23,746 matches
-
470 de stânjeni pătrați. Au predominat proprietățile mici. Statisticile prezentate conduc la ideea că cea mai mare parte a pământului arabil era ocupată de culturile de grâu, porumb, orz și ovăz. Pe lângă acestea se mai cultivau secara, plante furajere și legume. Locuitorii au neglijat cultivarea pomilor fructiferi, deși orașul avea pământ roditor. Creșterea animalelor nu a fost "„"destul de dezvoltată din cauza teritoriului relativ mic al orașului", dar și a modului în care era folosit "„"izlazul comunal". O dezvoltare substanțială a înregistrat sectorul
Gherla () [Corola-website/Science/296963_a_298292]
-
municipiului în centrul unei zone viticole face din Huși un important centru de vinificație. Industriile principale dezvoltate în Huși sunt cea constructoare de mașini-unelte și de utilaje pentru industria alimentară, industria pielăriei și încălțămintei, industria alimentară (băuturi alcoolice, conserve de legume și fructe, preparate din lapte, băuturi răcoritoare, preparate de panificație etc.), industria prelucrătoare a lemnului (fabrici de mobila), materiale de construcții (cărămizi, teracota) etc. În Huși se găsesc următoarele centre comerciale: Posturi de radio: Posturi TV în eter, din amplasamentul
Huși () [Corola-website/Science/296985_a_298314]
-
linul, șalăul, somnul, scrumbia, etc. Pe lângă aceste vertebrate, fauna cuprinde o mare varietate de insecte. Zona de la digul de protecție la fluviul Dunărea pe o adâncime interioară până la vatra localităților este folosită pentru cultivarea de cereale și pentru grădini de legume și zarzavaturi. Între pădurile statului există păduri particulare. După războaiele daco-romane din anii 101-106 d.Hr., încheiate prin victoria armatelor romane conduse de împăratul Traian și prin cucerirea Daciei, zona actualului oraș nu a intrat în componența noii provincii create
Turnu Măgurele () [Corola-website/Science/296984_a_298313]
-
de zahăr și a cerealelor. Pe terasele superioare ale Sucevei se găsesc soluri cenușii de pădure, cu o fertilitate mai scăzută. În lunca Sucevei există soluri aluvionare, formate din depozite fluviale de pietriș și nisip, utilizate, în parte, pentru cultura legumelor și a cartofului. Din punct de vedere climatic municipiul Suceava se găsește în zona climatului temperat-continental de dealuri. Există anumite caracteristici ale mediului înconjurător care influențează clima orașului, precum: Evoluția vegetației confirmă și ea existența deosebirilor microclimatice dintre diferitele zone
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
Naturii, se află un exemplar de fag roșu (Fagus sylvatica v. antropurpurea). Pătura erbacee specifică zonei cuprinde în special pirul (Agropyron brandzae) și iarba grasă (Portulaca oleracea). De asemenea, se bucură de condiții bune de dezvoltare cerealele, plantele tehnice și legumele. În lunca Sucevei există o zonă cu sere, care ocupă o suprafață destul de însemnată, iar pe versanții dealurilor din împrejurimi se află de livezi cu pomi fructiferi. Diversitatea condițiilor fizico-geografice din zonă se reflectă și în cadrul lumii animale prin varietatea
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
