24,388 matches
-
Ninigi lui Jimmu Tenno, despre care se afirma că este unul dintre strămoșii familiei imperiale japoneze. Acest mit propagandistic a fost preluat de istoricii din secolul al XIX lea și a devenit un pilon fundamental al ideologiei naționaliste japoneze Kokutai. Izvoare chineze mai credibile descriu o țară "Wa" condusă de mai multe familii - fiecare având zeități proprii. Studii recente de antropologie arată că strămoșii japonezilor par să fi emigrat din Siberia ori Polinezia. Perioada Yayoi (cca. 300 î.e.n. - cca. 300 e.n.
Japonia antică () [Corola-website/Science/312620_a_313949]
-
interzisă adăugarea potențatorilor din tabelul următor la miere, uleiuri și grăsimi de origine animală sau vegetală neemulsionate, unt, lapte și smântână pasteurizate și sterilizate (inclusiv degresate, integrale și semidegresate), produse lactate fermentate natural nearomatizate, apă minerală naturală și apă de izvor, cafea (cu excepția cafelei solubile aromate) și extractelor de cafea, frunze de ceai nearomatizate, zahăr, și paste făinoase uscate. Agenții de tratare a făinii, alții decât emulsifianții, sunt substanțe care se adaugă făinii sau aluatului pentru a îi îmbunătăți calitățile panificabile
Listă de aditivi alimentari () [Corola-website/Science/312643_a_313972]
-
din Africa și pe locul doi în lume după debitul de apă. Impunătorul fluviu Congo, numit înainte Zair, străbate centrul Africii până la Atlantic. Nenumărați afluenți alimentează apele fluviului Congo de-a lungul arcului de cerc pe care-l parcurge de la izvoarele sale, la granița dintre Zambia și Republică Democrată Congo, până la vărsarea în Atlantic - o întindere de pădure tropicală și savana aproape de marimea Indiei. În drumul său de 4700km, fluviul șerpuiește printre păduri de mangrove și junglă deasa, se prăvălește în
Congo (fluviu) () [Corola-website/Science/312782_a_314111]
-
este o comună din Franța, situată în departamentul Haut-Rhin, în regiunea Alsacia. Localitatea se află la vestul aglomerației metropolelor Colmar și Guebwiller. Numele provine de la izvorul de apă minerală Sulz. Localitatea este situată pe drumul vinului din Alsacia. La se află Monumentul Eroilor Români din Primul Război Mondial construit de Regina Maria în cimitirul eroilor români din pădurea apropiată. Acest cimitir adăpostește osemintele a 687 prizonieri
Soultzmatt () [Corola-website/Science/312798_a_314127]
-
fie a unui cămin de copii, fie a unui azil de bătrâni , sau poate chiar a amândouă la un loc. La mănăstire nu există apă potabilă, deși s-a forat până la 300 metri adâncime. S-a reușit totuși captarea câtorva izvoare de coastă la circa 1 km de mănăstire, dar din lipsă de fonduri nu s-a reușit să se facă aducțiunea apei până sus, în prezent apa fiind adusă cu "sacaua" de la 2 km, de la cealaltă mănăstire. Hramul mănăstirii este
Mănăstirea Sfinții Împărați Constantin și Elena de pe Movila lui Burcel () [Corola-website/Science/312803_a_314132]
-
proiectate de la 250 milioane m³ volum util la 320 milioane m³, așa cum s-a realizat. Prezintă interes scoaterea în evidență a deosebirii concepției de gospodărire a apelor între lucrările realizate în etapele anterioare, în special cea a lacului de acumulare Izvorul Muntelui de pe Bistrița (început în 1950) și cea care a stat la baza lacului Vidraru. Deși pentru lacul Izvorul Muntelui se prevăzuse posibilitatea irigării unor mari suprafețe din Bărăgan, aceste lucrări nu au fost promovate simultan cu amenajarea hidroenergetică; construcția
Paul Solacolu () [Corola-website/Science/311953_a_313282]
-
