24,349 matches
-
lua drept obiect de studiu toate fenomenele sociale care cer o explicație prin factori culturali. II. Mizele antropologiei Față de majoritatea animalelor, omul nu este legat de un mediu specific: întreaga planetă i se oferă și, prin cultura lui, el se adaptează la medii diverse. Prin datele sale biologice, el este capabil de un larg evantai de comportamente diferite, deoarece omul nu se dezvoltă numai într-un mediu natural, ci și într-un mediu social și cultural deosebit, pe parcursul unei îndelungate perioade
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
totuși capitalismul mondial. Astăzi, toată lumea este "prinsă" în rețele, schimburi, piețe și majoritatea dintre noi se consideră parcă fără legătură cu un sistem-lume aflat în transformare rapidă. Așadar, nu este prea surprinzător că ici și colo oamenii se regrupează, își adaptează cultura la provocările orei, își folosesc în mod creativ trecutul pentru a încerca să-și găsească locul și să obțină câteva avantaje. Antropologul poate deconstrui aceste ideologii, arătând că exclusivismul, sub toate formele sale rasiale, etnice, de clasă, religioase, sexuale
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
ar explica prin contextul istoric și prin modul în care cercetarea se definește ca instituție. În această privință, este interesantă aplecarea asupra tradițiilor naționale, nu numai în țările care au văzut apariția antropologiei universitare, dar și în cele care au adaptat modelul. În America Latină, antropologii primesc cam aceeași formație ca în celelalte țări "occidentale". Ei manifestă, fără îndoială, o mai mare angajare în apărarea drepturilor celor pe care îi observă. Problematica exotismului (opoziția controversată "ei/noi") se exprimă aici mai puternic
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
într-o paradigmă teoretică unică a demersului de cercetare, sau mai precis, multitudinea de încadrări teoretice. Motivul este acela că schimbările din ariile rurale sunt de așa natură încât este dificil a identifica un cadru teoretic unic, care să se adapteze acestui dinamism accentuat al schimbărilor din rural. De asemenea varietatea temelor abordate a dictat această opțiune de explorare a universului temei. Practic, era imposibil să optez pentru o singură teorie, ca și cadru de circumscriere a analizelor, atâta timp cât temele abordate
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
inițiat-o (Karnoouh, 2000: 37-42). În ce măsură se mai poate vorbi astăzi, după anii de comunism, de modernitate în România? Dar de postmodernitate? Urmând modelul lui R. Inglehart (realizat pentru a măsura tradiționalismul, modernitatea și postmodernitatea la nivel de societate) și adaptându-l la realitatea românească și la bazele de date disponibile (European Values Survey 13, aplicat pe populația românească în 1999), Bogdan Voicu stabilește în ce măsură cele trei au relevanță pentru spațiul valoric românesc, dar la nivel individual (Voicu, 1999). El observă
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
rigide, inflexibile. Ele nu au nici o pertinență într-o astfel de analiză. Ea cere doar judecăți contextuale, istorice, deci suple, ale unor situații date, concrete, riguros determinate și extrem de particularizate. Ceva în sensul riglei lesbiene a lui Aristotel, a virtuții adaptate la împrejurări. Doar o asemenea analiză, aplicată la un obiect în bună parte încă difuz, făcută din interior, poate fi cu adevărat relevantă și obiectivă. Numai o astfel de investigație poate să înțeleagă, măcar în parte, ce s-a petrecut
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
dar trebuie s-o facem într-o zonă și mai periculoasă. Asemenea marii majorități a poporului român și a păturii sale intelectuale, Constantin Noica era convins că regimul comunist era ireversibil. Și, în consecință, trebuia să ne resemnăm, să ne adaptăm și să ne realizăm fiecare cum putem, în condițiile impuse. Totul pornea, în fond, de la această constatare esențială, transformată treptat în convingere, alibi practic și moral, scuză, explicație, dogmă, tot ce vreți... Nu spunem o noutate și nici măcar nu formulăm
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
ar duce decât la tăcere, sterilitate sau nevroză 22. La întrebarea din același interviu din Euphorion, Cum vedea Noica România post-comunistă?, Andrei Pleșu răspunde și el cu luciditate: Noica nu-și imagina deloc România post-ceaușistă. Era omul care să se adapteze la acest tip de lume și făcea efortul să-și imagineze cum te poți mișca înăuntrul acesteia. Mai între onformism și libertate simplu și mai limpede spus nici că se poate. O schimbare radicală de regim nu era concepută. Dar
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
