KorAP: Find »[drukola/base=senzație & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...900 901 902 ...916 >

22,890 matches

Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319

pentru fiecare dintre gândurile sale. Terapeutul îi cere apoi să înlocuiască gândurile negative cu gânduri alternative pozitive. După ce au fost identificate aceste gânduri automate alternative, terapeutul îi cere ca, în imaginație, să se pună în situație și să-și descrie senzațiile. Sonia își imaginează că o vizitează pe sora sa. Ea se gândește: „Pot să mă descurc”. Ea se simte puțin angoasată apoi însă, imediat, se gândește: „Am decis să nu mai beau”. Ea simte atunci că se liniștește, se simte

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
lui Alexander Această diversitate de metode permite pacienților să-și studieze propriul lor ritm respirator, să aprofundeze explorarea corporală proprie, să lucreze asupra capacității de a-și asculta propriul corp, asupra percepției, asupra capacității de a simți, de a identifica senzații. Utilizarea metodelor Feldenkrais și Alexander și exercițiile de respirație permit Soniei să respire adânc și să-și reinvestească corpul. După ședințe, ea precizează următoarele: „Eram relaxată, inima bătea... Nu reușeam să mă concentrez, îmi era greu să respir, nu aveam

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
pentru a se centra asupra valorizării (aspectul pozitiv) și a sensibilității corporale. Intimitatea, împreună cu calitatea sentimentului în cadrul cuplului, și-a făcut apariția odată cu Pasini. Sexoterapia se află la răscrucea mai multor discipline. Aceste diferite curente și abordări dedramatizează sexul, valorizează senzațiile corporale și verbalizarea senzațiilor odată cu apariția sexologiei umaniste. Ele au fost completate de către cercetătorii și anchetele care au permis o descriere a comportamentului uman și, în paralel, prin lucrările lui Pasini și Kaplan la Cornell University New York Hopital Center. Primul

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
asupra valorizării (aspectul pozitiv) și a sensibilității corporale. Intimitatea, împreună cu calitatea sentimentului în cadrul cuplului, și-a făcut apariția odată cu Pasini. Sexoterapia se află la răscrucea mai multor discipline. Aceste diferite curente și abordări dedramatizează sexul, valorizează senzațiile corporale și verbalizarea senzațiilor odată cu apariția sexologiei umaniste. Ele au fost completate de către cercetătorii și anchetele care au permis o descriere a comportamentului uman și, în paralel, prin lucrările lui Pasini și Kaplan la Cornell University New York Hopital Center. Primul congres de Sexologie s-

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
bune, cu condiția să fie repetat în mod regulat, cu perseverență, în timpul perioadei anxiogene. Resensibilizare progresivă verbală și corporală Resensibilizarea progresivă verbală și corporală în cuplu permite fiecărui partener să intre în contact cu celălalt, fără penetrare, centrându-se pe senzațiile, pe excitarea, și pe calitatea sentimentelor, asociate indicării zonelor care provoacă plăcere non erogene. Tehnica se bazează pe mângâieri, ascultare, progres lent spre ceea ce produce teamă. Ea răspunde realității unui cuplu din două care prezintă o disfuncție sexuală, în care

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
In acest caz de impotență, Hubert se comportă ca un spectator, fixat și țintuit asupra disfuncției. Carolyn are același comportament, așteptând ca „problema să se rezolve”. Discursul cognitiv nu este suficient, deci, pentru a permite o „trecere la act” în ceea ce privește senzația/emoția/excitația fără inhibiție și, mai ales, nu-i permite lui Hubert să-și depășească discursul: „Nu îndrăznesc. Nu mai știu. Mi-e teamă”. Terapeutul se orientează, deci, spre un travaliu terapeutic congniv-comportamental pentru tratamentul „anxiofobiei” de penetrație: el detaliază

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
pentru a schimba, timp de douăzeci până la treizeci de minute, mângâieri fără conotații sexuale (element esențial), fiecare pe rând sau simultan, conform deciziei lor. Terapeutul le explică că este necesar ca aceștia să schimbe cu voce tare informații precise despre senzațiile legate de mângâieri, orice informație fiind importantă. El îi întreabă apoi dacă au înțeles bine indicațiile sale și dacă ceea ce le cere li se pare acceptabil ca obiectiv pentru următoare ședință. Sedința 7: continuarea programului de resensibilizare Cincisprezece zile mai

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
și să insiste asupra beneficiului unei reflexii personale înainte de a se precipita într-o altă direcție. A trata penisul și zonele sale periferice (artere și vene) nu este suficient pentru a trata întreaga problema: în relațiile sentimentale, dragostea, pasiunea, emoția, senzația fac diferența. Medicamentele sexoactive, mai precis inhibitorii enzimei PDE, nu permit întotdeauna magiei să se manifeste. Pacienții trebuie să conteze mult timp, pe viață fără îndoială, pe calitatea sentimentului de dragoste pentru a crea o dulce intimitate. Deoarece rezolvarea disfuncției

