22,695 matches
-
d-sa a suit în ultimii zece ani treptele unei frumoase cariere epice”, îi descria laudativ activitatea literară criticul Șerban Cioculescu. Criticul Ov.S. Crohmălniceanu considera că romanele Hortensiei Papadat-Bengescu sunt precursoarele literaturii de analiză românești, excelând în sondarea adâncă a psihologiilor personajelor și explorând stările sufletești, sentimentele umane și procesele morale. Autoarea manifestă o curiozitate analitică morbidă, urmărind comportamentul bolnavilor precum studierea evoluției tuberculozei de către prințul Maxențiu sau descrierea obsesiilor psihopate ale profesorului Rim. Originalitatea romanelor Hortensiei Papadat-Bengescu derivă din prezentarea
Concert din muzică de Bach (roman) () [Corola-website/Science/334436_a_335765]
-
prințul Maxențiu sau descrierea obsesiilor psihopate ale profesorului Rim. Originalitatea romanelor Hortensiei Papadat-Bengescu derivă din prezentarea unui mediu citadin, din descrierea cu luciditate a iubirii feminine de la formele ei simple și rudimentare până la cele poetice și din analiza introspectivă a psihologiei personajelor. Primele trei romane ale ciclului Hallipilor - "Fecioarele despletite" (1925), "Concert din muzică de Bach" (1927) și "Drumul ascuns" (1932) - sunt considerate de criticii literari drept cele mai reușite scrieri ale Hortensiei Papadat-Bengescu, având aceeași formulă stilistică. Ele concretizează un
Concert din muzică de Bach (roman) () [Corola-website/Science/334436_a_335765]
-
realizate sunt pline de realism, fiind lipsite de caricaturizare. Literatura Hortensiei Papadat-Bengescu a fost apreciată de către membrii cenaclului literar „Sburătorul” nu pentru că zugrăvea lumea parveniților și snobismul protipendadei bucureștene, ci pentru că explora profunzimea psihologică a personajelor, acordând o mare atenție psihologiilor „morbide” și „ilogice”, „complexe”, „rafinate” și „intelectualizate” (după cum se exprima Eugen Lovinescu), precum și „valorilor sufletești eliberate de determinism social” și „saturate de analism” (potrivit lui Pompiliu Constantinescu). „Subtilă analistă, rafinată scriitoare, d-sa și-a ales ca domeniu personal high-life-ul, descriind
Drumul ascuns () [Corola-website/Science/334469_a_335798]
-
d-sa a suit în ultimii zece ani treptele unei frumoase cariere epice”, îi descria laudativ activitatea literară criticul Șerban Cioculescu. Criticul Ov.S. Crohmălniceanu considera că romanele Hortensiei Papadat-Bengescu sunt precursoarele literaturii de analiză românești, excelând în sondarea adâncă a psihologiilor personajelor și explorând stările sufletești, sentimentele umane și procesele morale. Autoarea manifestă o curiozitate analitică morbidă, urmărind comportamentul bolnavilor precum studierea evoluției tuberculozei de către prințul Maxențiu sau descrierea obsesiilor psihopate ale profesorului Rim. Originalitatea romanelor Hortensiei Papadat-Bengescu derivă din prezentarea
Drumul ascuns () [Corola-website/Science/334469_a_335798]
-
prințul Maxențiu sau descrierea obsesiilor psihopate ale profesorului Rim. Originalitatea romanelor Hortensiei Papadat-Bengescu derivă din prezentarea unui mediu citadin, din descrierea cu luciditate a iubirii feminine de la formele ei simple și rudimentare până la cele poetice și din analiza introspectivă a psihologiei personajelor. Primele trei romane ale ciclului Hallipilor - "Fecioarele despletite" (1925), "Concert din muzică de Bach" (1927) și "Drumul ascuns" (1932) - sunt considerate de criticii literari drept cele mai reușite scrieri ale Hortensiei Papadat-Bengescu, având aceeași formulă stilistică. Ele concretizează un
Drumul ascuns () [Corola-website/Science/334469_a_335798]
-
RSS Moldovenească, Uniunea Sovietică. A terminat școala generală din satul Cotiujenii Mari (raionul Florești). A studiat la Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea de Filologie, secția ziaristică (1966-1968), apoi la Institutul Pedagogic „Alecu Russo” din Bălți, Facultatea de Pedagogie și Psihologie (1969-1973). După absolvire, timp de un an a predat psihologia copilului la aceeași instituție, un an a lucrat la Institutul de Cercetări știintifice în domeniul pedagogiei, iar apoi, timp de trei ani (1975-1978), a făcut doctorantura în domeniul creativității și
