23,551 matches
-
Înseamnă tocmai „balaur, șarpe”), paznic al apelor subterane, și se Încheie cu o parte rituală de preamărire a zeului-munte Zali(ya)nuxe "Zali(ya)nu", care dă ploaie cetății Nerik, și a soției sale, izvorul Zaș¿apuna. În prima versiune, zeul furtuniixe "zeul furtunii" este ajutat de fiica sa Inaraxe "Inara", care reușește să-l facă pe balaur să iasă din grota În care locuia, invitându-l la o sărbătoare Împreună cu fii săi. Balaurul, lacom, se Îmbată și este legat de
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
balaur, șarpe”), paznic al apelor subterane, și se Încheie cu o parte rituală de preamărire a zeului-munte Zali(ya)nuxe "Zali(ya)nu", care dă ploaie cetății Nerik, și a soției sale, izvorul Zaș¿apuna. În prima versiune, zeul furtuniixe "zeul furtunii" este ajutat de fiica sa Inaraxe "Inara", care reușește să-l facă pe balaur să iasă din grota În care locuia, invitându-l la o sărbătoare Împreună cu fii săi. Balaurul, lacom, se Îmbată și este legat de ¾upașiya, un
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
balaur să iasă din grota În care locuia, invitându-l la o sărbătoare Împreună cu fii săi. Balaurul, lacom, se Îmbată și este legat de ¾upașiya, un om la care a apelat Inara și căruia i-a dăruit iubirea sa. Acum, zeul furtunii reușește În sfârșit să ucidă balaurul. Apoi este ucis și ¾upașiya, care, nesupunându-se poruncii zeiței, Își vizitase soția și fii; Inara acordă stăpânirea apelor subterane, care fuseseră luate de la balaur, regelui hitit; În amintirea acestui fapt a fost
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
poruncii zeiței, Își vizitase soția și fii; Inara acordă stăpânirea apelor subterane, care fuseseră luate de la balaur, regelui hitit; În amintirea acestui fapt a fost instituită prima sărbătoare purulli. În cea de-a doua versiune, balaurul, după ce Îl Învinge pe zeul furtuniixe "zeul furtunii", Îi scoate acestuia ochii și inima. Pentru a le putea recupera, zeul se folosește de instituția matrimonială În vigoare În Anatolia; dobândește un fiu de la o muritoare („fiica celui sărac”), care, după ce devine adult, intră În casa
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Își vizitase soția și fii; Inara acordă stăpânirea apelor subterane, care fuseseră luate de la balaur, regelui hitit; În amintirea acestui fapt a fost instituită prima sărbătoare purulli. În cea de-a doua versiune, balaurul, după ce Îl Învinge pe zeul furtuniixe "zeul furtunii", Îi scoate acestuia ochii și inima. Pentru a le putea recupera, zeul se folosește de instituția matrimonială În vigoare În Anatolia; dobândește un fiu de la o muritoare („fiica celui sărac”), care, după ce devine adult, intră În casa balaurului ca
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
de la balaur, regelui hitit; În amintirea acestui fapt a fost instituită prima sărbătoare purulli. În cea de-a doua versiune, balaurul, după ce Îl Învinge pe zeul furtuniixe "zeul furtunii", Îi scoate acestuia ochii și inima. Pentru a le putea recupera, zeul se folosește de instituția matrimonială În vigoare În Anatolia; dobândește un fiu de la o muritoare („fiica celui sărac”), care, după ce devine adult, intră În casa balaurului ca ginere, căsătorindu-se cu fiica balaurului, și face În așa fel Încât să
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
un fiu de la o muritoare („fiica celui sărac”), care, după ce devine adult, intră În casa balaurului ca ginere, căsătorindu-se cu fiica balaurului, și face În așa fel Încât să primească drept dar de nuntă inima și ochii tatălui său. Zeul, din nou puternic, Îl ucide pe balaur În urma unei lupte ce are loc pe malul mării; este constrâns să-și ucidă și fiul care, cere să fie pedepsit pentru trădarea socrului. 3) Termenul „cântec” (ideograma SÌR, În hitită iș¿amai-