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
unei gestionări competente a emoțiilor, gândurilor și comportamentelor care sunt asociate acestora. Ele sunt organizate în patru module de învățare cu câte opt ședințe fiecare: Modulul de conștientizare totală are drept obiectiv să-i învețe pe participanți să-și observe senzațiile fiziologice, gândurile și comportamentele în așa fel încât să diminueze sentimentul de confuzie în ceea ce-i privește, sentimentul cronic de vid și perturbațiile cognitive caracteristice TEPL. Modulul de reglare emoțională are drept obiectiv întârirea, pe cât posibil, a controlului emoțiilor astfel încât

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
să fie practicate fără a fi analizate, prin centrarea atenției asupra a ceea ce tocmai se execută și având drept obiectiv acela de a fi eficient. Sunt propuse două exerciții de observare: observarea punctelor de sprijin ale corpului pe scaun, observarea senzațiilor fiziologice care apar în brațe după ce întreaga musculatură a fost contractată. Doamna B. își exprimă disconfortul resimțit în timpul celui de al doilea exercițiu de observare. In ciuda eforturilor realizate, ea nu percepe diferențe între senzațiile fiziologice care preced exercițiul și

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
ale corpului pe scaun, observarea senzațiilor fiziologice care apar în brațe după ce întreaga musculatură a fost contractată. Doamna B. își exprimă disconfortul resimțit în timpul celui de al doilea exercițiu de observare. In ciuda eforturilor realizate, ea nu percepe diferențe între senzațiile fiziologice care preced exercițiul și cele care apar după încetarea acestuia. Cu lacrimi în ochi, ea își declară incompetența și amenință că nu va rămâne în cadrul grupului. Unul dintre animatori îi cere permisiunea să se așeze alături de ea pentru a

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
își mărturisește teama că nu are o astfel de conștiință. Ea evaluează cu greutate dacă se află într-o stare de conștiință emoțională sau rațională, atât de mare este dificultatea pe care o întâmpină în a intra în contact cu senzațiile sale fiziologice și cu afectele sale. Terapeuții validează dificultatea și o încurajează să continue exercițiile. In timpul celei de a cincea ședință, Doamna B. împărtășește împreună cu grupul o experiență trăită în timpul săptămânii și identificată ca fiind o luare de contact

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
de la emoțiile primare (de exemplu: furia) la emoțiile secundare (de exemplu: rușinea de a se fi înfuriat). Trăirea unei emoții implică apariția unor modificări corporale. Reglarea emoțiilor începe deci prin dezvoltarea capacității de a repera, a identifica și a poziționa senzațiile fiziologice proprii în funcție de diferite emoții. Prin expunerea progresivă la aceste senzații fiziologice, reducerea intensității emoțiilor devine posibilă. Manifestarea emoțiilor Se insistă asupra modului în care fiecare participant a învățat să-și manifeste emoțiile. Terapeutul inițiază o discuție și un travaliu

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
rușinea de a se fi înfuriat). Trăirea unei emoții implică apariția unor modificări corporale. Reglarea emoțiilor începe deci prin dezvoltarea capacității de a repera, a identifica și a poziționa senzațiile fiziologice proprii în funcție de diferite emoții. Prin expunerea progresivă la aceste senzații fiziologice, reducerea intensității emoțiilor devine posibilă. Manifestarea emoțiilor Se insistă asupra modului în care fiecare participant a învățat să-și manifeste emoțiile. Terapeutul inițiază o discuție și un travaliu terapeutic asupra comportamentelor non verbale care sunt duse la bun sfârșit

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
teama de a nu fi considerată incompetentă o invadează. Ea descrie terapeuților eforturile pe care le face pentru a nu se mai gândi la acest lucru și ineficiența acestei strategii. Aceștia o invită atunci, în timpul ședinței, să se concentreze asupra senzațiilor fiziologice legate de teama pe care o resimte fără a le amplifica sau anula. In primele momente, exercițiul o determină pe Doamna B să constate amplificarea panicii apoi diminuarea progresivă a acesteia, până când această emoție ajunge la o intensitate tolerabilă

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
se auto-întrețină, manifestându-ne într-un anumit mod pentru a face plăcere cuiva sau recentrând atenția asupra altei persoane. Producerea de emoții opuse permite detașarea, pentru un anumit timp, de emoția negativă. O bucată de gheață ținută în mână produce senzații fiziologice care concurează cu cele produse de emoția negativă. Practicarea de exerciții de afișare a unui surâs schițat pe jumătate modifică expresia facială și contrabalansează expresiile faciale asociate trăirilor emoțiilor negative. Doamna B. constată faptul că senzațiile fiziologice pe care

