23,141 matches
-
republicat după „Opinia” din 24 mai 1991). Există aici o interesantă informație despre debutul publicistic al poetului Ion Caraion într-o revistă școlară condusă de Alexandru Mocanu, „Flori de primăvară”, unde semna cu numele real, dar și despre „premiera pseudonimului”, consumată în „Acțiunea Buzăului” din 1940 (Scrisoare). Tot din paginile acestei reviste școlare este de reținut informația referitoare la existența, în 1933 și 1934, a unui alt „Albatros”, revistă a Asociației studenților buzoieni «Alexandru Marghiloman», avându-l ca prim-redactor pe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285217_a_286546]
-
în sculptură primul val simbolist și singurul. Destinul unui sculptor precum Paciurea este singular, iar dimensiunea simbolistă a chimerelor sale alunecă spre o tot mai pronunțată definiție modernistă. În acest interval, 1902-1916, simbolismul în artele plastice și nu numai își consumă febril existența și ultimele resurse fără a fi scutit de contestații care se intensifică pe parcurs. În acest sens pot fi urmărite articolele lui Tudor Arghezi, un bun reper al epocii. În perioada interbelică simbolismul a fost radiat din rațiuni
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
fenomen proteic, incorporând modalități diferite de expresie artistică. Pentru mine, "arta 1900" constituie doar contextul emergent și structurant al curentului simbolist în artele plastice, iar situarea centrului și nu marginilor intervalului ține de elongația diferită a fenomenului simbolist care-și consumă energiile în preajma Primului Război Mondial, nereușind să-i supraviețuiască. În Idei estetice în Europa și arta românească la răscruce de veac, Amelia Pavel asociază simbolismul Jugendstilului fără a-l suprapune, ci identificându-l mai degrabă ca pe un atribut. Eu am văzut
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
justifica astfel fuziunile sale arhitectonice, amalgamurile luxoase și neașteptate de subiecte, hieraticele și sinistrele alegorii stimulate de neliniștitoarele clarități ale unei nevroze de-a dreptul moderne; și rămânea, pentru totdeauna îndurerat, obsedat de simbolurile perversităților și iubirilor supraomenești, ale destrăbălărilor consumate fără uitare de sine și fără speranțe"43. Panegiricul huysmansian relevă permanenta și insuportabila tensiune a contrariilor care împing experiența umană către un climax devastator. În perspectiva lecturii decadente a lui Huysmans, tematizarea violării interdicțiilor devine la Moreau chiar sursa
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
elixir. Un șarpe înfășurat pe celălalt braț își întinde capul ca pentru a sorbi din această cupă, în timp ce corpul său înscrie o spirală în zona pubiană a zeiței. Este forța sexualității care imprimă energie vitală, care generează viața și o consumă în egală măsură. "Klimt îi exploatase simbolismul în mod defensiv în cazul Atenei, agresiv în al Nudei Veritas, seducător în al șerpilor de apă. [...] Hygeia, ea însăși o transformare antropomorfă a șarpelui, îi oferă acestuia potirul Lethei pentru a bea
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
a reprezentărilor având ca subiect personalitatea sau opera poetului, primii artiști care valorifică imaginea acestuia la scurt timp după moartea sa ar fi atrași, mai degrabă, de dimensiunea umană a suferinței acestuia. Ei surprind chipul îmbătrânit prematur al unui Eminescu consumat de boală, într-o abordare naturalistă care lasă loc descripției impudice, expresiei cariației corozive a suferinței și maladiei, a exacțiunilor fiziologice, opera rămânând într-un plan secund. O altă expresie mai moderată a acestui autenticism dolorist constă în înregistrarea realistă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Interesant acest autoportret și pentru meșa cu aspectul unei flame răzvrătite și înclinația capului, ce conferă chipului o atitudine de răspăr. Maladia intră în recuzita picturii decadent-simboliste, Munch sau Vrubel, Strindberg sau Nietzsche sunt reprezentativi pentru felul în care își consumă boala pe măsură ce sunt consumați de ea. Theodor Enescu găsește o filiație între un tablou precum Durerea (1905-1906) "care și prin alegerea imaginii amintește într-o măsură de simbolism, mai ales de cel nordic, dat fiind interesul pentru lumea maladiei și
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
pentru meșa cu aspectul unei flame răzvrătite și înclinația capului, ce conferă chipului o atitudine de răspăr. Maladia intră în recuzita picturii decadent-simboliste, Munch sau Vrubel, Strindberg sau Nietzsche sunt reprezentativi pentru felul în care își consumă boala pe măsură ce sunt consumați de ea. Theodor Enescu găsește o filiație între un tablou precum Durerea (1905-1906) "care și prin alegerea imaginii amintește într-o măsură de simbolism, mai ales de cel nordic, dat fiind interesul pentru lumea maladiei și suferinței"298 și tabloul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Dacă urmărim cu atenție datarea lucrărilor sculptorilor de sensibilitate simbolistă, constatăm cuprinderea lor într-un interval foarte strâns (1910-1915), ce marchează, în literatură, un al doilea val simbolist, apărut după desantul macedonskian al poeților grupați în jurul Literatorului și care își consumă energiile în proximitatea apariției curentelor de avangardă și începutul Primul Război Mondial (care va pune capăt mișcării). Chiar dacă nu putem vorbi de o mișcare propriu-zis simbolistă în sculptură, există date ce confirmă existența unei generații care își asumă această sensibilitate