Aurelian Silvestru () [Corola-website/Science/335221_a_336550]
-
Cotiujenii Mari (raionul Florești). A studiat la Universitatea de Stat din Moldova, Facultatea de Filologie, secția ziaristică (1966-1968), apoi la Institutul Pedagogic „Alecu Russo” din Bălți, Facultatea de Pedagogie și Psihologie (1969-1973). După absolvire, timp de un an a predat psihologia copilului la aceeași instituție, un an a lucrat la Institutul de Cercetări știintifice în domeniul pedagogiei, iar apoi, timp de trei ani (1975-1978), a făcut doctorantura în domeniul creativității și cunoașterii de sine la Institutul de Psihologie din Moscova. A
Aurelian Silvestru () [Corola-website/Science/335221_a_336550]
-
an a predat psihologia copilului la aceeași instituție, un an a lucrat la Institutul de Cercetări știintifice în domeniul pedagogiei, iar apoi, timp de trei ani (1975-1978), a făcut doctorantura în domeniul creativității și cunoașterii de sine la Institutul de Psihologie din Moscova. A urmat și cursuri de manager în micul business la Academia de Relații Internaționale din Cairo (1977). Ca scriitor și publicist, a tradus mai multe monografii și manuale de psihologie, a publicat numeroase eseuri, broșuri și cărți pentru
Aurelian Silvestru () [Corola-website/Science/335221_a_336550]
-
creativității și cunoașterii de sine la Institutul de Psihologie din Moscova. A urmat și cursuri de manager în micul business la Academia de Relații Internaționale din Cairo (1977). Ca scriitor și publicist, a tradus mai multe monografii și manuale de psihologie, a publicat numeroase eseuri, broșuri și cărți pentru copii. Este autorul unei cărți de aforisme și al unei cărți de cântece pentru copii. În 1991 a devenit președinte al Asociației de Creație TOCONO și a fondat Liceul de Creativitate și
Aurelian Silvestru () [Corola-website/Science/335221_a_336550]
-
TOCONO și a fondat Liceul de Creativitate și Inventică „Prometeu”, primul liceu particular din Moldova. A debutat cu proze scurte în ziarul „Tinerimea Moldovei”. A publicat articole și eseuri în diverse ziare și reviste. A tradus monografii și manuale de psihologie din limba rusă. Ulterior publică manualele de psihologie: „Cunoaște-te pe tine însuți” (1983), „Vârsta barierelor” (1987); iar mai apoi cărți de istorie pentru copii: „Daciada”, „Noi și biografia omenirii”; culegeri de aforisme, de cântece, precum și romane. În curtea Liceului
Aurelian Silvestru () [Corola-website/Science/335221_a_336550]
-
Inventică „Prometeu”, primul liceu particular din Moldova. A debutat cu proze scurte în ziarul „Tinerimea Moldovei”. A publicat articole și eseuri în diverse ziare și reviste. A tradus monografii și manuale de psihologie din limba rusă. Ulterior publică manualele de psihologie: „Cunoaște-te pe tine însuți” (1983), „Vârsta barierelor” (1987); iar mai apoi cărți de istorie pentru copii: „Daciada”, „Noi și biografia omenirii”; culegeri de aforisme, de cântece, precum și romane. În curtea Liceului „Prometeu”, a înălțat o biserică, unde au loc
Aurelian Silvestru () [Corola-website/Science/335221_a_336550]
-
Cea mai importantă dintre ele constă în faptul că pasiunile, așa cum sugerează și etimologia cuvântului (din verbul latin "patior": „a suferi, a păți”), sunt de natură pasivă, adică experiența lor este provocată de un obiect exterior subiectului. În schimb, în psihologia contemporană, o emoție este concepută în general ca un fenomen ce se desfășoară în interiorul subiectului, fiind mai degrabă produsă de către acesta. Descartes definește pasiunile ca „percepții sau sentimente sau emoții ale sufletului care sunt raportate în mod special la suflet
Pasiunile sufletului () [Corola-website/Science/331678_a_333007]
-