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
în mână produce senzații fiziologice care concurează cu cele produse de emoția negativă. Practicarea de exerciții de afișare a unui surâs schițat pe jumătate modifică expresia facială și contrabalansează expresiile faciale asociate trăirilor emoțiilor negative. Doamna B. constată faptul că senzațiile fiziologice pe care i le procură bucata de gheață ținută în mână îi permit să contracareze accesele de furie pe care le resimte atunci când este confruntată cu un refuz. Pentru a utiliza această tehnică a producerii de senzații concurente într-

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
faptul că senzațiile fiziologice pe care i le procură bucata de gheață ținută în mână îi permit să contracareze accesele de furie pe care le resimte atunci când este confruntată cu un refuz. Pentru a utiliza această tehnică a producerii de senzații concurente într-un număr maxim de situații, ea testează o variantă a bucății de gheață: să țină mâna sub un jet de apă rece timp de mai multe minute. Doamna B. descoperă, de asemenea, o strategie eficientă pentru ea care

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
liber unui refugiu pentru animalele abandonate, pe care să le plimbe și cărora să le dăruiască puțină afecțiune. Atenuarea emoțiilor este un ansamblu de competențe care constau în mobilizarea unuia dintre cele cinci simțuri astfel încât atenția să fie centrată pe senzații fiziologice capabile să calmeze emoția negativă resimțită. Doamna B. descoperă un balsam pentru rufe al cărui parfum îi place foarte mult. Ea își spală batistele cu acest produs, astfel încât acestea să fie bine impregnate de parfumul apreciat și păstrează una

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
și Teasdale, 2001; Baer, 2003). Dialectical Behavior Therapy (Linehan, 1993). Capitolul 17 al acestei lucrări consacrat tratamentului personalităților bordeline este bazat pe terapia comportamentală dialectică care face parte din acest curent. Hayes și colab., 1996. De exemplu, gânduri, sentimente, amintiri, senzații corporale... Acceptance. Goal. Goal. Acceptare și distanțare față de acele evenimente private nedorite. Angajare într-o identificare a valorilor și obiectivelor, și operaționalizarea lor în comportamente. Hayes și colab., 2004. Baer, 2003. Cu excepția traducerii foarte recente în limba franceză a lui

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
și de câte ori se realizează în fiecare zi. De exemplu, să noteze frecvența și durata comportamentului de spălare a mâinilor în anumite intervale orare timp de mai multe zile. De exemplu, să nu efectueze ritualul spălării. Stimuli vizuali, auditivi, olfactivi, gustativi. Senzații corporale, gânduri. Anticiparea unui eșec sau a unei judecăți negative, de exemplu. De exemplu, în cazul unei disfuncții erectile, dispariția sau menținerea erecției în situații precise. De exemplu, starea de sănătate, oboseală, locuri sau situații. De exemplu, a merge la

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
a merge la magazine. Ceea ce subiectul resimte sau își spune ca urmare a unui comportament problemă. Ceea ce am resimțit sau gândit; ceea ce o persoană apropiată a spus sau a făcut. De exemplu, un alcoolic poate bea pentru a resimți unele senzații agreabile, sau pentru a fugi de responsabilități, sau chiar pentru a evita unele senzații de jenă în relațiile sociale. Watt și Wong, 1991. A informa în legătură cu unele evenimente trecute, a-ți povesti viața. A atribui evenimentelor trecute valoarea de semnificație

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
comportament problemă. Ceea ce am resimțit sau gândit; ceea ce o persoană apropiată a spus sau a făcut. De exemplu, un alcoolic poate bea pentru a resimți unele senzații agreabile, sau pentru a fugi de responsabilități, sau chiar pentru a evita unele senzații de jenă în relațiile sociale. Watt și Wong, 1991. A informa în legătură cu unele evenimente trecute, a-ți povesti viața. A atribui evenimentelor trecute valoarea de semnificație sau cauză a problemelor actuale. A se refugia în trecut. A se referi mereu

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
1978. Se vorbește de condiționare operantă. Teamă de moarte, de a pierde controlul... Salkovskis și Clark, 1989. Mollard și al., 1988. Iavarone și al., 2005. Dupont și al., 1997. Dupont și al., 2000. Parestezii, sufocare, impresia de golire a minții, senzație de căldură... Teamă de a pierde controlul, de a comite acte iraționale, de a deveni nebun sau de a muri... Căutarea de obiecte contrafobice, consum necontrolat de medicamente, consum exagerat de alcool... Teamă de a pierde controlul, de a deveni

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
și al., 2003.. Bulimiile constituie deci un "coping emoțional" care își propun să se detașeze de o conștiință de sine negativă. Ele sunt utilizate pentru a reduce stările emoționale negative, cognițiile negative (griji, ruminații mentale, idei alimentare obsedante...) cât și senzațiile negative (tensiune interioară, nervozitate, foame...). Fairburn, 1997 și 2003. Fairburn și Brownell, 2002. Treasure și al., 2003. Thompson, 2004. Celelalte terapii citate fac obiectul studiilor de validare. Fairburn și Wilson, 1993; Fairburn, 1997. Ea se desfășoară pe parcursul a opt ședințe

[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]