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
filozofice și sociale, etapa picturii de șevalet sau a picturii monumentale. Pentru Marin Mihalache, etapele sunt strict cronologice. Din 1902, când își expune primul tablou lucrat individual la salonul Champ-de-Mars, un Nud, până în 1909, când trece la pictura murală, se consumă o primă etapă. Din 1909 până în 1913, pictorița se interesează mai mult de arta decorativă în ulei și pastel, iar în 1913 construiește casa atelier de a cărei decorare se va ocupa personal, arhitectura fiind încredințată arhitectului A. Clavel. Perioada
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
una dintre aceste căi, primită prin informația ereditară fiind susținută de activitatea de consumator: consumator de informație, de 16 hrană materială, spirituală, afectivă etc., pentru a ne dezvolta potențialele, pentru a ne adapta, a ne transforma și a crea. A consuma este, așadar, o activitate fundamentală pentru undiviul uman. Ca urmare, primele gesturi, deprinderi, obișnuințe, atitudini și comportamente de consumator se formează din fragedă copilărie. Dacă viața poate fi Înțeleasă ca o succesiune de crize și conflicte pe care le avem
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
apoi să o mănânce În fața lui. Ceremonialul avea loc zilnic, chiar dacă căpșunile trebuiau aduse În mod special pentru acest scop. Explicația este că prințul adora căpșunile și mirosul acestora, Însă din nefericire era alergic la acestea și nu le putea consuma. Așadar, atitudinea sa față de „produs” nu se finaliza cu consumul acestuia datorită conjuncturii. Atitudinea pozitivă față de produs nu implică atitudinea pozitivă față de cumpărarea produsului. Consumatorului poate să i placă să se Îmbrace În culori deschise, Însă datorită faptului că lucrează
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
acelor Însușiri emoționale care contează În profesie: Înseamnă doar că există un potențial excelent pentru a le deprinde” (Goleman, D., 2004, p. 25). Bazându-se pe dorința individului uman de a se exprima, de a-și expune individualitatea prin ceea ce consumă, specialiștii În marketing apelează frecvent la emoțiile potențialului consumator, oferindu-i „ciocolată cu dragoste”, „cafea cu alintaromă”, mașini cu emoții („autoemocion”) etc. În acest sens, psihologia vine În Întâmpinarea consumatorului, Încercând să-i ofere posibilități de conștientizare a propriei inteligențe
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
trebuințelor de bază prin cercetarea unei piețe diversificate; 2) activarea existenței. "Shoppingul este pentru cumpărător precum filmul de acțiune, te atrage În vîrtejul faptelor"; 3) crearea de noi trebuințe (trebuințe dobândite). "Shoppingul este pentru consumator precum izvorul fîntînii: cu cît consumi mai multă apă, cu atît izvorăște alta mai pură, mai proaspătă"; 4) socializează și permite comunicarea și relaționarea. "Shoppingul este pentru consumator precum hora la sat duminica: Înveselește, activează, te face cunoscut celorlalți, poți să te afirmi". 5) provoacă schimbarea
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
mediul, cu ceilalți și cu sine au stimulat expansiunea nevoilor de cumpărare și consum, dar cu noi semnificații individuale și colective. Acest nou consumator frecventează acum uriașe centre comerciale, solicită mărci mondiale, revendică etichete ce atestă calitatea, navighează pe internet, consumă produse ecologice etc. Industriile și serviciile sunt nevoite să mobilizeze strategii de personalizare a produselor și a prețurilor, să conceapă politici de diferențiere și de segmentare, să alimenteze din ce În ce mai consistent frenezia cererii, să producă mereu mai mult, cu aport de
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
medicul de familie pot organiza ore de informare și discuții cu membrii famililor arondate pe teme de perezentare a unor medicamente noi și a impactului acestora asupra unor afecțiunii pe care pacienții le au sau având ca subiect suplimentele alimentare consumate de pacienți și efectele lor În planul fizic și psihic etc. Prin aceste acțiuni ei previn și atenționează subiecții asupra „armatei” de consultanți și consilieri angajați de firme care prin promovarea produselor firmei erodează și slăbesc capacitățile oamenilor de Încrede
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
familie. Nu trebuie pierdut din vedere asaltul continuu direct sau indirect prin metode de persuasiune pe care firmele, mărcile, companiile, producătorii Îl dau În direcția fidelizării consumatorilor pentru maximizarea profiturilor. Ca urmare, consumatorii de medicamente - și cine nu ajunge să consume medicamente pe parcursul existenței? - trebuie responsabilizați, educați dar și protejați Într-o societate de hiperconsum. 6.2. Consumul de droguri - evoluție și diagnostic 6.2.1. Evoluția consumului de droguri Fenomenul consumului de droguri În România nu poate fi perceput și