evidență a deosebirii concepției de gospodărire a apelor între lucrările realizate în etapele anterioare, în special cea a lacului de acumulare Izvorul Muntelui de pe Bistrița (început în 1950) și cea care a stat la baza lacului Vidraru. Deși pentru lacul Izvorul Muntelui se prevăzuse posibilitatea irigării unor mari suprafețe din Bărăgan, aceste lucrări nu au fost promovate simultan cu amenajarea hidroenergetică; construcția canalului magistral pentru irigații a fost începută abea în anii 1980 și nu a fost niciodată terminată. Noua concepție
Paul Solacolu () [Corola-website/Science/311953_a_313282]
-
80 de m urmează o deschidere în peretele lateral din care curge apă, urmând zona cea mai îngustă a peșterii de 20 cm (Cursa de șoareci). La 100 dem urmează a doua cascadă de 2,2 m înălțime, urmat de izvorul pârâului care curge printr-o deschiderere din tavanul peșterii. Peștera este amintită pentru prima oară în anul 1555, fiind numită „Mondmilchloch” de Conrad Gesner fiind înregistrată oficial sub numele de "Lac Lunae" calcita (carbonatul de calciu poros) fiind recomandată în
Mondmilchloch () [Corola-website/Science/312015_a_313344]
-
Regina din Sheba, este o figură biblică din secolul al X-lea î.Hr. care a venit din Etiopia la curtea regelui Solomon în Ierusalim. Ea este amintită, în afară de Vechiul Testament, în Coran și în legendele Etiopiei. "Saba" sau "Sheba" după unele izvoare vechi ar fi fost Yemenul de azi, lucru care nu s-a putut clarifica până în prezent. Descoperirile arheologice ale Universității din Hamburg au descoperit urmele unui palat din secolul X î.Hr., în Etiopia, care ar putea să fie palatul reginei
Regina din Saba () [Corola-website/Science/312035_a_313364]
-
și autoportrete dar cel mai celebru este cel intitulat „Un zugrav”, acesta impresionând prin patetismul său. În perioada interbelică, arta românească cunoaște schimbări majore. Chiar dacă ecourile cubismului și clasicismului modern stârnesc controverse, acestea sunt benefice. Pictura românească interbelică are trei izvoare de plecare: lirismul grigorescian, ecourile curentelor noi în arta Europeană și interpretarea modernă a tradiției populare și culte. Acestea se întrepătrund adesea dând naștere la elemente artistice moderne. În contrast cu arta occidentală, în România, nici avangarda și nici modernitatea artiștilor noștri
Arta românească în secolele XIX și XX () [Corola-website/Science/312040_a_313369]
-
au fost neglijate de scriitorii și îndeosebi de poeții romani, Plinius cel Bătrân folosind, de exemplu, în cadrul aceleași propoziții, și "balnea" pentru a desemna băile publice, și "balneum" pentru cele private. nul "thermae" preluat din limba greacă însemna la origine "izvoare sau băi calde" dar s-a aplicat cu timpul clădirilor magnifice ce adăposteau aceste băi. Prin aceasta s-a stabilit și deosebirea dintre termenii "thermae" și "balneae", cel din urmă definind băile republicane lipsite de luxul celor din timpul imperiului
Terme () [Corola-website/Science/312246_a_313575]
-
(cehă "Nába") este un afluent de pe versantul stâng al Dunării situat în Oberpfalz, Bavaria de est, Germania. Impreună cu „Waldnaab” afluentul său principal de la izvor râul are o lungime de 165 km cu un bazin de colectare de 5.225 km². Râul izvorește din munții Fichtelgebirge la vest de Oberpfälzer Wald la circa 9 km de orașul Weiden, prin confluența lui Haidenaab și Waldnaab la
Naab () [Corola-website/Science/311682_a_313011]
-
