23,518 matches
-
altele. În plus, era digitală, computerizată, a lărgit enorm cercul celor care se ocupă cu tipografia sau diverse aspecte ale ei, astăzi oricine având acces la procesul creativ tipografic. Încă din Antichitate existau cărți sub formă de manuscrise elaborate în atelierele unde lucrau copiștii sau scribii, care uneori modificau textul pe care trebuia să-l copieze, din greșeală sau deliberat. Începând cu secolul al XIII-lea, numărul cititorilor în Occident crește. Cu toate că în acea perioadă scribii erau mai numeroși ca înainte
Tipografie () [Corola-website/Science/324467_a_325796]
-
următorul text (în ortografia vremii): Pe placa de bronz în formă de scut de pe partea din spate a soclului este înscrisă o listă cu persoanele care au făcut parte din "COMITETUL DE ERIGERE" a monumentului. Statuia a fost turnată în atelierele "Școlii de arte și meserii" din București și a fost inaugurată în ziua de 12 octombrie 1903, simultan cu inaugurarea "Facultății de medicină", denumirea inițială a actualei Universități de Medicină și Farmacie Carol Davila din București.
Statuia dr. Carol Davila () [Corola-website/Science/327416_a_328745]
-
o echipă la unele opere care mai apoi au fost atribuite ca fiind ale lui Francesco. Sora sa s-a căsătorit cu unul dintre cei mai mari pictori ai acelei perioade, Giovanni Battista Tiepolo. În 1735 s-a mutat la atelierul lui Michele Marieschi, unde a rămas până în 1743. Prima sa lucrare atestata este din 1738 pentru o parohie din Vigo d'Anuania. În această perioadă a lucrat alături de fratele său, Gian Antonio. Lucrările sale din această perioadă au inclus peisaje
Francesco Guardi () [Corola-website/Science/327454_a_328783]
-
a fost unul dintre foarte puținii artiști care s-au simțit moralmente datori să creeze o școală. Marcel Bogos a creat o școală de scenografie. Mulți dintre cei care au reușit să se impună în această profesie au trecut prin atelierul lui: Ștefan Antonescu, Radu Călinescu, Virgil Moise, Marga Moldovan, Lucian Nicolau, Mihai Ionescu, Lari Ionescu, Doina Repanovici, Mircea Onișorul. Cred că aproape toți debutanții de până la 1990 au ucenicit „la Bogos”. Se spunea că oricine ar vrea să facă scenografie
Marcel Bogos () [Corola-website/Science/327530_a_328859]
-
Cactus” (Marga Barbu); ea participase ca solistă la festivalul „Steaua fără nume”. Șeful orchestrei și organistul Pavel Stoian (Cornel Constantiniu) urmează să susțină examenul de stat; el este și iubitul Liei. Chitaristul Cornel (Cornel Patrichi) își face practica la un atelier mecanic, chitaristul Radu (Radu Goldiș) este student, iar toboșarul Sergiu (Sergiu Zagardan) lucrează pe un șantier. Următorul lor concert urmează să aibă loc la cantina Triumf. Ei sunt observați la o repetiție a unor trupe de muzică ușoară formate din
Melodii, melodii () [Corola-website/Science/326935_a_328264]
-
predilecte 5 în creația sa se regăsesc arhetipalul, reversibilitatea și intangibilitatea fenomenelor spirituale, „terrarismul” semantic. Igor Ursenco a avansat și teoretizat mai mulți termeni circumscriși fenomenului hapax legomenon, printre care „egregor cultural”, „terrarism” (semantic), „lirică pneumatică”, „apoptosium” și „crepitudine”, inițiind atelierul artistic „EgoBesTiaR - Narative de pe Mapamond”. Prin proiectul electronic Intelnet susținut de Universitatea Emory din Atlanta (Georgia), filosoful și lingvistul american de origine rusă Mihail Epstein urmează o întreprindere similară, dar într-un registru exclusiv lingvistic. Examinată într-un cadru lărgit
Igor Ursenco () [Corola-website/Science/326977_a_328306]
-
parte a actualului sediu, la care s-a adăugat în 1988 clădirea fostului Hotel „Parc”. Astfel s-a ajuns ca, în prezent, spațiul în care funcționează biblioteca județeană să fie format din 55 de încăperi (birouri, depozite, săli de lectură, ateliere) „sediul central, și câte 3 încăperi”, cele trei filiale din cartierele Burdujeni (1960), Obcini (1986) și Ițcani (1992). În ceea ce privește colecțiile bibliotecii și dinamica creșterii acestora pe parcursul a peste jumătate de secol, situația se prezintă după cum urmează: Biblioteca Bucovinei „I.G. Sbiera
Biblioteca Bucovinei „I.G. Sbiera” din Suceava () [Corola-website/Science/327004_a_328333]
-