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
Exista o percepție eronată despre fenomenul drogurilor, În care exista numai trafic, numai un „pericol exterior”. La Începutul anului 2003 (Sursa: DÉGI L. CSABA, CALITATEA VIEȚII, XV, nr. 1-2, 2004), România este o țară În care se produc și se consumă droguri și În care ne confruntăm cu realitatea complexă a traficului de substanțe ilicite. 86,3% din populația României 1 sunt convinși că abuzul de droguri este o problemă socială, o problemă gravă care ne afectează pe noi toți, În
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
orientativ, fiind necesare alte cercetări - analize, surse de informații - despre fenomenul consumului de droguri din România. Evoluția consumului de droguri În rândul tinerilor din România prezintă o tendință descrescătoare, de stabilizare În ultimii ani (2000-2002). Procentul tinerilor care Încercă să consume substanțe stupefiante a scăzut din 2000, când era În jur de 10,85%, la 8,98% În 2002. Explicația tendinței descrescătoare a consumului de droguri poate fi regăsită În faptul că Începând cu anul 1999 există o implicare evidentă a
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
că În prezent, majoritatea tinerilor care frecventează școlile, liceele din mediul urban, au posibilitatea de dobândi cunoștințe despre pericolul prezentat de consumul de droguri și de a dezvolta diferite deprinderi care Îi pot ajuta să reziste la presiunea de a consuma substanțe stupefiante. Datele utilizate În descrierea evoluției consumului drogurilor În România, Între 1995-2003 sunt preluate din cercetări care au fost realizate În mediul urban (majoritatea). Lipsesc date focalizate pe mediul rural cu privire la fenomenul, nivelul consumului de droguri. Tendința de consum
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
a anilor 1995-1998, când exista o percepție idealistă („este o problemă occidentală”, „suntem doar o țară de tranzit” etc.) a fenomenului de consum al drogurilor a fost caracterizată printr-o creștere rapidă a procentului de tineri care au Încercau să consume substanțe ilicite. România era deja o țară consumatoare de droguri În 1997, când 10% dintre tineri erau utilizatori experimentali, recreaționali, un procent mai ridicat decât media anilor 1995-2003 (9,2%). Răspunsul politic, administrativ s-a formulat În 1999, Însă răspunsul
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
2%). Răspunsul politic, administrativ s-a formulat În 1999, Însă răspunsul societății civile, a ONG, și În special, al specialiștilor din România este În curs de formare, aproape inexistent În dezbaterea publică și profesională. Tinerii din România care Încercă să consume droguri, utilizează, În primul rând, drogurile experimentale, recreaționale (marijuana, hașiș, extasy, LSD, alcool etilic + medicamente), cel mai des marijuana și hașiș (vezi Tabel 3). Tendința de consum a produselor de canabis este stabilă (8,9-9%), dar utilizarea LSD-lui este În
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
alcool etilic + medicamente), cel mai des marijuana și hașiș (vezi Tabel 3). Tendința de consum a produselor de canabis este stabilă (8,9-9%), dar utilizarea LSD-lui este În creștere (0,2-1,8-2,4%), În rândul persoanelor care au afirmat că consumă droguri. Tendința prezentată cu privire la substanțele narcotice consumate În România este Întărită și de concluziile raportului EMCDDA, 2002, privind țările candidate, conform cărora consumul experimental, recreațional de droguri devine, În mod tot mai evident o parte integrantă a culturii tinerilor din
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
și hașiș (vezi Tabel 3). Tendința de consum a produselor de canabis este stabilă (8,9-9%), dar utilizarea LSD-lui este În creștere (0,2-1,8-2,4%), În rândul persoanelor care au afirmat că consumă droguri. Tendința prezentată cu privire la substanțele narcotice consumate În România este Întărită și de concluziile raportului EMCDDA, 2002, privind țările candidate, conform cărora consumul experimental, recreațional de droguri devine, În mod tot mai evident o parte integrantă a culturii tinerilor din țările candidate. Numărul persoanelor dependente de droguri
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
cercetărilor cantitative realizate pe teritoriul României. Raportată la tendința descrescătoare, specifică consumului experimental, recreațional, tendința crescătoare a dependenților de droguri poate avea un caracter paradoxal. Explicația posibilă a acestui fenomen este faptul că mai puțini tineri din România Încearcă să consume droguri, dar, dintre cei care Încercă, tot mai mulți devin dependenți. În Raportul EMCDDA, 2002, privind țările candidate sunt consemnate cazuri În care Încercarea de a consuma droguri Începe cu substanțe injectabile (ex. heroină) din prima, ceea ce În mod inevitabil
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]