23,803 matches
-
va urmări așezarea labei piciorului în funcție de natura și înclinația suprafeței de alergare, dar și orientată pe direcția de alergare; alergările se execută în principal pe terenuri moi, amenajate cu iarbă, rumeguș, pistă sau pistă specială, pe plat, în pantă la deal sau la vale; se evită alergarea pe terenuri dure; este indicată alergarea în grup. distanța de lucru și numărul de repetări se va alege în funcție de obiectivul urmărit, de nivelul de pregătire, de vârsta executanților. 14. Alergarea peste obstacole (a.p.obs.
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]
-
față în față, sărituri pe loc cu sarcina de a realiza un zbor mai înalt decât partenerul; - 8 -10 sărituri cu ridicarea genunchilor la piept sau „ca mingea”, executate pe iarbă; - exerciți anterior, dar pe nisip sau suprafețe înclinate la deal; - sărituri cu depărtarea picioarelor în plan lateral sau înainte; - sărituri cu extensia corpului în zbor; - sărituri pe loc cu desprindere de pe 2 picioare cu atingerea unor obiecte suspendate, cu capul sau cu mâinile; - sărituri pe loc cu desprindere de pe 2
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]
-
numai pe piciorul drept sau numai pe piciorul stâng; - pas săltat cu atingere cu mâna a unor obiecte suspendate; - combinări de pași săltați cu alte exerciții din ”școala săriturii” sau ”școala alergării”; - pas săltat pe 30-40 m în pantă (la deal); - 40 m pas săltat pe nisip, cu impulsie energică de la sol. Se va acorda atenție aterizării pe nisip, pentru a evita eventualele accidente (entorse luxații); - execuții de pas săltat în apă (apa 30 cm adâncime); - pas săltat cu greutăți legate
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]
-
picioare (greutatea acestora se va alege în funcție de nivelul de pregătire și se va utiliza exercițiu numai în etapa de perfecționare, când bazele tehnice ale pasului sărit au fost corect însușite); - mers fandat prin nisip sau pe un plan înclinat (la deal); Exerciții din alergare - la 3-5 pași de alergare ușoară - executarea pasului sărit pe puncte marcate pe sol, la început desprindere în pas sărit numai pe un picior, apoi alternativ cu ambele picioare; - exercițiu anterior, dar peste mingi medicinale sau gărdulețe
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]
-
cu pași săltați și cu sărituri din ghemuit în ghemuit („broscuțe”) atât pe iarbă, zgură cât și pe nisip. Ordinea exercițiilor în combinația expusă se va schimba de la o lecție la alta; - combinații de sărituri executate pe plan înclinat (la deal); - combinații de sărituri sub forma parcursurilor aplicative sau ștafetelor; - combinații de sărituri alternate cu diferite tipuri de alergare. Greșeli: brațele nu ajută lucrul picioarelor, fiind prea depărtate de corp sau ținute pe lângă corp; trunchiul este prea aplecat înainte la anumite
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]
-
aleasă în funcție de nivelul de pregătire. Se va încerca ca adversarii să fie cât de cât de valori apropiate pentru a da șanse de obținere a victoriei fiecăruia); - start de jos și lansare de la start pe un plan ușor înclinat la deal; - exercițiu anterior, dar pe un plan înclinat la vale; - start de jos și lansare de la start pe diferite suprafețe (iarbă, nisip, pistă sintetică, zgură etc); - din poziție de semigenuflexiune, cu piciorul puternic (cel care se așează în blocul din față
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]
-
trasată pe sol - pentru educarea direcției de alergare; - plecare din start de jos urmat de alergare accelerată până la atingerea unei anumite viteze și execuția de alergări lansate pe 30, 40, 50 m - alergări accelerate pe un plan înclinat, atât la deal cât și la vale; - pe distanțe marcate, alternări de alergare accelerată cu alergare cu pas lansat de viteză pe suprafețe moi (iarbă, nisip); - concursuri contra cronometru pe diferite distanțe; Exerciții pentru învățarea/ consolidarea finișului și a sosirii - alergări lansate pe
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]
-
cu anumiți indici de viteză de execuție și de deplasare, anumiți indici de forță și rezistență specifică, exercițiile amintite anterior se alternează cu diferite exerciții de alergări pe plat, diferite sărituri (pași săriți, plurisalturi pe fiecare picior, etc), alergări la deal și la vale. Greșeli: Greșeli frecvente la trecerea „atacului” : piciorul de sprijin (remorcă) nu se așează înaintea gardului și nu se ridică pe pingea în timpul trecerii piciorului de atac peste gard (CGG este jos și defavorizează impulsia); piciorul de atac
ATLETISM ?NDRUMAR PRACTICO-METODIC by Alexe Dan Iulian () [Corola-publishinghouse/Science/83087_a_84412]
-