constituite, cu merite istorice incontestabile, au, în mod firesc, ierarhiile, sistemele lor de relații interioare, în general clientelare, criteriile și metodele lor specifice. Toate duc la instalarea unei psihologii și mentalități la care intelectualul de valoare de tipul amintit se adaptează cu greu. Adesea niciodată. în partidele mari, tradiționale, sunt prețuite o serie de valori la care el nu are acces sau pe care, chiar dacă nu le desconsideră, el le subordonează, le tratează cu indiferență, le minimalizează. Este vorba de caracter
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
mai acerb, pe de altă parte, este rezultatul terorii polițienești totalitare. Când instinctul de conservare este mereu în alarmă, ce semnificație sau adeziune mai pot avea sau întruni valorile morale, caracterul și consecvența, curajul și cinstea? O societate, care se adaptase la ceaușism-comunism, așa cum a făcut de-a lungul istoriei și sub turci, fanarioți, imperiali etc., nu poate să înțeleagă, să asimileze noțiuni și valori de tipul celor enumerate. în plus, altele, care se numesc opoziție sau, și mai grav, rezistență
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
claritate. Ele corespund cel mai bine fazei actuale a spiritului politologic românesc, dar și nivelului de recepție al publicului: sunt mai mult decât un articol de ziar, dar mai puțin decât un studiu savant și sistematic. Stelian Tănase este bine adaptat acestui nivel mediu de percepție, cel mai necesar în împrejurările actuale. De fapt, stilul este fixat încă în volumul Șocuri și crize 4, care reunește articole din perioada 1990-1993: rapid, ritm și propoziții foarte scurte, de cea mai mare eficacitate
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
vechile structuri, tradiții și mod istoric de a gândi. De unde, a doua concluzie (poate și mai iritantă pentru mulți decât prima): România opoziției nu este încă adaptată, mai mult: este, deocamdată cel puțin, total incapabilă să asimileze și să se adapteze la aceste schimbări radicale. Ea a negat în bloc întreaga perioadă comunistă dintre anii 1947-1989. Această contestare globală a realității a stat la baza marelui eșec persuasiv al opoziției românești. Mesajul n-a fost ilogic, dar a fost nerealist și
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
suficientă greutate și energie pentru a răsturna actualul raport de forțe ideologice și politice de esență neocomunistă. 3. Rolul instituțiilor culturale continuă să rămână, în viziunea oficială, declarată sau latentă a regimului actual, unul fundamental conservator. Ele nu se pot adapta, în mod efectiv, noului regim democratic. Toate instituțiile culturale esențiale (Academia, uniunile de creație, institutele de cercetare etc.), create după model sovietic, stalinist, au fost concepute ca instrumente de încadrare, control, dirijare și sancționare a oamenilor de cultură. Ele sunt
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
interviuri mi-am dat seama, încă o dată, de marea realitate a cetății literelor, mereu bine localizată și în același timp internaționalistă prin definiție. Iată-l pe Matei Călinescu, profesor american, care declară în același timp că nu intenționează să se adapteze total, care, dimpotrivă, vrea să-și păstreze și vechea identitate, încercând s-o înțeleagă mai bine în comparație și în dialog cu cea nouă. Sau pe Ion Vianu, care nu se simte pe deplin aclimatizat în Elveția, unde rana rămâne
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
și în dialog cu cea nouă. Sau pe Ion Vianu, care nu se simte pe deplin aclimatizat în Elveția, unde rana rămâne incurabilă: eu nu deveneam al lor, unde doliul țării natale îl urmărește în permanență. Poate cel mai bine adaptat dintre toți este Virgil Nemoianu, fire robustă de self made man, căruia exilul îi conferă un statut de normalitate, perfect legitim: catedră, legături libere, publicații necenzurate, călătorii fără frontiere etc. Dar în același sens vorbește și Matei Călinescu: decizia sa
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
dea explicații unor profani, de regulă jurnaliști, în fața cărora este nevoit să se justifice. O corvoadă tot mai greu de suportat. Face mari și vizibile eforturi, din vârful buzelor, cu o voce subțire, pițigăiată, vădit plictisită, că trebuie să se adapteze la nivelul, foarte coborât, de înțelegere al profanilor. Este doar un tehnocrat de cea mai înaltă calificare. Nu stă de vorbă decât cu reprezentanți ai F.M.I., pe care încearcă, etern fără succes, să-i tapeze, prezentându-le, invariabil, situații financiare
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
bruscă, violentă și traumatizantă, încât, practic, nu una ci, de fapt, două generații literare au fost obligate să aleagă, să cedeze, să se salveze în termenii brutali pe care-i impunea fără nici o alternativă epoca. Practic, mai ales prima generație, adaptată de la o zi la alta. N-a existat nici o fază intermediară, pregătitoare, de oarecare durată. Tradiția rezistenței intelectuale și civice era complet absentă. Scriitorul a fost și a rămas totdeauna cu guvernul, în primul rând din motivele salariale amintite. A
