22,570 matches
-
învățat pe fiul meu să-i facă masaj și o ajută de fiecare dată când se apropie criza. E o adevărată binecuvântare. Mi-am ajutat mama, fratele, sora și fiul cel mare, care sufereau de diverse afecțiuni, și toți sunt surprinși de rezultat. Vă mulțumesc că ați decis să împărtășiți această formă minunată de medicină alternativă. Cu sinceritate, D. J. S., Missouri CAPITOLUL 16tc "CAPITOLUL 16" Cum împiedică reflexologia căderea păruluitc "Cum `mpiedic\ reflexologia c\derea p\rului" O ramă frumoasă
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
sigură că nu aveți nici cea mai mică dorință de a vă ghemui după tufe. Cu toate acestea, data următoare când folosiți toaleta, luați călcâiele de pe podea și ridicați genunchii suficient cât să simțiți intestinele alungindu-se. Veți fi plăcut surprinși de ușurința cu care materiile fecale sunt eliminate. Reflexologia este folosită de mult timp pentru calmarea durerilortc "Reflexologia este folosit\ de mult timp pentru calmarea durerilor" Doctorul Orin W. Joslin, directorul spitalului din Dodgeville, Wisconsin, și al sanatoriului Pine Grove
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
celule. Mai mult decât atât, scade nivelul colesterolului și al zahărului din sânge în cazurile de diabet de tip II și nu are la bază drojdia, la care multe persoane sunt alergice. Am văzut numeroase cazuri uimitoare, care m-au surprins de multe ori, deși medicii spuseseră că sunt fără speranță. Vă spun, așadar, să aveți încredere în natură și să folosiți metoda reflexologiei pentru a fi sănătoși. Reflexologia a fost folosită timp de treizeci și trei de ani Dragă Mildred Carter, Reflexologia
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
de presare-răsucire, masați întreaga zonă, căutând puncte sensibile. Când le găsiți, veți ști că ați descoperit zona reflexă corespunzătoare. Masați continuu, timp de câteva minute, apoi schimbați mâinile și acționați asupra punctelor reflexe din încheietura dreaptă. Nu trebuie să vă surprindă dacă una dintre încheieturi este mai sensibilă decât cealaltă, fiindcă acest lucru se întâmplă frecvent. Dacă studiem harta D de la pagina 46, vedem că, prin masarea degetelor mari de la mână, stimulăm glanda pituitară, care se află în centrul creierului și
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
Nu vreau în nici un caz să mai trec prin asta vreodată. Am început să-mi caut punctele reflexe de la capătul piciorului. Am fost uimit să găsesc atâtea puncte sensibile. Am masat și punctele din palmă și am fost și mai surprins de schimbarea pe care am simțit-o. A început să-mi placă să-mi fac singur masaj. Mi-am dat seama că nu mă mai urăsc. Pot face față noii mele identități și-mi dau seama că mâna și piciorul
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
socio-istorică aflată într-o permanentă devenire. Spre deosebire de realitatea naturală, unde funcționează legități imuabile, în sfera socială, legitățile dacă există au un caracter temporal, prozivoriu, fiind supuse unor necontenite reconfigurări. Contrastul dintre obiectivitatea lumii naturale și intersubiectivitatea lumii vieții (Lebenswelt) este surprinsă în distincția prelucrată de T. Rotariu (2013, pp. 49-50) între "științe ale fenomenelor anistorice", capabile să extragă legități cu valabile "totdeauna" (quod semper), "pretudindeni" (quod ubique) și "pentru oricine" (quod ad omnibus) și "științe ale fenomenelor istorice" care stabilesc regularități
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
unor corpusuri de cunoaștere care să o descrie, însă acestea afectează prin însăși articularea lor realitatea descrisă. Accentul cade mai pregnant pe forța discursurilor de a fasona realitatea pe care se presupune că o reflectă. Analiza de față încearcă să surprindă relația intimă dintre textul manualelor de istorie și contextul politico-cultural. Examinând conexiunile și joncțiunile dintre discursul istoriografic propagat prin intermediul literaturii didactice și ambientul politic și cultural în cadrul căruia aceste discursuri au fost puse în circulație socială, analiza de față își
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
social, realizată prin reformele educaționale începute în 1774, vizau "formarea unor cetățeni docili dar instruiți, capabili să aplice în provincie directivele economice, politice, culturale și religioase trasate de cabinetul din Viena" (Mârza, 1982-1983, p. 577). Întreaga politică educațională habsburgică este surprinsă în sentința lui Iosif al II-lea, prin care acesta exprimă cât se poate de limpede dezideratul civic al educației: "Ich brauche keine Gelehrte, sondern brave rechtschaffene Bürger" " Nu am nevoie de oameni de știință, ci de cetățeni cinstiți care
