22,570 matches
-
2007). Validitatea concurențială presupune compararea rezultatelor între instrumentul de cercetare și criteriu sau un alt instrument (a cărui validitate a fost anterior determinată și este ridicată). În acest caz, coeficientul de validitate exprimă corelația între instrument și criteriu. Validitatea predictivă surprinde relația dintre valorile obținute prin aplicarea instrumentului și criteriu, în condițiile în care măsurarea criteriului este realizată ulterior, deci puterea instrumentului de a anticipa comportamente și fenomene viitoare. În acest caz, coeficientul de validitate exprimă corelația între un predictor (valorile
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
aplicarea tratamentului experimental și măsurarea variabilei dependente poate fi marcat și de alte evenimente, exterioare în raport cu situația experimentală, care pot interveni în explicarea relației cauzale. De exemplu, un cadru didactic introduce un program de educație interculturală, cu scopul de a surprinde schimbările atitudinale ale elevilor; o criză locală sau chiar mondială majoră (atacuri ale unor grupări extremiste, conflicte interculturale etc.) mediatizată intens și care se produce în același interval de timp poate contribui la schimbarea atitudinii elevilor, astfel încît nu se
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
metoda reziduurilor 1. Aceste 1.Pentru detalii privind utilizarea acestor metode în cercetarea educației, vezi Holban, 1978, ultimul capitol. Abordarea mai generală a chestiunii în tratatele de logică, epistemologie sau metodologie este prezentată în lucrările enumerate la sfîrșitul capitolului. metode surprind latura calitativă a fenomenelor investigate, conducînd la selectarea și ordonarea faptelor acumulate în funcție de importanța lor pentru înțelegerea respectivelor fenomene. Cercetarea educației are însă și metode de prelucrare și interpretare a datelor care nu aparțin domeniului metodologiei generale a științei sau
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
măsura în care informația apărută este saturată (suficientă) în ansamblul său ori pentru fiecare clasă stabilită în prealabil. 4.Prelucrarea informațiilor existente cu privire la fiecare clasă. Este o operație cantitativă, în măsura în care recurge la statistica matematică, dar și una calitativă. Aici putem surprinde cîteva suboperații sau utilități: a)surprinderea semnificației fiecărui fapt consemnat: conduită, comportament, performanță etc.; b)eliminarea prin confruntare a informațiilor contradictorii; c)depistarea elementelor comune și a celor specifice ale comportamentelor, conduitelor, performanțelor etc. studiate; d)identificarea corelațiilor naturale existente
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
alcătuiesc fenomenul studiat, fie că este vorba despre personalitatea unui subiect anume, activitatea unui grup ori structura unui fenomen educațional. Prin aceste operații reușim să construim un model al fenomenului pe care îl avem de studiat, unul care încearcă să surprindă imaginea intercorelațiilor semnificative din interiorul respectivului obiect sau fenomen. Indiferent de natura fenomenului investigat, acest fapt presupune operații de mare finețe în ordonarea și subordonarea faptelor; descifrarea relațiilor dintre ele și a dinamismului propriu și clasificarea lor în funcție de potențialul explicativ
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
contribuțiilor anterioare în domeniul de interes. Iată un exemplu de organizare a informațiilor despre studii similare: Tabelele pot fi utile și în surprinderea comparativă, cronologică etc. a teoriilor care au constituit repere în proiectarea și realizarea cercetării, cu condiția să surprindă informațiile cu adevărat relevante. Această secțiune trebuie să asigure un echilibru între perspectiva strict teoretică asupra problemei și ilustrarea acesteia în cercetări similare celei desfășurate de către cercetător. Analiza critică și construirea unor alternative explicative, precum și sesizarea posibilelor erori în studiile
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
ce trebuie testate. -Dacă cercetătorul a construit un model explicativ, ipotezele sînt afirmații ce se referă la relațiile complexe între variabile. Redactarea acestei secțiuni poate fi ușurată prin respectarea următoarelor recomandări: -Dacă studiul este descriptiv și încercați mai degrabă să surprindeți fapte decît să căutați explicații, formulați ipotezele ca interogații. -Indicați importanța răspunsurilor la întrebările pe care le adresați în contextul studiului. -Prezentați succint ce alte piste, obiective și ipoteze au fost excluse și explicați decizia de a vă orienta spre
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
retorică demonstrativă” (Mircea Iorgulescu). Libertatea de exprimare din anii ’90 a făcut posibile revelarea și manifestarea abundentă, cvasipletorică, a potențialului lui G. în domeniul publicisticii pe teme socio-politico-culturale. Această ipostază, prin forța lucrurilor nouă, nu a fost de natură să surprindă. Venea, firesc, în continuarea - ori în completarea - celei de critic literar, fiindcă, după cum remarca însuși scriitorul, el se afirmase și până atunci „ca un critic de idei (în sens să zicem gourmontian), preocupat de chestiuni controversabile, de probleme de aspect