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
se datorează deficitului de memorie decât altor cauze poate avea un impact major în diagnostic și tipul de tratament primit. Tabelul nr. 2.2. Tipuri de informații în aplicarea unui diagnostic Tipul de informații Tipuri de întrebări Cooperare Pacientul se adaptează ușor sau mai greu în fața diferitelor strategii? Resurse sociale Are pacientul familie și prieteni care-l susțin? Cât de mult îl susțin relațiile cu colegii de muncă? Percepția față de sine și a simptomelor Își poate adapta comportamentul în situații stresante
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
întrebări Cooperare Pacientul se adaptează ușor sau mai greu în fața diferitelor strategii? Resurse sociale Are pacientul familie și prieteni care-l susțin? Cât de mult îl susțin relațiile cu colegii de muncă? Percepția față de sine și a simptomelor Își poate adapta comportamentul în situații stresante ușor sau greu? Care sunt concepțiile clientului față de starea lui medicală? Dar față de un tratament potrivit pentru simptomele sale? Fondul socio-cultural În ce cultură a fost crescut? De cât timp este în această țară? De ce a
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
psihologice majore. Mai multe interviuri de acest fel s-au făcut în ultimii ani, ca de exemplu Diagnostic Interview Schedule (DIS) sau Interviul Clinic Structurat pentru DSM, (DSMSCID, Spitzer, Williams, Gibbon & First, 1992)23. Aceste interviuri clinice structurate au fost adaptate și pentru diagnosticarea problemelor la copii. Adesea, multe informații legate de simptomele copiilor vin din partea părinților sau a altor surse, care vor fi prezentate în rândurile care urmează. Faptul că setul de întrebări și sistemul de interpretare este standardizat crește
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
ședinței psihologul clinician trebuie să anticipeze cu cel puțin 5-10 minute finalul ședinței. 3.1.3. Observația clinică "Boala psihică este poate cea mai gravă stare a ființei umane, implicând absența libertății interioare a subiectului și incapacitatea de a se adapta optim societății în care trăiește" (Dindelegan, 2006)34. "Indiferent dacă primele sale semne sunt psihologice sau organice, boala ar viza, în tot cazul, situația globală a individului în lume; în loc să fie o esență fiziologică sau psihologică, ea este o reacție
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
de Pascal și Suttell în 1951 (Hoeksema, S.N., 199846) autorii consideră că modul în care subiectul abordează sarcina de test la proba Bender reflectă modul general în care acesta abordează mediul său înconjurător. Astfel, cu cât o persoană e mai adaptată la mediu cu atât răspunsurile sale la test desenele vor fi mai fidele originalului și integrate în pagină. Contrar acestora, indivizii care nu dispun de capacități de integrare sau care dispun de o adaptare emoțională slabă vor obține rezultate scăzute
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
potrivită de evaluare a personalității în formarea copilului și a problemelor sale emoționale, precum și a relațiilor sale cu familia, a traumelor pe care le-a suferit, a nivelului de anxietate existențială, a capacităților și a dificultăților sale de a se adapta la mediul social (Mitrofan, I., 2003)89. Testele proiective bazate pe desene utilizate de specialiști sunt: * Testul "femeii plimbându-se în ploaie" (testul H. Fay), permite evaluarea nivelului de inteligență. * Testul desenul liber a lui G. Minkowsk (reprezentând personaje sau
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
manifestări clastice. Sunt incapabili să progreseze de nivelul clasei a doua în materie de școală. Pot învăța să meargă independent în locuri familiare. În perioada adultă, majoritatea sunt capabili să preteze o muncă necalificată sau semicalificată sub supraveghere. Ei se adaptează bine la viața în comunitate dar de regulă în condiții de supraveghere. 3. Întârzierea mentală severă (idioția) -cuprinde un QI între 20-34, iar vârsta mentală 3-6 ani. Reprezintă o formă severă de deficiență psihică, asociată întotdeauna cu malformații multiple, tulburări
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
nivelului de serotonină (Howard & colab., 1987, apud Hoeksema, S.N., 1998)158. Teoriile mai recente asupra monoaminelor s-au concentrat asupra numărului și funcționării receptorilor de monoamine ai neuronilor în cazul oamenilor care suferă de tulburări afective. Fiecare neurotransmițător se va adapta unui anumit tip de receptor la nivelul membranei neuronale. Dacă nu există un număr suficient de receptori pentru un neurotransmițător sau dacă receptorii pentru acel neurotransmițător sunt prea sensibili sau insuficient de sensibili atunci neuronii nu vor folosi în mod
by Camelia Dindelegan [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]