între producatori individuali și mai multe case de vinuri. Teritoriul Drăgășani dispune de condiții favorabile dezvoltării unei bune și diversificate agriculturi. Structura suprafeței agricole este următoarea: teren arabil 1951 ha, pășuni și fânețe 413 ha, vii și livezi 419 ha, legume 20 ha (inclusiv sere). Tot pe raza municipiului se află "„Institutul de Cercetări Viticole”". Comerțul este ramura economică care a cunoscut o bună dezvoltare în această zonă și a adus cele mai mari profituri localnicilor. Dacă în trecut produsele care
Drăgășani () [Corola-website/Science/297003_a_298332]
-
știuca, linul, salăul, somnul, scrumbia, etc.. Fauna este completată de o mare varietate de insecte. Zona de la digul de protecție la fluviul Dunărea pe o adâncime interioară până la vatră localităților este folosit pentru cultivarea de cereale și pentru grădini de legume și zarzavaturi. Există păduri particulare intercalate între păduri ale statului. Lucrări silvice (tăieri de amenajare, plantari) în ostroavele de pe fluviul Dunărea. a) Turism de vânătoare și pescuit: ASOCIAȚIA VANTORILOR și PESCARILOR SPORTIVI INTERAGRO, denumită în continuare AVPS INTERAGRO, este o
Zimnicea () [Corola-website/Science/297027_a_298356]
-
a devenit mai puțin important pe uscat. După ce Iustinian I a instaurat monopol pe fabricarea și vânzarea de mătase , numai fabricile imperiale prelucrau mătasea și o vindea doar unor cumpărători autorizați. Celelalte mărfuri ciomercializate erau : ulei, vin, sare, peste, carne, legume, alte produse alimentare, lemn , ceară, ceramică, și textile. Articole de lux, cum ar fi mătăsuri, parfumuri și mirodenii au fost , de asemenea , importante. Comerțul cu sclavi este atestat , atât în numele statului, și, de către persoane particulare. Comerțul internațional a fost practicat
Imperiul Roman de Răsărit () [Corola-website/Science/296775_a_298104]
-
tavernele din Egipt, cel mai folosit toast era “Pentru stafia ta!”. Se spune că egiptenii sunt cei care i-au învățat pe greci să facă bere. Faimosul scriitor grec Sofocle încuraja cumpătarea și sugera o dietă compusă din “pâine, carne, legume verzi și zythos (bere)”. Alți scriitori greci timpurii ca Herodot și Xenofon menționează berea de asemenea în scrierile lor. Romanii apoi au arătat triburilor sălbatice din Britannia tainele fabricației berii. Regina Elisabeta, în timp ce călătorea prin țară, trimitea întotdeauna curieri înainte
Bere () [Corola-website/Science/296771_a_298100]
-
laureata Premiului Nobel pentru literatură Elfriede Jelinek, Peter Handke și Daniel Kehlmann. Bucătăria Austriei derivă din cea a Imperiului Austro-Ungar și este cunoscută pentru specialitățile sale echilibrate de carne de vită și porc și pentru gama variată de mâncăruri cu legume. Brutăria "Mehlspeisen" a creat delicatese cum ar fi Sachertorte, „Krapfen”, gogoși umplute cu gem sau cremă, și plăcintele „Strudel” umplute cu măr ("Apfelstrudel"), cu brânză ("Topfenstrudel") și cu cremă de lapte ("Millirahmstrudel"). Pe lângă tradițiile culinare regionale, bucătăria austriacă afost influențată
Austria () [Corola-website/Science/296788_a_298117]
-
slab întreținute, dau producții relativ scăzute. Pășunile și fânețele, deși dețin o suprafață însemnată (64,2%), au o compoziție floristică necorespunzătoare și o producție slabă. Plantele cultivate în mod curent sunt grâul, orzul de toamnă, secara, porumbul, cartoful, trifoiul și legumele în zona de luncă.