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a elitelor anticomuniste este că împotriva "nostalgiei roșii" pe care un procent considerabil al populației o exprimă față de vechiul regim arma decretului oficial este fără efect. Concluzii generale Demersul analitic pe care tocmai l-am încheiat și-a propus să surprindă punctele de inflexiune ale procesului de construire, deconstruire și reconstruire discursivă a memoriei naționale românești. Ampla analiză diacronică pe care am întreprins-o a încercat să surprindă, inițial, geneza culturală a primei formule a memoriei istorice românești, produsul intelectual al
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
generale Demersul analitic pe care tocmai l-am încheiat și-a propus să surprindă punctele de inflexiune ale procesului de construire, deconstruire și reconstruire discursivă a memoriei naționale românești. Ampla analiză diacronică pe care am întreprins-o a încercat să surprindă, inițial, geneza culturală a primei formule a memoriei istorice românești, produsul intelectual al cărturarilor Școlii Ardelene. Prelucrând materiale deja existente în tradiția cronografică românească, literații ardeleni au reușit să articuleze, în avangarda reflecției istoriografice, paradigma latinistă în cadrele căreia s-
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
democratice occidentale primând în fața descendenței etnice românești. Alte concluzii care se degajă în urma analizei empirice a articulării discursive a memoriei naționale românești prin prisma literaturii didactice au un caracter mai propunțat teoretic. Conceptualizările care adresează problematica memoriei colective, încercând să surprindă natura relației dintre prezent și trecut și a modului în care se realizează gestiunea politică a trecutului istoric pot fi categorisite în două mari branșe paradigmatice: teoriile prezenteiste, care insistă asupra fragilității trecutului și mai ales asupra ușurinței cu care
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
procese de organizare și reorganizare a fondului pe care îl găzduiește. Fără să minimalizăm din meritele euristice ale analogiilor de ordin constructivist și administrativ în luminarea naturii memoriei colective, am păstrat pentru finalul acestei cărți metafora despre care credem că surprinde cel mai bine dinamica istorică a fenomenului memoriei. Face aceasta întrucât reușește să pună în evidență tensiunea funciară în care subzistă memoria colectivă, a cărei fizionomie este configurată de înfruntarea forțelor revizioniste ale prezentului cu forța rezistivă a tradiției trecutului
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
propoziție subordonată circumstanțială, adjectivul voioasă ca nume predicativ nu poate fi echivalat decât cu o propoziție coordonată copulativă (pentru că el exprimă un element esențial, o stare existentă simultan cu acțiunea verbului: fetița aleargă și e voioasă). Echivalarea nu trebuie să surprindă. Se poate stabili un paralelism între situația adjectivului-nume predicativ (considerat circumstanțial de mod) și cea a circumstanțialului de mod exprimat printr-un gerunziu. „Gerunziul circumstanțial de mod exprimă o acțiune care însoțește acțiunea predicatului, constituind un fel de predicat secundar
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
Noi înțelegem estetica în strânsă conexiune cu fenomenul artistic. Cum ați primit vestea că veți fi răsplătit cu Marele Premiu „George Apostu”? Să mărturisesc sincer, m-a surprins, numai că m-a surprins în mod plăcut. Vin de 8 ani la Bacău și împreună cu domnul director George Popa, care este o personalitate excepțională și datorită căreia funcționează Centrul Internațional de Cultură și Arte „George Apostu”, am organizat Conferința
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
Noi înțelegem estetica în strânsă conexiune cu fenomenul artistic. Cum ați primit vestea că veți fi răsplătit cu Marele Premiu „George Apostu”? Să mărturisesc sincer, m-a surprins, numai că m-a surprins în mod plăcut. Vin de 8 ani la Bacău și împreună cu domnul director George Popa, care este o personalitate excepțională și datorită căreia funcționează Centrul Internațional de Cultură și Arte „George Apostu”, am organizat Conferința Națională de Estetică, eveniment unic
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
Osaka, unde am fost, le-am trimis eu materialul, înainte, deci s-au uitat, au văzut, cele mai mici lucruri le-au studiat, cele mai mici apogeaturi. Sigur, japonezii sunt destul de departe de a înțelege cultura europeană, dar m-a surprins că din punct de vedere tehnic totul era pus la punct. N-a trebuit decât anumite lucruri să corectez. Dar și publicul, să știți, a primit-o cu foarte mare plăcere. De fapt, japonezii sunt și ei de multe ori
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
