KorAP: Find »[drukola/base=ton & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...899 900 901 ...937 >

23,406 matches

Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186

Curățați, spălați și uscați macrourile. Așezați-le pe stratul de usturoi. Sărați, piperați. Presărați bobițe de unt. Puneți În cuptorul cald și lăsați 20 minute. Serviți În vasul de coacere, după ce ați decorat cu rondele de lămâie. Ardei umpluți cu ton și usturoi Preîncălziți cuptorul la 250°C. Spălați, tăiați În două și curățați de semințe câte 1 ardei gras roșu, verde și galben. Puneți la Încălzit o cratiță cu apă sărată. Curățați și zdrobiți 5-6 căței de usturoi Într-un

[Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]
și galben. Puneți la Încălzit o cratiță cu apă sărată. Curățați și zdrobiți 5-6 căței de usturoi Într-un mojar. Încorporați 5 fileuri de anșoa și zdrobiți bine totul. Tocați 1 legătură de pătrunjel. Într-o salatieră, striviți cu furculița tonul dintr-o conservă mare. Opăriți 5 minute ardeii În apa clocotită. Scurgeți-i. Încorporați În pasta de ton usturoiul cu anșoa zdrobit și pătrunjelul tocat. Asezonați (sare și piperă și Încorporați ulei de măsline. Amestecați viguros umplutura cu furculița. Umpleți

[Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]
un mojar. Încorporați 5 fileuri de anșoa și zdrobiți bine totul. Tocați 1 legătură de pătrunjel. Într-o salatieră, striviți cu furculița tonul dintr-o conservă mare. Opăriți 5 minute ardeii În apa clocotită. Scurgeți-i. Încorporați În pasta de ton usturoiul cu anșoa zdrobit și pătrunjelul tocat. Asezonați (sare și piperă și Încorporați ulei de măsline. Amestecați viguros umplutura cu furculița. Umpleți fiecare jumătate de ardei cu câte o lingură plină de umplutură. Presărați deasupra un pic de pesmet. Stropiți

[Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]
cu sare și piper măcinat, turnați un fir de ulei de măsline și câteva picături de zeamă de lămâie. Tăiați În așchii mari 2 castraveți curățați de coajă, asezonați-le și amestecați-le cu roșiile. Carpaccio de tomate proaspete și ton La mixerul electric, mixați foarte fin 2 fileuri de anșoa, 500 ml de smântână de consistență semigroasă, 1 linguriță de șalote tocate. Piperați, sărați și puneți la rece. Într-o tigaie, la foc potrivit, faceți un sirop din 3 linguri

[Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]
tocate. Piperați, sărați și puneți la rece. Într-o tigaie, la foc potrivit, faceți un sirop din 3 linguri de oțet balsamic, 2 linguri de apă și 1 lingură de zahăr tos. Adăugați apă dacă siropul devine prea gros. Scurgeți tonul dintr-o conservă. Ungeți o farfurie cu o picătură de ulei de măsline. Tăiați 1 roșie mare, bine coaptă dar tare, În rondele foarte subțiri și așezați-le În rozetă pe farfurie. Decorați cu crema de anșoa (sau de tonă

[Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]
picătură de ulei de măsline. Tăiați 1 roșie mare, bine coaptă dar tare, În rondele foarte subțiri și așezați-le În rozetă pe farfurie. Decorați cu crema de anșoa (sau de tonă și sosul balsamic, presărați cu generozitate bucățele de ton, sărați și piperați. Ornați cu câteva frunze de busuioc proaspăt și serviți imediat. Roșii mexicane Scobiți 4 roșii frumoase ca pentru umplut și așezați-le pe frunze de salată. Mixați pulpa de roșii cu cea de la 3 avocado coapte, 4

[Corola-publishinghouse/Science/1861_a_3186]
Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745

Deprecierea leului, șomajul în masă, dezastrul economic, nu vor putea fi evitate nici dacă ar coborî din ceruri Sfântul Gheorghe însuși pentru a conduce țara în locul Fecioarei din Dăbuleni sau a lui Ceacâr Han. Speranța nu e în miracole, iar tonul apocaliptic asumat de corul de susținători ai celor doi candidați nu are sens decât pentru galerie, pentru cei conduși de irațional, de cei fără minte. A trecut vremea emoțiilor cosmice când energiile națiunii educate (intelectualii, societatea civilă) se mobilizau pentru

[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-i scotă pe ieșeni în stradă pentru a protesta împotriva regimului dictatorial comunist instaurat de familia Ceaușescu și de camarila lor. Au încercat în van și asta ar fi putut să-i coste viața, astfel încât mi-e greu să găsesc tonul potrivit pentru a evoca acel moment pilduitor de neîmplinire. Există multe scenarii privitoare la căderea dictaturii din România. Există, de asemenea, mii de povești personale, de detalii importante doar pentru fiecare povestitor în parte, de fragmente de adevăr sparte și