se vor stabili 14 ani mai tarziu, în 1948. Primul balet a lui Balanchine, în această țară a fost "Serenada", la muzică luiCeaikovski, care a avut premiera în aer liber pe moșia unui prieten lângă White Plains, New York, ca un atelier de performanță de către elevi ai școlii. În 1935, Balanchine și Kirstein au înființat o companie de turism de dansatori de la școală și a numit-o “Ballet American”. În același an, “Metropolitan Opera” a invitat compania de balet pentru a deveni
George Balanchine () [Corola-website/Science/326486_a_327815]
-
găseau tipografii rudimentare până și în închisori. Cele mai multe dintre falsuri erau grosolane și ușor de recunoscut, dar altele erau practic de nedovedit; erau asignatele falsificate la Londra. Dușmanii Republicii încurajau efectiv tipărirea monedei false, acest lucru conducând la ruina Franței. Atelierul londonez fusese fondat de notabili vendeeni sub conducerea "contelui Joseph de Puisaye" și patronajul "ducelui d’Harcourt". Producea din plin, iar când a venit deruta vendeeană după înfrângerea de la Quiberon, Lazare Hoche a anunțat, în raportul său, că a pus
Asignat () [Corola-website/Science/323591_a_324920]
-
meșteșugar, au ieșit în anii '60 și '70, mii și mii de splendide medalioane, iconițe, brățări, bibelouri, jocuri de șah și diverse podoabe, căutate în special de tineri precum și de toți care doreau să facă daruri mai speciale. În micul atelier pe care l-a deschis, după 1965, chiar în locuința sa din strada Lotușului, aproape dePiața Rosetti, Manole Stroici lucra cu pasiunea cu care a făcut totul în viață, dăruind oamenilor adevărate mici opere de artă. Pentru a putea lucra
Manole Stroici () [Corola-website/Science/323614_a_324943]
-
viață, dăruind oamenilor adevărate mici opere de artă. Pentru a putea lucra, el cheltuia aproape jumătate din modestul câștig obținut cu sudoarea fruntți și cu prețul sănătății sale. Munca îndelungată la o vârstă înaintată, în condițiile necorespunzătoare din micul lui atelier, i-a afectat încet-încet ochii. După 1980, n-a mai putut lucra, ceea ce l-a deprimat profund: nu suporta condiția de bătrân neputincios. Intelectul i-a rămas însă nealterat, până în ultima clipă. S-a stins în 1991, orb, fără să
Manole Stroici () [Corola-website/Science/323614_a_324943]
-
este un vechi atelier din Rădăuți (județul Suceava, România) în care se produce ceramică în stilul zonei (Rădăuți, Kuty și Marginea), dar se încearcă și o tratare modernă a unor vechi motive preistorice (în special ceramică pictată de Cucuteni). El se află pe strada
Atelierul de ceramică Colibaba () [Corola-website/Science/323629_a_324958]
-
produce ceramică în stilul zonei (Rădăuți, Kuty și Marginea), dar se încearcă și o tratare modernă a unor vechi motive preistorice (în special ceramică pictată de Cucuteni). El se află pe strada Lungă (azi strada Constantin Colibaba) nr. 9. Gospodăria - atelier a olarului Constantin Colibaba a fost inclusă în Lista monumentelor istorice din județul Suceava, elaborată în anul 2004, având codul . Conform listei sus-menționate, atelierul datează din anul 1875. Familia Colibaba este una cu o lungă tradiție în producerea de ceramică
Atelierul de ceramică Colibaba () [Corola-website/Science/323629_a_324958]
-
pictată de Cucuteni). El se află pe strada Lungă (azi strada Constantin Colibaba) nr. 9. Gospodăria - atelier a olarului Constantin Colibaba a fost inclusă în Lista monumentelor istorice din județul Suceava, elaborată în anul 2004, având codul . Conform listei sus-menționate, atelierul datează din anul 1875. Familia Colibaba este una cu o lungă tradiție în producerea de ceramică. Meșteșugul olăritului a fost transmis din generație în generație de aproape 200 de ani. Pe la începutul secolului al XIX-lea, Vasile Colibaba s-a
Atelierul de ceramică Colibaba () [Corola-website/Science/323629_a_324958]
-
ceramica de Rădăuți "„constă în culori. Ceramica de Kuty este pictată în alb, verde, galben și maroniu, adică cele patru anotimpuri, în timp ce la ceramica de Rădăuți fondul este verde și este folosit maroul“". Florin și Marcel Colibaba au lucrat în ateliere separate. Cei doi veri au dus meșteșugul mai departe dezvoltând două ateliere de valoare în municipiul Rădăuți. Florin Colibaba a creat motive noi, călătorind la târguri de profil din străinătate unde a obținut mai multe premii. Atelierul său se află
Atelierul de ceramică Colibaba () [Corola-website/Science/323629_a_324958]
-