constituit de-a lungul vremii subiecte de controversă. Lucrarea suferă de probleme majore în ceea ce privește sursele, o mare parte a conținutului s-a dovedit a fi ficțiune pură. Din păcate însă, ea este pentru unele perioade pe care le acoperă, unicul izvor disponibil. Așa se explică reticența multor istorici de a o abandona complet ca sursă, în ciuda credibilității scăzute. Lucrarea și-a primit titlul de la ediția critică a lui Isaac Casaubon din 1603, bazată pe o varietate de manuscrise în diverse versiuni
Istoria Augustă () [Corola-website/Science/311740_a_313069]
-
lor fiind amintite succint la sfâșitul biografiilor predecesorilor lor Claudius Gothicus și respectiv Tacitus. Timp de aproape 300 de ani de la ediția lui Casaubon, deși o mare parte din "" era tratată cu scepticism, ea era considerată de istorici ca un izvor autentic și folosită ca atare - de exemplu în primul volum al celebrei lucrări a lui Edward Gibbon "The Decline and Fall of the Roman Empire". În 1889, Hermann Dessau, care devenise extrem de preocupat de cantitatea imensă de termeni anocronici, de
Istoria Augustă () [Corola-website/Science/311740_a_313069]
-
cele primare) încep să aibă turnuri retorice și să prezinte elemente de ficțiune care până atunci rămăseseră specifice biografiilor secundare. Biografia lui Macrinus, spre exemplu, este celebră pentru cât este de departe de adevăr și, după o scurtă întoarcere la izvoare cu Elagabalus, urmează viața lui Alexandru Severus, una dintre cele mai lungi pasaje din întreaga Istorie, care ia forma unei fabule retorice pe tema "regelui filozof". În mod vădit, autorul nu mai avea la dispoziție surse, dar își dezvoltase aptitudinile
Istoria Augustă () [Corola-website/Science/311740_a_313069]
-
una dintre cele mai lungi pasaje din întreaga Istorie, care ia forma unei fabule retorice pe tema "regelui filozof". În mod vădit, autorul nu mai avea la dispoziție surse, dar își dezvoltase aptitudinile literare și inventivitatea. Folosirea sporadică a unor izvoare reputate se poate totuși recunoaște - Herodian pentru perioada anterioară lui 238, și probabil Dexippus în cărțile mai târzii. Biografiile devin însă ficțiuni ascunzând uneori germeni de adevăr. Interpretările și speculațiile cu privire la scopul "Istoriei" sunt extrem de variate. Unii o consideră o
Istoria Augustă () [Corola-website/Science/311740_a_313069]
-
Istoria" citează din așa duzină de așa ziși istorici, biografi, scribi, apropiați ai unor autori, ale căror nume și opere nu mai sunt menționate nicăieri. Autorului Istoriei Auguste nu i se reproșează inexactități, sau chiar un oarecare subiectivism precum altor izvoare antice, ci intenția de a induce deliberat în eroare prin inventarea de personaje, documente și chiar funcții imperiale. Numeroase aspecte țin de realitatea sfârșitului secolului al VI-lea, iar includerea lor in cadrul istoriei cu referire o perioadă anterioară, sub
Istoria Augustă () [Corola-website/Science/311740_a_313069]
-
apă dulce, situat în nord-estul Israelului, la vest de Înălțimile Golan. Este lacul de apă dulce cel mai jos de pe pământ, si pe locul 2 după Marea Moartă (care este de fapt un lac sărat). Lacul este alimentat parțial de izvoare subterane, cel mai important contribuitor fiind însă râul Iordan care apoi curge spre sud prin Valea Iordanului revărsandu-se în Marea Moartă. Lacul furnizează aproximativ 25% din necesarul de apă dulce a Israelului fiind folosit pentru consum casnic și agricultură. Lacul
Marea Galileei () [Corola-website/Science/311766_a_313095]
-