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
fie pedepsit pentru trădarea socrului. 3) Termenul „cântec” (ideograma SÌR, În hitită iș¿amai-) este folosit În cazul creațiilor poetice, a căror recitare era Însoțită de sunetul instrumentelor muzicaxe "Kumarbi"le. Acestui gen Îi aparține marele ciclu centrat pe figura zeului, de origine hurrită, Kumarbixe "Kumarbi", tatăl zeilor care au luptat pentru supremația cerească. Ciclul lui Kumarbixe "Kumarbi" apare ca o serie de opere compuse În formă literară, având un stil foarte elaborat; cea mai vestită operă este „Teogonia” sau „Regalitatea
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
cântec” (ideograma SÌR, În hitită iș¿amai-) este folosit În cazul creațiilor poetice, a căror recitare era Însoțită de sunetul instrumentelor muzicaxe "Kumarbi"le. Acestui gen Îi aparține marele ciclu centrat pe figura zeului, de origine hurrită, Kumarbixe "Kumarbi", tatăl zeilor care au luptat pentru supremația cerească. Ciclul lui Kumarbixe "Kumarbi" apare ca o serie de opere compuse În formă literară, având un stil foarte elaborat; cea mai vestită operă este „Teogonia” sau „Regalitatea cerească”, În care se povestește despre succesiunea
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
supremația cerească. Ciclul lui Kumarbixe "Kumarbi" apare ca o serie de opere compuse În formă literară, având un stil foarte elaborat; cea mai vestită operă este „Teogonia” sau „Regalitatea cerească”, În care se povestește despre succesiunea generațiilor divine și nașterea zeului furtunii. Primul rege al zeilor, Alaluxe "Alalu", Înlăturat, după nouă ani de domnie de către paharnicul său Anuxe "Anu", se retrage sub pământ, printre „zeii vechi”, care, la Începutul mitului, sunt invocați pentru a da mărturie despre veridicitatea povestirii. La rândul
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Kumarbi" apare ca o serie de opere compuse În formă literară, având un stil foarte elaborat; cea mai vestită operă este „Teogonia” sau „Regalitatea cerească”, În care se povestește despre succesiunea generațiilor divine și nașterea zeului furtunii. Primul rege al zeilor, Alaluxe "Alalu", Înlăturat, după nouă ani de domnie de către paharnicul său Anuxe "Anu", se retrage sub pământ, printre „zeii vechi”, care, la Începutul mitului, sunt invocați pentru a da mărturie despre veridicitatea povestirii. La rândul său, Anu este alungat, tot
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
operă este „Teogonia” sau „Regalitatea cerească”, În care se povestește despre succesiunea generațiilor divine și nașterea zeului furtunii. Primul rege al zeilor, Alaluxe "Alalu", Înlăturat, după nouă ani de domnie de către paharnicul său Anuxe "Anu", se retrage sub pământ, printre „zeii vechi”, care, la Începutul mitului, sunt invocați pentru a da mărturie despre veridicitatea povestirii. La rândul său, Anu este alungat, tot după nouă ani și tot de către paharnicul său, Kumarbi, „vlăstarul” lui Alalu, și fuge spre cerul al cărui zeu
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
zeii vechi”, care, la Începutul mitului, sunt invocați pentru a da mărturie despre veridicitatea povestirii. La rândul său, Anu este alungat, tot după nouă ani și tot de către paharnicul său, Kumarbi, „vlăstarul” lui Alalu, și fuge spre cerul al cărui zeu este; Kumarbi Îl urmărește pe Anu și Îl castrează, mușcându-l, iar acesta Îl anunță că din sperma sa unită cu viscerele lui Kumarbi se vor naște zeul furtuniixe "zeul furtunii" și alte zeități puternice. Kumarbi Încearcă În zadar să