primară - s. Cornești (1953-1956); școală medie de cultură generală - s. Ciudei (Mejdurecie) - Storojineț, regiunea Cernăuți, Ucraina (1956-1964), Facultatea de filologie a Universității de Stat din Moldova (USM) (1965-1970). Studii postuniversitare: Agenția de Stat Teleradio (cursuri de redactor, 1982), masterat în psihologie, USM (2001-2002). După absolvirea universității a lucrat ca profesoară de limbă și literatura rusă; redactor TeleRadio Chișinău; specialist principal mass-media la Ministerul Agriculturii. Din 1990 se consacră aproape exclusiv jurnalismului, activând în calitate de redactor-șef sau colaborator al mai multor ziare
Miroslava Metleaeva () [Corola-website/Science/331788_a_333117]
-
mi-a luat mințile”", adică o atenuare a prostiei prin recunoașterea greșelilor săvârșite ca o primă etapă a îndreptării. Prostia și istețimea nu se exclud reciproc, ci sunt extreme ce pot fi atinse de aceeași persoană în momente diferite potrivi psihologiei populare. Trecerea de la prostia absolută la istețimea desăvârșită apare în basmul rusesc „Ivanco, fiul ursului” (din colecția de basme universale "Russische Märchen" a lui Friedrich von der Leyen și Paul Zaunert, publicată în 1921 la Jena), în care tânărul Ivanco
Dănilă Prepeleac () [Corola-website/Science/335583_a_336912]
-
nu știe ce șansă a avut în distribuția calităților și abilităților naturale, inteligență și puterea sa, sau alte lucruri asemănătoare. Mai departe, nimeni nu-și cunoaște propria concepție despre bine, detaliile planului rațional de viață, sau trăsăturile speciale ale propriei psihologii, precum aversiunea față de rase sau înclinația către optimism sau pesimism. În plus, presupun că participanții nu cunosc circumstanțele particulare ale propriei societăți, i.e. situația sa politică și economică, sau nivelul ei de civilizație și cultură. Persoanele aflate în poziția originară
Vălul ignoranței () [Corola-website/Science/332720_a_334049]
-
a finalizat studiile superioare, învățând și limbile persană, arabă și greaca veche. După studierea filosofiei și-a dezvoltat viziunile în conformitate cu filosofia aristotelică. Și-a întemeiat o școală, unde a început să scrie lucrări mature. Și-a prezentat opiniile în domeniul psihologiei, metafizicii, unității, rațiunii, etc. A intrat în filosofie pe drumul rațiunii, poposind apoi asupra metafizicii. După ce a observat că filosofia și religia sunt un întreg, a fost întemeietorul filosofiei islamice. Acesta a fost interesat și de medicină, însă nu a
Oameni de știință musulmani () [Corola-website/Science/333602_a_334931]
-
anii târzii ai carierei sale în Statele Unite ale Americii. Teoriile sale puneau la îndoială câteva din viziunile tradiționale ale lui Sigmund Freud, în special teoriile sale referitoare la sexualitate și orientarea instictuală a psihoanalizei. este creditata că autoarea fondatoare a psihologiei feministă, considerată a fi un răspuns la teoria freudiana a invidiei penisului. Psihologa germană nu a fost de acord cu opinia lui Freud referitoare la diferențele inerente dintre psihologia femeii și cea a bărbatului, tratându-le prin prisma diferențelor culturale
Karen Horney () [Corola-website/Science/333785_a_335114]
-
și orientarea instictuală a psihoanalizei. este creditata că autoarea fondatoare a psihologiei feministă, considerată a fi un răspuns la teoria freudiana a invidiei penisului. Psihologa germană nu a fost de acord cu opinia lui Freud referitoare la diferențele inerente dintre psihologia femeii și cea a bărbatului, tratându-le prin prisma diferențelor culturale și sociale și nu prin prisma biologiei. Din acest motiv, a fost adesea clasificată ca fiind neo-freudiană. Karen Horney a fost născută Karen Danielsen la data 16 septembrie 1885
Karen Horney () [Corola-website/Science/333785_a_335114]
-
a predat psihanaliza la The New School din New York City. Un alt psihanalist german, Karl Abraham, considerat de către Sigmund Freud ca fiind cel mai dotat elev al său, o considera pe Karen Horney ca fiind o extrem de dotată analista a psihologiei umane precum și o profesoară de psihanaliza de mare calitate. „Devierea” lui Horney față psihologia lui a dus la demisia sa din poziția sa, pentru că foarte curând să se mute în Statele Unite pentru a preda la "Medical College of New York" (la