[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
an, urmărit de la ferestre neiluminate, din spatele perdelelor, de concetățeni care n-au avut curajul de a ieși în stradă alături de cei tineri, nu a reușit să mobilizeze simțul civic al unui oraș obișnuit, ca, și la 1848, să dea molcom tonul revoltei pe care să o desăvârșească valahii. Ce nu trebuie uitat, totuși, e faptul că dacă nu se schimba regimul, cei câțiva idealiști care fuseseră întemnițați rapid în beciurile din strada Triumfului ar fi fost amintiți și azi doar în

[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
subtilă între titlu și celebra interogație metafizică ce punea în ecuație Prefectura și cu o unealtă tradițională a cizmăriei premoderne, resimțită intercostal, pe la începutul anilor '90, de modelul politic al domnului primar. Pentru că, de această dată, voi încerca să evit tonul polemic în favoarea discuției pragmatice, mai "pe fond" cum ar spune același Ion Iliescu. Iată despre ce ar fi vorba... În urmă cu două săptămâni s-au încheiat la Iași "Zilele Francofoniei", o manifestare academică și culturală inițiată de Centrul Cultural

[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
în branșă. Dacă aș fi răutăcios, ar trebui să recomand, la final, textul lui Sever Voinescu, din secțiunea alocată în carte bărbaților politici, ca fiind cel mai consistent și reușit, dar nu o voi face în acești termeni pentru că, totuși, tonul general este unul serios și demn de luat în seamă, iar problema în sine, dincolo de detalii, este una reală. Cartea Andreei Paul (Vass) încearcă să ofere un răspuns la întrebarea legitimă pusă cu două decenii în urmă de Neagu Djuvara

[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
Ba chiar întâlnindu-mă la Freiburg cu prietenul Lucian Vasiliu, invitat și el de Mironi, care-și târîia eroic și excitat piciorul în ghips venind de la Bruxelles. O, tempora!... Parcă niciodată tequila nu fu mai gustoasă... Nu cred însă că tonul elegiac i s-ar potrivi profesorului Miron care te asculta atent, dar care vorbea puțin, esențializat-caustic, cu parcimonie și respect pentru o limbă românească profundă și expresivă pe care o idolatriza. Mi s-a părut inițial ceva nefiresc în această

[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
în urechi, alergând în neștire pentru a uita de mizeriile și apăsările vieții de zi cu zi în capitalism, acolo unde ai zice că nu există sport de masă și unde presiunea individualității este, nu de puține ori, insuportabilă. Din tonul meu elegiac se înțelege că, de curând, forțat afectuos de fiica mea sportivă și eco, precum și de efectele mai puțin vesele ale unui stil de viață nesănătos, am început să alerg și eu, după puteri, în neștire, pentru a rezona

[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
imposibil, nu numai pentru că vitalitatea și forța sa creatoare sunt, astăzi, la fel de proaspete și de mobilizatoare ca în urmă cu exact trei decenii și jumătate, când l-am întâlnit prima oară, ci și pentru că e aproape cu neputință să găsesc tonul potrivit pentru a vorbi despre un istoric pentru care discreția, moderația și reținerea augustă sunt principii de viață, în ciuda unei clocotitoare interiorități. Mă voi mărgini, de aceea, în acest flash contemporan, doar să meditez (așa cum domniei sale îi place dintotdeauna) asupra

[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733

o formă de agresiune împotriva ei" și, ca atare, trebuie să-și proiecteze o strategie realistă, punctuala, coerentă și bine conturată la nivelul întregii regiuni europene și nu numai doar în ceea ce privește politica statelor membre UE; în acest context, pe un ton ferm Franța și Germania au propus un mecanism de primire, care să fie permanent și obligatoriu în întreaga Uniune.425 Apreciez că soluționarea crizei imigranților va veni în timp, având în vedere că miniștrii de interne ai statelor membre ale

[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442

unui copac adus de apele mării, și-a pus cămașa și papucii și a luat-o pe poteca Îngustă ce urca din golful micuț până la turnul de pază. Acolo și-a făcut o cafea și a Început să lucreze, Îmbinând tonuri de albastru și cenușiu, ca să definească atmosfera adecvată. În timpul nopții - dormea tot mai puțin, iar somnul Îi era o picoteală nesigură - decisese că doar cu tonuri reci putea să delimiteze linia melancolică a orizontului, pe care se profilau siluetele războinicilor

[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
de pază. Acolo și-a făcut o cafea și a Început să lucreze, Îmbinând tonuri de albastru și cenușiu, ca să definească atmosfera adecvată. În timpul nopții - dormea tot mai puțin, iar somnul Îi era o picoteală nesigură - decisese că doar cu tonuri reci putea să delimiteze linia melancolică a orizontului, pe care se profilau siluetele războinicilor ce mărșăluiau pe țărmul mării. O să Învăluie totul În lumina pe care timp de patru zile se străduise s-o reflecte În mlădierile apei pe plajă