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
paharnicul său, Kumarbi, „vlăstarul” lui Alalu, și fuge spre cerul al cărui zeu este; Kumarbi Îl urmărește pe Anu și Îl castrează, mușcându-l, iar acesta Îl anunță că din sperma sa unită cu viscerele lui Kumarbi se vor naște zeul furtuniixe "zeul furtunii" și alte zeități puternice. Kumarbi Încearcă În zadar să scape de sperma lui Anu, scuipând; În cele din urmă i se vor naște fii, după o sarcină chinuitoare și extraordinară, având În vedere natura masculină a lui
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Kumarbi, „vlăstarul” lui Alalu, și fuge spre cerul al cărui zeu este; Kumarbi Îl urmărește pe Anu și Îl castrează, mușcându-l, iar acesta Îl anunță că din sperma sa unită cu viscerele lui Kumarbi se vor naște zeul furtuniixe "zeul furtunii" și alte zeități puternice. Kumarbi Încearcă În zadar să scape de sperma lui Anu, scuipând; În cele din urmă i se vor naște fii, după o sarcină chinuitoare și extraordinară, având În vedere natura masculină a lui Kumarbi. Din
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
fii, după o sarcină chinuitoare și extraordinară, având În vedere natura masculină a lui Kumarbi. Din păcate, textul care a conservat acest mit este foarte deteriorat și nu putem ști cum și În ce condiții Kumarbi a fost detronat de zeul furtunii; Însă preluarea puterii de către acesta poate fi presupusă din alte mituri ale ciclului, care povestesc tocmai Încercările lui Kumarbi de a-și redobândi regalitatea cerească. Pe lângă o serie de fragmente, ciclului lui Kumarbi Îi mai aparțin cel puțin patru
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
ciclului lui Kumarbi Îi mai aparțin cel puțin patru lucrări: „Cântecul lui Ullikummixe "Ullikummi"”, puternicul monstru de piatră surd și orb În fața seducției lui Iștarxe "Iștar"; acest monstru, care fusese procreat de Kumarbi cu o stâncă imensă ca adversar al zeului furtunii, Îi terorizează pe zei până când Ea, luând cuțitul care fusese folosit odinioară la despărțirea cerului de pământ, Îi retează uriașului Upellurixe "Upelluri" sprijinul; „mitul lui ¾eddamu”, un balaur uimitor de vorace născut din Kumarbi și fiica Mării; „Cântecul de
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
aparțin cel puțin patru lucrări: „Cântecul lui Ullikummixe "Ullikummi"”, puternicul monstru de piatră surd și orb În fața seducției lui Iștarxe "Iștar"; acest monstru, care fusese procreat de Kumarbi cu o stâncă imensă ca adversar al zeului furtunii, Îi terorizează pe zei până când Ea, luând cuțitul care fusese folosit odinioară la despărțirea cerului de pământ, Îi retează uriașului Upellurixe "Upelluri" sprijinul; „mitul lui ¾eddamu”, un balaur uimitor de vorace născut din Kumarbi și fiica Mării; „Cântecul de Argint”, născut din Kumarbi și
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
cuțitul care fusese folosit odinioară la despărțirea cerului de pământ, Îi retează uriașului Upellurixe "Upelluri" sprijinul; „mitul lui ¾eddamu”, un balaur uimitor de vorace născut din Kumarbi și fiica Mării; „Cântecul de Argint”, născut din Kumarbi și o muritoare; „Regalitatea zeului KAL”, contrapus de Ea și Kumarbi zeului furtunii. Prezența miturilor care aparțin acestui ciclu de divinități de origine hurrită și mesopotamiană, existența unor fragmente ale mitului lui Ullikummixe "Ullikummi" În limba hurrită demonstrează Încă o dată complexitatea și bogăția tradițiilor culturale
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
