărută în 1973, este un articol 'științific' din seria celor care descriu proprietățile unui compus chimic inventat de Asimov, tiotimolina. Primul articol pe această temă apare și în culegerea de povestiri "Perioada Campbell". Asimov a scris povestirea într-o singură
Întemeietorii () [Corola-website/Science/325325_a_326654]
-
din urmă să folosească tehnologia 'primitivă' a combustiei chimice. Povestirea, apărută în 1973, este un articol 'științific' din seria celor care descriu proprietățile unui compus chimic inventat de Asimov, tiotimolina. Primul articol pe această temă apare și în culegerea de povestiri "Perioada Campbell". Asimov a scris povestirea într-o singură sesiune de lucru și a trebuit să facă modificări nesemnificative cu ocazia revizuirii ei, publicând-o în numărul din septembrie-octombrie 1973 al revistei "The Saturday Evening Post". În afara culegerii de față
Întemeietorii () [Corola-website/Science/325325_a_326654]
-
a combustiei chimice. Povestirea, apărută în 1973, este un articol 'științific' din seria celor care descriu proprietățile unui compus chimic inventat de Asimov, tiotimolina. Primul articol pe această temă apare și în culegerea de povestiri "Perioada Campbell". Asimov a scris povestirea într-o singură sesiune de lucru și a trebuit să facă modificări nesemnificative cu ocazia revizuirii ei, publicând-o în numărul din septembrie-octombrie 1973 al revistei "The Saturday Evening Post". În afara culegerii de față, povestirea a mai fost antologată în
Întemeietorii () [Corola-website/Science/325325_a_326654]
-
Perioada Campbell". Asimov a scris povestirea într-o singură sesiune de lucru și a trebuit să facă modificări nesemnificative cu ocazia revizuirii ei, publicând-o în numărul din septembrie-octombrie 1973 al revistei "The Saturday Evening Post". În afara culegerii de față, povestirea a mai fost antologată în "The Complete Robot" (1982) și "Robot Dreams" (1986). După moartea soțului ei, dna Lardner primește o pensie generoasă pe care o investește cu înțelepciune, devenind foarte bogată. Cu ajutorul ei, cumpără artefacte valoroase din diferite țări
Întemeietorii () [Corola-website/Science/325325_a_326654]
-
de problemele de ajustare pe care Travis le-a reparat. Drept răzbunare, ea îl ucide pe Travis, iar acesta nu se opune, disperat că a distrus tocmai lucrul despre care dorea să afle mai mult. Există anumite similarități între această povestire cu roboți și alte creații ale lui Asimov:
Întemeietorii () [Corola-website/Science/325325_a_326654]
-
(în ) este una dintre cele 56 povestiri scurte cu Sherlock Holmes ale lui Sir Arthur Conan Doyle și a zecea povestire din volumul "Arhiva lui Sherlock Holmes". În reeditările mai noi ale volumului, ea este a douăsprezecea povestire. Ea a fost publicată la 18 decembrie 1926 în
Povestea bătrânului fabricant de vopsea () [Corola-website/Science/325351_a_326680]
-
(în ) este una dintre cele 56 povestiri scurte cu Sherlock Holmes ale lui Sir Arthur Conan Doyle și a zecea povestire din volumul "Arhiva lui Sherlock Holmes". În reeditările mai noi ale volumului, ea este a douăsprezecea povestire. Ea a fost publicată la 18 decembrie 1926 în revista americană "Liberty" și în ianuarie 1927 în "Strand Magazine" (ilustrată de Frank Wiles
Povestea bătrânului fabricant de vopsea () [Corola-website/Science/325351_a_326680]
-
(în ) este una dintre cele 56 povestiri scurte cu Sherlock Holmes ale lui Sir Arthur Conan Doyle și a zecea povestire din volumul "Arhiva lui Sherlock Holmes". În reeditările mai noi ale volumului, ea este a douăsprezecea povestire. Ea a fost publicată la 18 decembrie 1926 în revista americană "Liberty" și în ianuarie 1927 în "Strand Magazine" (ilustrată de Frank Wiles), apoi în volumul ""Arhiva lui Sherlock Holmes"" (în ) editat în 1927 de John Murray din Anglia. Sherlock