Dalboșeț, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301080_a_302409]
-
lunca bogată,lunca pe care oamenii o cultiva cu cereale, în special. Aici întâlnim vegetație de lunca, formată din: salcii, anini, plante agățătoare, buruieni, urzici, ”bruscani”...,iar solul întâlnit aici este cel aluvional, pământ bun pentru culturi de cereale și legume. Mereu populația satului a fost pur românească. În anul 1858 aici existau 14 cehi catolici și aparțineau familiilor Ungar, Tibois și Dubois. Cei peste 200 de țgani așezați în partea de V a satului, Pe Țigănie, sunt urmași ai spălătorilor
Comuna Eftimie Murgu, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301082_a_302411]
-
clădiri pe trei sau chiar toate laturile, în spatele casei mai este un spațiu numit “arie” în care se află depozitate lemnele de foc, platforma de gunoi ș.a., după care urmează grădina casei cu pomi fructiferi pe margini și straturile cu legume, zarzavaturi, etc. În mijlocul satului, pe Ulița Mare, se află o piață centrală în care la răsărit se înalță biserica, pe latura sudică se situează clădirea școlii, spre nord este casa parohială iar în partea opusă bisericii este clădirea căminului cultural
Mâtnicu Mare, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301089_a_302418]
-
pe șes, fiind înconjurată de dealuri la est și nord. Rețeaua hidrografică este slab reprezentată de râul Corozel, afluent al Bârladului. De cele mai multe ori acesta seacă în timpul verii. Comuna Matca este unul dintre cele mai importante centre în producția de legume din România. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Matca se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (95,5%). Pentru 4,44% din populație, apartenența etnică nu
Comuna Matca, Galați () [Corola-website/Science/301216_a_302545]
-
pomi fructiferi. Cea mai joasă treaptă de relief a comunei este depresiunea Păușești-Olănești formată din depozite miocene sarmatice depuse peste roci. Principala apă curgătoare este râul Olănești; lunca să este foarte îngustă, de formație aluvionara și este folosită pentru cultivarea legumelor și porumbului. Deoarece în timpul ploilor de primăvară și toamnă aducea multă viitura și se revarsă, cursul râului Olănești a fost regularizat prin lucrări de îndiguire, iar pe teritoriul comunei vecine - Vlădești pe cursul sau a fost construit un baraj în spatele
Comuna Păușești-Măglași, Vâlcea () [Corola-website/Science/301203_a_302532]
-
așezării satului și a condițiilor climaterice, locuitorii comunei noastre, chiar din cele mai vechi timpuri s-au ocupat mai puțin cu agricultura. Dintre cereale, singurul cartoful și porumbul se cultivă în grădinile închise și nu departe de casă;iar dintre legume: ceapă, fasole, usturoi, varză, roșii, vinete, etc. în grădina de zarzavat în jurul locuinței. Este cunoscut faptul că majoritatea locuitorilor din comună au fost clăcași și o parte moșneni, iar prin legea rurală din 1864, un număr de 174 clăcași au
Comuna Vârfuri, Dâmbovița () [Corola-website/Science/301196_a_302525]
-
o viața economică locală. Săpăturile arheologice și documentele cercetate au scos la iveală numeroase informații privind aspecte de viața economică. Cei mai vechi locuitori aveau ocupațiile de cules și pescuit. Ulterior au început să practice agricultură se cultivau: cereale, secara, legume și zarzavaturi, în, cânepă sau vită de vie. Iveștiul are în total 8955 de hectare din care arabil 5317 hectare, pășuni 160 hectare, vii 929 hectare livezi 208 hectare, păduri și alte terenuri forestiere 1456 hectare terenuri cu ape și
Comuna Ivești, Galați () [Corola-website/Science/301215_a_302544]
-
de aproximativ 3.000 de locuitori, procentul între femei și bărbați fiind aproape egal. Principala ocupație este agricultura, practicată de toți locuitorii cu ajutorul utilajelor moderne. Pe ogoare se cultivă porumb, grâu și floarea- soarelui, iar în grădini, tot felul de legume și zarzavaturi. Pe lângă agricultură, mulți dintre săteni au locuri de muncă în oraș. În anul 1879 a fost construită școala, care cuprinde clasele I- VIII. Ulterior a luat ființă și o grădiniță. În 1960 s-a construit căminul cultural în
Comuna Aroneanu, Iași () [Corola-website/Science/301256_a_302585]
-