existență a Petroconsult SRL. Ansamblul cuprinde trei opere de artă realizate de către sculptorul Alfred Dumitriu: un bust al lui Nicolae Debie, un tetraed (forma de cristalizare a atomului de carbon, dar și simbol al Cosmosului) și o fântână cu șapte izvoare, ce simbolizează personalitatea celui care, prin contribuția sa la dezvoltarea a numeroase domenii de activitate, constituie un model pentru generația actuală și pentru generațiile viitoare. Bustul a fost dezvelit de directorul general al Petroconsult și președintele Consiliului de Administratie al
Busturi din Ploiești () [Corola-website/Science/311762_a_313091]
-
Bar Kohva , rabbi Shimon Bar Yohai a procedat la purificarea orașului de impuritatea morților, si a autorizat locuirea lui.. Ceremoniile de purificare au permis și așezarea în oraș a celor din familii de preoți - cohanim, între care familia Meozya. În izvoarele evreiești din această perioadă și până în perioada Geonimilor, Tiberia apare sub denumirea de Medinat Meozia. În secolul al III-lea, pe urmele lui Rabi Yohanan,cunoscut ca unul din cei mai iluștri „amorayim”, din cei stabiliți la Tiberias, s-a
Tiberias () [Corola-website/Science/311769_a_313098]
-
Tanah. În anul 985 geograful arab Al-Mukaddasi, descria Tiberias că pe un oraș hedonistic, bântuit de călduri. După Muqaddasi, „cei care suferă de râie sau ulcerații, și alte molime, vin la Tiberias să se scalda vreme de trei zile în izvoarele calde. După aceea ie se aruncă într-un alt izvor rece, si apoi... se văd vindecați” În 1033 orașul este iarăși distrus de un cutremur. Un altul în 1066 a dărâmat marea moschee. Nassir-i Khusrow a vizitat și el Tiberias
Tiberias () [Corola-website/Science/311769_a_313098]
-
pe un oraș hedonistic, bântuit de călduri. După Muqaddasi, „cei care suferă de râie sau ulcerații, și alte molime, vin la Tiberias să se scalda vreme de trei zile în izvoarele calde. După aceea ie se aruncă într-un alt izvor rece, si apoi... se văd vindecați” În 1033 orașul este iarăși distrus de un cutremur. Un altul în 1066 a dărâmat marea moschee. Nassir-i Khusrow a vizitat și el Tiberias în anul 1047, si descrie un oraș . În anul 1099
Tiberias () [Corola-website/Science/311769_a_313098]
-
un centru economic regional. Orașul avea de acum școli, hoteluri, o stație de poștă și telegraf, o agenție de turism, un spital și o primărie activă. Era legat spre vest prin șosele spre Acra și Jaffa,iar spre sud cu izvoarele termale Hamey Tverya și cu gară Tzemah. Cu toate acestea localitatea era considerată destul de îndepărtată și izolată, cu clădiri înghesuite, din bazalt, sau din tencuiala și noroi. Evreii din așa numita „colectivitate veche”, religioasă (Haishuv Hayashan) care se întreținea din
Tiberias () [Corola-website/Science/311769_a_313098]
-
primar evreu al orașului și cel dintâi primar evreu din întreaga Palestina, Zaki Alhadif. Alhadif a depus eforturi pentru propășirea localității, construind șosele, conectând orașul la rețeaua de electricitate și ameliorând sistemul de canalizare. De asemenea, el a transmis administrarea izvoarelor termale Hamey Tverya unei companii evreiești și a inițiat înființarea de hoteluri , precum și a cartierului amintit, Kiryat Shmuel. În urmă activității sale în folosul locuitorilor, Alhadif a fost apreciat atît de evrei, cât și de arabi. În timpul tulburărilor arabe din
Tiberias () [Corola-website/Science/311769_a_313098]
-
pentru voce și pian, București, 1939, 20 p.; - Coruri, București, Editura Muzicală, 1968 (îi aparțin cunoscute prelucrări: Maria neichii Mărie, Alunelul oltenesc, Pitulice, muta-ti cuibul, La Cozia pe Olt - poem pentru cor bărbătesc și declamator, Colea-n vale-ntre izvoare etc., etc.).
Nicolae Lungu () [Corola-website/Science/310973_a_312302]