Povestea bătrânului fabricant de vopsea () [Corola-website/Science/325351_a_326680]
-
ascuns sub o cușcă de câine, exact cum le-a sugerat polițiștilor de către Holmes. Detectivul crede că Amberley va sfârși mai degrabă la Broadmoor (spital pentru infractorii bolnavi psihic din sudul Angliei) decât la spânzurătoare, din cauza stării sale psihice. Acțiunea povestirii are loc în 1898 sau la începutul anului 1899, conform unei indicații de la începutul operei literare. Holmes spune că Amberley s-a retras din afaceri în 1896, s-a căsătorit la începutul anului 1897, iar în doar doi ani s-
Povestea bătrânului fabricant de vopsea () [Corola-website/Science/325351_a_326680]
-
unei indicații de la începutul operei literare. Holmes spune că Amberley s-a retras din afaceri în 1896, s-a căsătorit la începutul anului 1897, iar în doar doi ani s-a transformat într-o ființă nenorocită și distrusă. La începutul povestirii, Sherlock Holmes evocă un alt caz la care lucrează în paralel cu cazul fabricantului de vopsea. Această anchetă, numită « cazul celor doi patriarhi copți », este inedită și urma să fie încheiată în aceeași zi în care i s-a prezentat
Povestea bătrânului fabricant de vopsea () [Corola-website/Science/325351_a_326680]
-
caz la care lucrează în paralel cu cazul fabricantului de vopsea. Această anchetă, numită « cazul celor doi patriarhi copți », este inedită și urma să fie încheiată în aceeași zi în care i s-a prezentat cazul bătrânului fabricant de vopsea. Povestirea a fost adaptată în 1965 pentru un episod (episodul 11) al serialului TV "Sherlock Holmes" (realizat de BBC) cu actorii Douglas Wilmer și Nigel Stock. Rolul lui Josiah Amberley este interpretat de Maurice Denham. O adaptare radiofonică a povestirii, intitulată
Povestea bătrânului fabricant de vopsea () [Corola-website/Science/325351_a_326680]
-
vopsea. Povestirea a fost adaptată în 1965 pentru un episod (episodul 11) al serialului TV "Sherlock Holmes" (realizat de BBC) cu actorii Douglas Wilmer și Nigel Stock. Rolul lui Josiah Amberley este interpretat de Maurice Denham. O adaptare radiofonică a povestirii, intitulată "The Retired Colourman", a fost difuzată la 29 martie 1995 de BBC Radio; în această adaptare, Clive Merrison a interpretat rolul lui Sherlock și Michael Williams pe cel al dr. Watson.
Povestea bătrânului fabricant de vopsea () [Corola-website/Science/325351_a_326680]
-
regii Franței. Dar planurile lui vor fi perturbate de pasiunea sa oarbă pentru Joséphine, care pare a fi nemuritoare și folosește un medicament hipnotic pentru a-i subjuga pe oameni după voia sa. Filmul face referire la multe dintre clasicele povestiri cu Arsene Lupin ale lui Maurice Leblanc, inclusiv "L'Arrestation d'Arsène Lupin", "Le Collier de la reine", "Sherlock Holmès arrive trop tard", "" și "Contesa de Cagliostro". Unele dintre aceste referiri sunt mai directe și mai complete decât altele. Acțiunea începe
Arsène Lupin (film din 2004) () [Corola-website/Science/325371_a_326700]
-
este un personaj literar fictiv, creat de scriitorul francez Maurice Leblanc în povestirea "L'Arrestation d'", apărută în revista "Je sais tout" din iulie 1905. Această povestire a fost inclusă apoi în volumul "Arsène Lupin gentleman cambrioleur". Personajul a apărut într-o serie de cărți polițiste ale lui Maurice Leblanc, precum și în mai
Arsène Lupin () [Corola-website/Science/325370_a_326699]