cerului de pământ, Îi retează uriașului Upellurixe "Upelluri" sprijinul; „mitul lui ¾eddamu”, un balaur uimitor de vorace născut din Kumarbi și fiica Mării; „Cântecul de Argint”, născut din Kumarbi și o muritoare; „Regalitatea zeului KAL”, contrapus de Ea și Kumarbi zeului furtunii. Prezența miturilor care aparțin acestui ciclu de divinități de origine hurrită și mesopotamiană, existența unor fragmente ale mitului lui Ullikummixe "Ullikummi" În limba hurrită demonstrează Încă o dată complexitatea și bogăția tradițiilor culturale care au contribuit la elaborarea patrimoniului mitic
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
una akkadiană. Tot de origine extra-anatoliană mai sunt: un text mitologic legat de divinitatea Ba’l, Elkunirșaxe "Elkunirșa" și Așertuxe "Așertu", căruia Îi urmează un ritual de purificare pentru Ba’l, și câteva fragmente dintr-un ciclu de lupte ale zeului furtunii, precum și un mit despre muntele Pișaișaxe "Pișaișa" care Încearcă să o agreseze pe Iștarxe "Iștar". Nu pot fi asimilate textelor mitologice studiate până acum texte ca „Istoria lui Appuxe "Appu"”, și „Istoria vacii, a zeului-Soarexe "Soare" și a pescarului
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Mai presus de orice, absența aproape totală a miturilor de tradiție locală (care, În mod cert, trebuie să fi existat) pune cele mai mari obstacole În calea cercetării istorico-religioase: de fapt, suntem lipsiți de contextul narativ indispensabil pentru cunoașterea personalității zeilor, a concepțiilor cosmogonice și antropogonice etc. În această situație, rangul și prerogativele divinității trebuie deduse din indicii indirecte și sporadice, precum etimologia numelor, epitetele divine, elementele teofore prezente În antroponimie și toponomastică. Ca și În alte civilizații ale Orientului Apropiat
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
prerogativele divinității trebuie deduse din indicii indirecte și sporadice, precum etimologia numelor, epitetele divine, elementele teofore prezente În antroponimie și toponomastică. Ca și În alte civilizații ale Orientului Apropiat, religia se prezintă și la Ebla ca un sistem politeist articulat. Zeii atestați sunt foarte numeroși, ținând cont și de multiplele manifestări funcționale sau locale ale acelieași zeități. Panteonul care poate fi dedus din texte are totuși În vedere o regiune mai amplă decât nucleul urban. Oricum, trebuie să fi existat un
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
exclude legături, chiar profunde, cu tradiția locală. Mărturii de prima importanță despre cult sunt considerate textele care atestă credința În intervenții actuale, și nu mitice, ale divinității. Între acestea intră colofoanele tratatelor, În care se invocă veghea divină: aici apar zeul solar Utuxe "Utu", Zababaxe "Zababa" e Nisabaxe "Nisaba", În vreme ce În calitate de garanți sunt din nou invocați Utu, Adaxe "Ada" (formă arhaică a lui Hadduxe "Haddu"/Adadxe "Adad") și Kuraxe "Kura". Pentru diferite aspecte ale cultului (la nivel oficial) trebuie consultate și
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
În vreme ce În calitate de garanți sunt din nou invocați Utu, Adaxe "Ada" (formă arhaică a lui Hadduxe "Haddu"/Adadxe "Adad") și Kuraxe "Kura". Pentru diferite aspecte ale cultului (la nivel oficial) trebuie consultate și textele cu caracter administrativ care Înregistrează oferte către zei (capete de animale, lână și diferite țesături, metale, obiecte mai mult sau mai puțin prețioase) și fac totodată referire la ceremonii, temple și persoane dedicate ale cultului. Destinatarii unei astfel de oferte sunt numeroasele divinități a căror trecere completă În
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]