Karen Horney () [Corola-website/Science/333785_a_335114]
-
Karl Abraham, considerat de către Sigmund Freud ca fiind cel mai dotat elev al său, o considera pe Karen Horney ca fiind o extrem de dotată analista a psihologiei umane precum și o profesoară de psihanaliza de mare calitate. „Devierea” lui Horney față psihologia lui a dus la demisia sa din poziția sa, pentru că foarte curând să se mute în Statele Unite pentru a preda la "Medical College of New York" (la "Colegiul universitar medical al orașului New York"). Psihiatra germană a fondat de asemenea și o
Karen Horney () [Corola-website/Science/333785_a_335114]
-
geografie "Elena Dascălu" din Fălticeni, cu care s-a căsătorit în 1954. Condițiile existente de după război, au făcut ca profesorul să ajungă să predea noțiuni de la matematică la filozofie, trecând ulterior prin etică, estetică și sociologie, mitologie, hermeneutică, drept, economie, psihologie, filozofie, istoria muzicii, istoria artelor plastice, logică, organizare și legislație statistică. Ceea ce l-a făcut cunoscut a fost însă activitatea pe tărâm cultural, efortul pe care l-a depus ducând la promovarea valorilor autentice ale culturii naționale și la îmbogățirea
Gheorghe A. M. Ciobanu () [Corola-website/Science/333033_a_334362]
-
Melidonium, (Câmpulung Moldovenesc), Cronica Episcopiei Hușilor, Zori Noi (Suceava), , TVR Iași, Radio București, România literară, Convorbiri literare, Cronica (Iași), Antiteze, Asachi, Apostolul, Ceahlăul, Monitorul de Neamț (Piatra Neamț), Ateneu (Bacău), Pagini medicale Bârlădene, Bârladul, (Bârlad), Opinia Fălticeneană (Fălticeni), Știință și Tehnică, Psihologia, Flagrant (București). În calitate de donator de carte și publicații periodice, a ajutat la îmbogățirea fondului de carte a Bibliotecii municipale Roman sub forma unei colecții care îi poartă numele și a contribuit semnificativ la constituirea fondului bibliotecii de artă a "Muzeului
Gheorghe A. M. Ciobanu () [Corola-website/Science/333033_a_334362]
-
nu sunt ca noi”. Atrocitățile comise de-a lungul istoriei umane au fost ridicate doar de prezența compasiunii. Suferința a fost definită ca percepția distrugerii sau pierderii iminente a integrității unei persoane, care continuă până la dispariția amenințării sau restaurării integrității. Psihologia personalității aprobă că oamenii sunt din naștere diferiți și distincți între ei, lucru ce ar trebui să conducă la concluzia că suferința umană este întotdeauna individuală și unică. Suferința poate veni din traume psihologice, sociale și fizice. Apare în forme
Compasiune () [Corola-website/Science/333043_a_334372]
-
de realizare a obiectelor lucrate manual Simplitatea multor tehnici de lucru manual asigură perpetuarea lor de la o generație la alta, fiind utilizate atât în scop educațional cât și în scop terapeutic (exerciții în scop medical, tehnici de relaxare, artterapia în psihologie, șamd). Realizarea produselor artizanale ajută la dezvoltarea competențelor și abilităților creative ale copiilor, în general, fiind integrate în sistemele de învățământ preșcolar și primar. "Meșteșuguri tradiționale" românești sunt: Olăritul, Țesutul, Cusutul, Pielăria, Cojocăria, Curelăria, Cizmăria, Confecționarea păunilor, Tâmplăria, Sculptura în
Tehnici de lucru manual () [Corola-website/Science/333066_a_334395]
-
două ori mai mult decât bărbații, ceea ce nu înseamnă câtuși de puțin că există gesturi natural feminine sau natural masculine, ci doar că ele au fost interiorizate ca atare (rareori explicit formulate, precum postura recomandată a picioarelor strânse). Studenți la psihologie cărora li s-a cerut să aleagă diverse personaje (din reclame, reviste, manuale etc.) pentru a ilustra furia, teama, surpriza, angoasa fără nici o indicație privind sexul, au reținut de două ori mai multe imagini cu bărbați, în timp ce studentele au selectat
Gen (sociologie) () [Corola-website/Science/333023_a_334352]