intrat într-o nouă etapă a vieții. Cu ce gânduri ați întâmpinat acest eveniment? Dragă Cornel, recunosc, pentru mine este o vârstă nesperată. Deși fuga cifrelor mă tot avertiza, nu am prea luat-o în serios, încât inevitabilul m-a surprins oarecum nepregătit. Abia în fața faptului împlinit răsar întrebările. Nu le voi ocoli, ba voi răspunde cu încântare, mai ales că, iată, unele, printre primele, vin din partea unui vechi prieten, mai tânăr. De regulă, la împlinirea unei vârste rotunde, scriitorii, plasticienii
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
Premiile Academiei? Folclorul copiilor e cartea vieții mele. Foarte mare parte din materialul adunat, începând de prin ’33-’34, l-am trăit, clasificarea lui după anumite criterii, funcție, structură, fiind însoțită și de un studiu în care am încercat să surprind legile specifice de creație și importanța considerabilă a însușirii acestui folclor din cea mai fragedă copilărie. În același timp am încercat să descopăr relațiile folclorului celor mici cu arta adulților, găsind aici unele piese părăsite din motive diferite, ca și
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
colecția de teatru au apărut volumele mele Teatru, ediție de autor, Dramele decăderii, Dansând cu destinul, Titircă, Inimă-Bună și, în curs de apariție, Viața secretă a dramei și Sfârșitul intimității, o carte de teorie și tehnică a dramei. Titircă... a surprins lumea teatrală, piesa având un ecou impresionant. Cum v-ați gândit să faceți acest joc? Ca editor, dar și prin preocupările mele de teoria dramei și ca teoretician am aprofundat lecțiile teatrului. Subiectele teatrale de care am vorbit au abordat
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
Acesta este perimetrul străbătut de hotarele umbrăreștene în ceea ce privește teritoriul pe care secole de-a rândul au viețuit oamenii comunităților familiale și sătești din zona aflată în discuție. Ei au practicat, desigur, forma de viață definită prin conceptul continuitate mobilă, formă surprinsă cu intuiție sigură și acuitate de către cercetătorii perioadei medievale timpurii, Mircea D. Matei și Emil I. Emandi, când s-au referit la situația demografică din estul Munteniei și a „centrului și sudul Moldovei”. Noi adăugăm observația că aici s-a
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
răzășilor ca unili ce nu sunt disparțite și deosebite hotare, fiind tot un trup și răzășii la un loc”, răzeș fiind, deci, și Sandu Avram și nimic altceva în ochii dregătorilor. Se putea o exprimare mai clară pentru a se surprinde starea de devălmășie a locuitorilor din obștea umbrăreșteană, cel puțin în unele din structurile sale teritoriale în plin secol al XIX-lea ? Iată surse documentare, pe care se sprijină afirmația, potrivit căreia devălmășia din satele noastre nu a fost un
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
aceleia din satele Vrancei, cu deosebirea că obștea vrânceană a fost sistematic și amănuțit cercetată și studiată, în timp ce obștea umbrăreșteană este foarte puțin cunoscută, urmare a lipsei de investigații la vremea potrivită, adică atunci când multe vestigii ale devălmășiei puteau fi surprinse „pe viu”. Acțiunea era încă posibilă până către sfârșitul secolului trecut și chiar la începutul secolului al XX-lea. Ne mulțumim acum să relevăm doar ceea ce puținele documente, sărace și schematice în informații, ne oferă. Dar și așa se poate
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
aflat cu Curtea domnească itinerantă la Vaslui, face mai multe danii, confirmă și întărește stăpâniri de sate și moșii slujitorilor săi credincioși din partea de jos a Moldovei, destul de numeroși prin partea locului, nu numai potrivit legendelor create, ci și realităților surprinse documentar. Printre ei și „aceste adevărate slugi ale noastre, Alexa, Giurca, și Dragoșe și Giugiu, ne-au slujit drept și credincios”, motiv pentru care continuă Vodă - „le-am dat și le-am întărit de la noi în țara noastră Moldova, un
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
fiica lui Coste Băcioc, deci cele două erau surori, iar soții lor cumnați. Pe acest criteriu putem considera că Iordache Cantacuzino a fost cel care a intrat în stăpânirea Bozieștilor de Sus prin actul de danie din aprilie 1645. Noi surprindem aceste succesive parcelări din larga obște umbrăreșteană ilustrate și prin cazul Bozieștilor, ele fiind acele consecințe remarcate de Costache Conachi, atunci când definea „însorărirea ca o legiuire” de la care, cu timpul, unii dintre copărtași s-au îndepărtat, explicând cum „multe din
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
între neamuri, și acestea locuind părticelele lor, și-au schimbat numele și poreclele și și-au făcut întăritură pe dânsele”, întăritură însemnând aici hârtii, acte de stăpânire, căci nu actele au precedat stăpânirile, ci invers. Documentul din 4 aprilie 1645 surprinde Bozieștii de Sus într-un moment când așezarea se găsea deja bine întocmită și organizată din punct de vedere economic, dispunând de „heleșteie și cu mori gata în apa Bârladului și cu vii și cu livezi și cu toate cele
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]