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287217_a_288546]
-
Premiul revistei „Săptămâna”) aduc, ca și celelalte pagini de proză, texte de observație și acțiune, „scrise într-un ritm viu, care se citesc pe nerăsuflate” (Sorin Titel). O nouă alcătuire romanescă, Taina stelelor (1982), ori nuvelele din Ispita speranței (1983) surprind prin dezinvoltura cu care autorul trece de la cel mai acut realism la magia onirică și deschiderile poetice. Același amestec de gingășie și brutalitate, de naturalism abrupt întrerupt prin cădere în emoție romantică se regăsește în Livada viselor (1986), roman al
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290054_a_291383]
-
premers primei mari conflagrații a secolului de testamentul politic al lui George Washington care recomanda urmașilor să nu participe la alianțe pe bătrînul continent și, în genere, să nu se lase angajați direct în politica europeană. Primul război mondial a surprins raporturile româno-americane într-un proces de plină afirmare, cu numeroase elemente noi4. Au contribuit la acest cadru mai mulți factori, între care, în primul rînd, citabilă este "activizarea" românilor americani în ceea ce privește raporturile bilaterale. Al doilea factor dinamizator privește schimbările rezultate
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
193970. Primul ministru Armand Călinescu nota, în însemnările sale: " Dacă am încheiat acordul cu Reich-ul a fost pentru a cîștiga timp, nu pentru a ne apropia politicește de Germania"71. Impactul evenimentelor din martie 1939 asupra României a fost bine surprins de ambasadorii americani acreditați în Europa, îndeosebi Bullitt, Kennedy și Gunther. Toți au constatat că nu se prezentase un ultimatum Bucureștilor, ceea ce nu excludea pericolul ce plana asupra independenței și suveranității României. Călătoriile ministrului de externe Grigore Gafencu, din aprilie-mai
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
încheierii pactului de neagresiune sovieto-german. Marchizul de Saint Quentin, ambasadorul Franței la Washington, informa Quai d'Orsay-ul, la 25 august, că Roosevelt contemplase cu principalii săi colaboratori C. Hull și S. Welles deteriorarea situației internaționale 75. Deși nu a părut surprins de încheierea pactului, regele Carol al II-lea s-a arătat pesimist într-o convorbire cu Gunther și urmările acestuia pentru viața internațională 76. Suveranul român credea că, prin acest act, Hitler a reușit "să elimine un inamic potențial" și
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Mihai a anunțat la radio noua schimbare de guvern. Mai mult decît atît, a declarat că ostilitățile au luat sfîrșit și că este dispus să accepte armistițiul propus de cele trei puteri 168. Aliații și condițiile armistițiului Aliații au fost surprinși de rapiditatea acestei lovituri. Pe 24 august, Clark Kerr, ambasadorul britanic în Uniunea Sovietică, a informat Moscova cu privire la dorința Statelor Unite de a participa la elaborarea condițiilor de armistițiu 169. Pe Churchill îl îngrijora mai ales maniera imprecisă în care erau
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
a încheiat fără să se emită nici măcar un comunicat, căci Marea Britanie și America nu voiau să distrugă procesele-verbale de la întrunirea de pe 11 septembrie, iar sovieticii au refuzat să semneze orice declarație comună. Mulți membri ai Departamentului de Stat au fost surprinși de faptul că Byrnes hotărîse "să încheie conferința din cauza alegerilor libere din România și Bulgaria"289. Atitudinea aceasta fermă a secretarului era împotriva firii sale. După reuniunea de la Londra, Byrnes s-a întors, însă, la ale lui și s-a
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
trebuiau să vină din partea celor trei șefi de misiuni printr-o "acțiune la unison" și de vreme ce sovieticii nu reclamaseră nimic, Bucureștiul nu putea lua în considerare plîngeri venite din partea reprezentanților britanici și americani 410. Răspunsul Anei Pauker nu l-a surprins pe Schoenfeld. El o caracterizase mai demult ca fiind "o comunistă extrem de înverșunată", care chiar "de la începutul mandatului ar fi profitat cu entuziasm nu de altceva decît de ocazia de a da o ripostă răsunătoare Statelor Unite". În nota trimisă celor
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
care să garanteze drepturile și libertățile fundamentale ale omului, tuturor naționalităților și să asigure oportunități comerciale egale pentru toate țările. Departamentul se gîndea, de asemenea, la integrarea României într-o comunitate balcanică armonioasă, alcătuită din state libere 485. Pigott era surprins de idealismul Administrației americane. Aceste obiective pe termen lung erau imaginare și nerealiste. România nu se bucurase niciodată de o democrație în sens occidental. Mai mult decît atît, România nu era ca alte țări balcanice. Prin "ciudata ei poziție geografică
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