Ceea ce este însă în primul rând caracteristic pentru modul de a proceda al scriitorului este postura de observator. O serie de romane (Lupii la stână, 1978, Sita lui Mamona, 1980, Întoarcerea fiilor risipitori, 1982, Oaspeții bătrânului Catul, 1984, Moștenitorul, 1986, Dealul viilor, 1988) se articulează, dacă nu într-un ciclu propriu-zis, în orice caz într-o frescă urmărită de-a lungul mai multor decenii, cam de prin anii premergători primului război mondial și până în prezentul scrierii romanelor, anii ’70 și ’80
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285368_a_286697]
-
o frescă urmărită de-a lungul mai multor decenii, cam de prin anii premergători primului război mondial și până în prezentul scrierii romanelor, anii ’70 și ’80 ai secolului al XX-lea. În romanele cu acțiune „de epocă”, cum ar fi Dealul viilor, narațiunea amintește - desigur, prin omologii tematice și de tehnică narativă - de un filon romanesc tradiționalist în literatura română. Și sub raportul tipologiei proza lui A. se încadrează unei tradiții, și se poate spune astfel că, de pildă, un Vasile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285368_a_286697]
-
și de tehnică narativă - de un filon romanesc tradiționalist în literatura română. Și sub raportul tipologiei proza lui A. se încadrează unei tradiții, și se poate spune astfel că, de pildă, un Vasile Becherescu, podgorean violent, viclean și lacom (din Dealul viilor), se înseriază în galeria ariviștilor fără scrupule din plămada unor Dinu Păturică ori Tănase Scatiu. Uneori, într-adevăr, după cum remarca criticul Valeriu Cristea, se percepe „un abur subțire de idilism, pe care însă nu prozatorul îl suflă asupra narațiunii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285368_a_286697]
-
Fratele nostru Emanuel, București, 1976; Lupii la stână, București, 1978; Prindeți vulpile, București, 1978; Școala pedepselor, Iași, 1979; Sita lui Mamona, București, 1980; Dincolo de iubire, Iași, 1982; Întoarcerea fiilor risipitori, București, 1982; Oaspeții bătrânului Catul, București, 1984; Moștenitorul, București, 1986; Dealul viilor, București, 1988; Zodia vărsătorului de plumbi, București, 1989; Cuvântul și cuvintele, București, 1999; Etic și estetic, București, 2000. Repere bibliografice: Dumitru Micu, Debuturi în roman, CNT, 1976, 25; Vasile Chifor, Fețele adevărului și sentimentul frustrării, T, 1976, 7; Mihai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285368_a_286697]
-
1976; Urmuz, Mexico, 1978; El que pierde gana, León, 1978; Surrealismo Latinoamericano. Preguntas y resquestas, Valparaiso, 1979; Îngerul malagambist în insula Oahu, Honolulu, 1979; Mira, Honolulu, 1979; ed. (Mira, „dublă autobiografie”), București, 1998; Poemele poetului singur, Honolulu, 1980; Palmierii de pe Dealul Melcilor, Honolulu, 1980; Praful de pe tobă. Memorii. 1918-1946, Honolulu, 1980; ed. București, 1995; Lavradio 98, Rio de Janeiro, 1982; Microportrete, Honolulu, 1984; Francisco Amighetti, Heredia, 1985; Centroamericanos, San José, 1986; Tristan Marof de cuerpo entero, La Paz, 1987; Singur în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285525_a_286854]
-
și ar putea fi cu ușurință puse în scenă: „ Prietine - zise Dănilă - nu mi-i da capra ceea, să-ți dau carul ista? Apoi... dă... capra mea nu-i de cele săritoare și-i bună de lapte. Ce mai la deal, la vale; bună, ne-bună, na-ți carul și dămi-o![...] „Bun, zise Prepeleac. Ia pe ista cu capra știu încaltea că bine l-am boit...” [...] „De-aș ajunge mai degrabă în târg - zise Prepeleac - să scap de râia asta.” [...] Bun
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
ce-i drept, pasaje de un lirism evident, pasaje care, desprinse din context, nu par să aparțină lui Creangă: „Nu trecu mult și ziua se călători. Ceriul era limpede și luceferii sclipitori râdeau la stele, iar luna scoțând capul de după dealuri, se legăna în văzduh, luminând pământul.”. (Dănilă Prepeleac, p.185) Fragmente ca acesta trec însă neobservate, în prim plan rămânând intenția autorului de a stârni râsul și de a crea, prin umor, o legătură mai directă cu cititorul. Impresia de
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
culoarul acceleratului, cu o cafea și un pachet de țigări. La capătul vagonului, cum priveam noi, placid, simțim deodată o oază de speranță: o fată de circa 25 de ani, frumoasă, misterioasă, fuma și ea pierdută cu privirea-n creștetul dealurilor. Am hotărît s-o atragem în grupul involuntar misogin și, din vorbă-n vorbă, am convins-o să coboare cu noi la Herculane, spre-a-l păcăli pe generosul Cavadia și a-i face pagubă cu o porție (și o
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