[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
siluetele de departe, Înălțate de unele licăriri metalice, de coloana fugarilor, În special de un chip de femeie cu trăsături africane - ochi mari, linia fermă a frunții și bărbiei, degetele care Încercau să-i acopere privirea - din prim-plan, În tonuri calde, care Îi accentuau apropierea. Dar nimeni nu pune ce n-are, credea Faulques. Pictura, ca și fotografia, iubirea ori conversația semănau cu odăile de hotel bombardate, cu geamuri sparte, jefuite de tot ce avuseseră, pe care nu le mai

[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
a format În urma unei experiențe intense și că această imagine e zațul final, apogeul unui lung proces personal, profesional și artistic. - Eu aveam douăzeci și șapte de ani, a spus musafirul, netezind foaia cu palma. A spus-o pe un ton neutru, fără nostalgie și melancolie, dar Faulques nu i-a dat atenție. Vorba „artistic” Îi șovăia În memorie, trezindu-i o nemulțumire retrospectivă. În meseria noastră, spusese cândva Olvido (stând Într-un fotoliu cu mațele ieșite afară și rebobinând un

[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
ajuns să mă văd ca din afară, Înțelegi? S-ar zice că altul mă privește. Deși cred că altul mă și privește. - Dar dumneata, a conchis, Întorcându-se pe Îndelete spre pictor, nu te-ai schimbat prea mult. Avea un ton bizar. Faulques l-a interogat cu o privire bănuitoare, În tăcere, și l-a văzut ridicând ușor o mână, de parcă Întrebarea lui neformulată n-ar fi avut sens. Nimic deosebit. Treceam pe-aici și-am vrut să te salut, spunea

[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
pas și situație, chestia-i mai complexă decât pare. Dându-i neîntrerupt atenție, pictorul de război a calculat linii, unghiuri și volume: spații libere, distanța până la ușă, calități fizice. Spre surpriza lui, nu era alarmat. Încă nu stabilise dacă din pricina tonului și atitudinii observate la vizitator ori a propriului său fel de a vedea lucrurile. - Ce spui! Altceva? Mie mi se pare foarte complex. Ori de câte ori ești În toate mințile. - Ce-ai zis? - Că nu ești În toate mințile. Nebun. Celălalt a

[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
vorbi, pe când propria istorie se Înflăcăra, pierdea din impersonalitate, devenind pasională. Observând așa ceva, se oprea brusc, dădea din cap În semn de scuză, cerându-i ascultătorului să-l Înțeleagă, și, după o scurtă tăcere, reîncepea din același loc, pe un ton mai obiectiv. Mai măsurat. Astfel, pictorul de războaie, uimit și foarte atent la tot ce asculta, a fost tot mai sigur că lumea și evenimentele ei erau prinse Într-o rețea ocultă, unde nimic din ce se petrecea nu era

[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
lanternă ori felinarul cu gaz pe care Îl avea alături. Întunericul Îl făcea să se simtă Într-un ușor avantaj. Și-a adus aminte de spatula de pe masă și de flinta de la catul de sus. Dar vizitatorul vorbea iar, și tonul lui părea relaxat, străin de bănuielile pictorului de război. - Oricât de bune ți-ar fi uneltele, aspectul tehnic trebuie să fie complicat. Pictai și Înainte, domnule Faulques? - Oarecum. Când eram tânăr. - Pe atunci erai artist? - Am vrut să fiu. - Am

[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
a o stinge. - Sunt locuri din care nu te mai Întorci niciodată, a adăugat. A urmat altă pauză lungă. Prin ferestre, pictorul de război putea auzi vuietul mării care se năpustea la picioarele falezei. - Alaltăieri, a continuat Markovic pe același ton, eram Într-un hotel, mă uitam la televizor și mi-a venit o idee. Anticii priveau același peisaj toată viața, ori multă vreme. Până și călătorul făcea la fel, deoarece orice drum era lung. Asta te obliga să te gândești

[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
la ea indirect, amestecând umbra Înnegrită cu gri payne ori albastru de Prusia, chiar și cu puțin roșu, și să nu le amestece pe paletă, ci chiar pe pictură, frecând adesea direct cu degetul pe suprafețele mari, până ajungea la tonul dorit, cenușiu foarte Închis amestecat cu nuanțe luminoase, care Îmbogățeau culoarea și Îi dădeau volum. Într-un anume fel, gândea pictorul de război, era ca și cum ar fi deschis diafragma cu un punct când fotografia oameni cu pielea neagră. Dacă declanșai

[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]