industrial 720. Toate aceste evenimente s-au derulat fără ca Legația Americană din București să poată comenta prea mult. Hărțuită de guvern, Legația avea un acces atît de restrîns la informații încît Gantenbein, însărcinatul cu afaceri ad-interim al Americii a fost surprins de vestea că Gheorghiu-Dej epurase partidul și preluase puterea. Pe 21 iunie 1952, acesta consemna că nici el și nici celelalte legații occidentale din București nu avuseseră vreun indiciu al iminenței acestei epurări. De fapt, el nu știuse nici măcar că
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
masiv comerțul dintre Statele Unite și Uniunea Sovietică, în ceea ce privește bunurile "nonstrategice". El oferea mangan, crom, azbest, cherestea și blănuri în schimbul utilajelor industriale, mai ales de tipul celor necesare pentru producerea materialelor sintetice și a bunurilor de consum 926. Administrația a fost surprinsă de această cerere. America nu era pregătită să aibă relații comerciale cu Uniunea Sovietică. Moscova nu putea beneficia de "Clauza națiunii celei mai favorizate" pentru exporturi, aceasta nu se acorda pentru credite pe termen lung și Congresul trebuia să adopte
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
ideea. După cum observa Ehrlichman, vizita în România era ideea lui Nixon. El voia să întreprindă ceva "îndrăzneț"1316. Cum avea să spună Bogdan mai tîrziu, președintele voia "să le dea peste nas rușilor"1317. Promptitudinea deciziei lui Nixon i-a surprins pe toți, inclusiv pe ambasadorul Bogdan. Acesta a primit "din senin" un telefon prin care era anunțat că este așteptat de către Kissinger, la Casa Albă, pentru a discuta despre o vizită la București. Ambasadorul era în Canada, dar s-a
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Un comentator entuziast explica faptul că "pentru cetățenii Bucureștiului, (vizita lui Nixon) a fost ca cea a unui vizitator de pe o altă planetă un eveniment ireal, precedat și urmat de aceeași realitate imuabilă"1341. Chiar și pe Nixon l-a surprins această vizită. El declara ziarului "New York Times" că "aceasta a fost cea mai emoționantă experiență pe care am avut-o, din cele peste 60 de țări pe care le-am vizitat... Oamenii ieșiseră în stradă cu sutele de mii, și
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de muncitori. Pe 6 septembrie, Stanislaw Kania l-a înlocuit pe Edward Gierek, în funcția de secretar general al Partidului Comunist Polonez. Muncitorii și-au format propriul lor sindicat muncitoresc independent, Solidaritatea, sub conducerea lui Lech Walesa. Ceaușescu a fost surprins de viteza acestor evenimente. Deși era adeptul neamestecului în treburile interne ale altor state, el voia să se asigure că România nu va călca pe urmele Poloniei. În ultimele săptămîni ale lunii august și la începutul lui septembrie, președintele român
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
datorie externă de 26 miliarde de dolari, cu un deficit comercial estimat la 11 miliarde de dolari. Guvernul polonez a anunțat că nu-și poate plăti datoriile externe și le-a cerut creditorilor să reprogrameze scadența 2118. Occidentul a fost surprins de imposibilitatea Poloniei de a-și achita datoriile și mulți creditori au ajuns să se întrebe dacă România nu este o a doua Polonie. Ca urmare, puține bănci mai erau dispuse să prelungească creditele acordate Bucureștiului fără să aibă garanții
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
simț. Veți stimula aceste zone reflexe cu ajutorul degetului mare și al arătătorului, între care veți cuprinde pielița. Cu mișcări ușoare, de ciupire și răsucire, stimulați punctele reflexe situate în apropierea mușchilor și a oaselor. Repetați pentru toate degetele. Veți fi surprinși de câte puncte dureroase veți întâlni. Pielița dintre degetul mare și arătător. Această zonă este mai întinsă decât celelalte, prin urmare punctele reflexe localizate aici corespund unei arii mai întinse a corpului (vezi harta C, p. 45). Ea este, de
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
multe direcții. Folosirea dispozitivului în zona degetelor. Apăsați cu una dintre protuberanțele reflexorului în vârful degetului mare. Apoi apăsați partea laterală a fiecărui deget mare, cu mișcări de presare-răsucire, până la bază. Repetați aceste mișcări și la celelalte degete. Veți fi surprinși de numărul mare de puncte dureroase pe care le veți descoperi atât în palmă, cât și în zona degetelor cu ajutorul acestui dispozitiv. Amintiți-vă mottoul nostru: „Dacă doare, masați până trece!”. Nu încercați însă această metodă din prima zi și
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
Punctele reflexe din zona 1 a limbii corespund gâtului, cefei și coloanei vertebrale. Dacă deplasați sonda spre stânga sau spre dreapta, intrați în zona 2. Mai mișcați puțin spre partea laterală a limbii și ajungeți în zona 3. Veți fi surprinși să găsiți o mulțime de puncte dureroase pe limbă, în timp ce acționați asupra diferitelor zone. Apăsarea punctelor de pe limbă ar trebui să fie efectuată pe lângă reflexologia palmară. Stimulați degetul mare, arătătorul și degetul mijlociu al fiecărei mâini (sau acționați asupra primelor
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]