astea sunt împăcat. Dumnezeu i-a dat o inimă și o inteligență în care a binevoit să se răsfrângă. Dar am depășit măsura cu vorba. Să-i dăm drumul în lume, să-l facem să cunoască ce se află dincolo de dealurile noastre, de pustietate, de mizerie. Dar el se ceartă cu toată lumea. O să se certe cu călugării, cu starețul și o să-l alunge. Va fi și mai rău, o rușine. Nu te mai da de ceasul morții. E un băiat bun
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
se odihnească, însă călugărul se grăbește și nu îngăduie popasuri: scrâșnește din dinți, își leagă mai bine obielele pe picioare și strânge șireturile bocancilor plini de unsoare și de praf. IV Mânăstirea era ca o pasăre mare cocoțată deasupra unui deal: odată cu primele umbre ale apusului, capătă înfățișarea sinistră a unui monstru stând la pândă. Giandomenico a fost condus la Stareț. Acesta, cu un aer deloc primitor, îi porunci să meargă în chilia pe care i-o va arăta un călugăr
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
să vorbească cu Dumnezeu ochi în ochi, avea atâtea să-l întrebe, dar mai cu seamă ar fi vrut să știe de ce orice lucru are două înfățișări, dintre care una este aparența. Ce se află sub aparență? Au vreun rost dealurile și râurile, munții și ierburile sau furnicile; care este înțelesul unui gest, al nașterii și al morții, sau al acelor păianjeni groaznici care îl chinuie-n somn? Părintelui duhovnic îi împărtășise, după multe șovăieli, prima parte a acelui vis. Duhovnicul
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
s-ar fi retras, căci gestul său și strigătul de indignare al Starețului fuseseră o osândă. Se sculă de pe stâncă și-o luă pe-o cărare care, printre buruieni și mărăcini, ieșea la un drum în pantă. Cățărându-se pe dealuri, spre nord, drumul acela l-ar fi dus la fruntariile orașului. Era drumul principal spre Napoli, pe care trăsurile, trecând în goană, ridicau nori de praf. Puțin mai încolo era o cârciumă veche din care răsunau voci agitate și puse
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
găsesc măcar un șipot de apă, un izvor cât de mic, fără să zăresc un singur copac. Așa trebuie să fi fost deșertul de care vorbește Biblia, chiar dacă, cât se vedea cu ochii, nu zăream pic de șes, ci tot dealuri și munți, și stânci deasupra unor prăpăstii. Îmi aminteam de poezia lui Dante. Erau niște promontorii înfricoșătoare, unele cărări, de-alungul pantelor, se învecinau cu genunile pe fundul cărora de zăreau stânci fierăstruite și ascuțite, adevărate bolgii infernale. Nu ți-a
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
ar fi vrut să-i scoată din sărite pe cei patru în uniformă. Dar nu plănuia s-o șteargă pe furiș. Coasta era un decor superb, urcând pe verticală, muntele alcătuia un amfiteatru natural. Mai în spate, o lizieră de dealuri azurii și norii aproape roșii. Corabia trase la mal cu dificultate în strigătele de bucurie ale celor ce așteptau de-o zi și-o noapte sosirea celor îmbarcați la Napoli; ajutați de marinari să traverseze puntea cea îngustă de scânduri
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
public. Ar fi vrut să îngenucheze în fața călugărițelor, călugărilor, preoților și novicilor adunați în Catedrală, molipsiți de bigotism și ipocrizie. Făcu o plecăciune cu capul, convins că acum putea să se elibereze numai plănuind o răzmeriță cu acei sărmani de pe dealuri și din sate, pentru a alunga acele lipitori și pentru a face în sfârșit să triumfe dreptatea și egalitatea, Cristos care împarte pâinile și peștii... Oh, cât era de mieros acel Episcop în timp ce depăna parabola fiului risipitor referindu-se la
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
să se adune laolaltă pentru a pricepe mai bine propria lor stare. Unii păreau gata de orice, nu mai izbuteau să facă față nevoilor și poverilor. Când seara revenea din acele sătucuri, își întorcea privirile: erau acolo, cățărate pe crestele dealurilor, cu fața spre mare. Uneori i se păreau niște ambarcațiuni gata de plecare spre locuri îndepărtate, alteori simțea dezolarea și tăcerea care domneau parcă din cauza unui blestem ireversibil, și se așeza pe o piatră mare frecându-și necontenit fruntea cu
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
MIHANCEA P., MIHANCEA CRISTINA și MATCĂU L.) efectuat în județul Bihor se observă o prevalență a SM crescută în jurul orașelor mari din județ: Oradea, Aleșd, Beiuș și Valea lui Mihai. Se observă deasemenea o predominanță a bolii în zona de deal (podișuri). O foarte interesantă observație a fost aceea că excesul de aluminiu din sol ar favoriza producerea bolii. În acest context putem remarca frecvența crescută a cazurilor de SM pe cele două versante ale Munților Bihorului, al căror sol este
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]