pantă mai lină) face legătura dintre sat și iazul Ezăreni. În Horpaz se practică în general economia de subzistență, fiind astfel un sat cu funcție mixtă. Sătenii cultiva vită de vie în moșia din vatra și câteva dintre fructele și legumele necesare în gospodărie zilnic (roșii, mazăre, câteva rânduri de cartofi, morcovi, ceapă, bame, mărar, pătrunjel), pomi fructiferi (vișini, cireși albi în general și amari, caiși, gutui). Pe moșia propriu-zisă se cultivă porumb, cartofi, bostani, bostanei și eventual nutreț pentru animale
Horpaz, Iași () [Corola-website/Science/301285_a_302614]
-
de șes fertilitatea ridicată, iar la dealuri instabilitatea suprafeței. În regiunea Coadă Stâncii, instabilitatea solului a provocat dese alunecări de teren. Terenurile arabile de pe șes sunt propice cultivării tuturor tipurilor de plante agricole: porumb, cartofi, floarea soarelui și în special legume. Dealurile sunt propice cultivării de păioase - orz, ovăz - si leguminoase - mazăre și linte. În regiunea dealurilor sunt de asemenea cultivate vii și livezi de pomi. Apele de suprafață constituie un element de relief important. Pe langă râurile Prut și Jijia
Comuna Ungheni, Iași () [Corola-website/Science/301318_a_302647]
-
apelor curgătoare, datorită altitudinii de aproximativ 30m. Stratul de apa freatică se află la 5-6 m adâncime. Comună este situată într-o regiune cu climă temperata, condițiile fiind favorabile dezvoltării agriculturii. Presiunea atmosferică, precipitațiile și temperaturile aerului permit cultivarea cerealelor, legumelor și pomilor fructiferi. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Ungheni se ridică la de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (95,64%). Pentru 4,31% din populație, apartenența
Comuna Ungheni, Iași () [Corola-website/Science/301318_a_302647]
-
O vom regăsi deci în pâinea completă și în germenii de grâu. În doze importante se mai găsește în tegumentul tuturor cerealelor și leguminoaselor, în sămânța de in, drojdia de bere, lapte, zer, brânză, gălbenuș de ou, majoritatea fructelor și legumelor. Ea excită pofta de mâncare, favorizează digestia, servește diverselor organe glandulare și nervoase. Lipsa ei conduce la tulburări de circulație (edem) sau nervoase (nevrite), inclusv beriberi, anemie, slăbiciune generală, slăbire. Linda Clark - "Cunoaște-ți nutriția": ISBN 0-87983-401-3 vol. ”Elemente de
Vitamina B () [Corola-website/Science/301329_a_302658]
-
Printre sursele bogate în vitamina B se numără carnea de porc, ficatul de vită, anumite specii de pește (țiparul, tonul), cerealele integrale (tărâțele) și pâinea din cereale integrale (pâinea neagră, din tărâțe), orezul brun (nedecorticat), semințe de floarea-soarelui, nuci, alune, legume uscate (fasole, linte) și cartofi. Carența vitaminei B apare în special în cazul consumului excesiv de dulciuri, de orez decorticat, de alcool, și în caz de surmenaj și de boli infecțioase. Această carență determină: afecțiuni cardiace, afecțiuni cerebrale, anorexie, anxietate, astenie
Tiamină () [Corola-website/Science/301327_a_302656]
-
lemn și porțile sculptate, care încă se mai găsesc în sat, prezintă un farmec deosebit. Localitatea dispune si de un camin cultural, care însă găzduiește foarte rar activități cultural-artistice. Datorită pământurilor roditoare, ocupația de bază a locuitorilor este agricultura. Cultivarea legumelor și a cerealelor, pomicultura (în special cireși și pruni, dar și meri, peri, caiși, vișini, nuci etc.), precum și creșterea animalelor sunt principalele îndeletniciri ale sătenilor, îndeletniciri care s-au transmis din generație în generație, în sat neexistând nici colectivizarea din
Bucovăț (Dumbrava), Timiș () [Corola-website/Science/301345_a_302674]
-
coapse și picioare, iar o persoană cu această afecțiune este palidă, depresivă și este parțial imobilă. ul era la un moment dat comun printre marinari, ale căror nave erau pe mare mai mult timp decât se puteau păstra fructe și legume proaspete, și la soldați, care erau, în mod similar, lipsiți de aceste alimente pentru perioade îndelungate. La copii, scorbutul este numit uneori Boala lui Barlow, după Sir Thomas Barlow (1845-1945), un medic britanic care a descris-o pentru prima dată
Scorbut () [Corola-website/Science/301450_a_302779]