alb, verde, galben și maroniu, adică cele patru anotimpuri, în timp ce la ceramica de Rădăuți fondul este verde și este folosit maroul“". Florin și Marcel Colibaba au lucrat în ateliere separate. Cei doi veri au dus meșteșugul mai departe dezvoltând două ateliere de valoare în municipiul Rădăuți. Florin Colibaba a creat motive noi, călătorind la târguri de profil din străinătate unde a obținut mai multe premii. Atelierul său se află în incinta Muzeului Etnografic din Rădăuți. Verișorul său, Marcel Colibaba, a creat
Atelierul de ceramică Colibaba () [Corola-website/Science/323629_a_324958]
-
au lucrat în ateliere separate. Cei doi veri au dus meșteșugul mai departe dezvoltând două ateliere de valoare în municipiul Rădăuți. Florin Colibaba a creat motive noi, călătorind la târguri de profil din străinătate unde a obținut mai multe premii. Atelierul său se află în incinta Muzeului Etnografic din Rădăuți. Verișorul său, Marcel Colibaba, a creat ceramică după modelul bunicului, participând doar la Târgul Olarilor din Rădăuți. O altă ceramistă din familia Colibaba a fost Olimpia (1959-1999), care se specializase în
Atelierul de ceramică Colibaba () [Corola-website/Science/323629_a_324958]
-
a inițiat 20 de copii în arta olăritului. A murit la numai 40 de ani, în urma unei boli necruțătoare. Valoarea meșterilor olari din familia Colibaba a fost recunoscută pe plan internațional. În momentul de față există o expoziție permanentă în atelierul lui Florin Colibaba. Meșterii din familia Colibaba (în special Florin Colibaba) au participat la numeroase târguri naționale și internaționale, obținând multe premii, printre care: De asemenea, Florin Colibaba a participat la târguri internaționale în China, Coreea, Franța, Germania, Japonia, Mongolia
Atelierul de ceramică Colibaba () [Corola-website/Science/323629_a_324958]
-
a fost o grevă a muncitorilor feroviari care a avut loc la Atelierele Grivița din București, la 16 februarie 1933. Greva s-a datorat condițiilor din ce în ce mai precare de lucru ale ceferiștilor, în contextul Marii Depresiuni la nivel mondial, care a afectat România în mod semnificativ. Ea s-a transformat repede într-o revoltă
Greva de la Atelierele CFR Grivița () [Corola-website/Science/323641_a_324970]
-
introducerea „Curbelor de sacrificiu“, prin care întreprinderile industriale au suspendat indemnizația de chirie și „alocația de scumpete“, ceea ce a provocat reducerea salariilor muncitorilor cu aproximativ 25%. Scânteia finală care a declanșat revoltele a fost momentul 20 ianuarie 1933 când, la Atelierele CFR Grivița din București, administrația a anunțat că plata salariilor se va face numai daca lucrătorii vor prezenta dovada achitării impozitelor pe ultimii trei ani. Când s-a declanșat greva muncitorilor curățitori de la fabrica „Saturn”, din cauza scăderii salariilor, grupul comunist
Greva de la Atelierele CFR Grivița () [Corola-website/Science/323641_a_324970]
-
face numai daca lucrătorii vor prezenta dovada achitării impozitelor pe ultimii trei ani. Când s-a declanșat greva muncitorilor curățitori de la fabrica „Saturn”, din cauza scăderii salariilor, grupul comunist din unitate a lansat un apel la solidaritate. Conflictul de muncă de la Atelierele Grivița a fost organizat de sindicat și a pornit ca o „grevă demonstrativă”. În ziua de 1 februarie 1933, când a sunat sirena pentru pauza de prânz, muncitorii din secțiile I și II vagoane și locomotive s-au adunat în
Greva de la Atelierele CFR Grivița () [Corola-website/Science/323641_a_324970]
-
organizat de sindicat și a pornit ca o „grevă demonstrativă”. În ziua de 1 februarie 1933, când a sunat sirena pentru pauza de prânz, muncitorii din secțiile I și II vagoane și locomotive s-au adunat în hala mare a Atelierelor și au protestat împotriva reducerii salariilor, apoi s-au deplasat spre clădirea administrativă. Reprezentanții patronatului au preluat lista cu revendicări, iar muncitorilor le-au cerut să aștepte răspunsul. Pe fondul tratativelor sindicale, grupul de agenți comuniști au provocat scandal și
Greva de la Atelierele CFR Grivița () [Corola-website/Science/323641_a_324970]
-
încăierări cu social-democrații pe tema metodelor de luptă - aceștia cerând să se procedeze cu prudență spre a nu se da ocazia autorităților să provoace”. În jurul orei 16.00 greva s-a stins și „greviștii au ieșit în liniște pe poartă atelierelor”. Ziarul Scânteia relata că „La București armata și poliția nici n-a(u) îndrăznit să intervină împotriva greviștilor”. Totuși, grupul comunist a încercat, în zilele următoarele, să provoace incidente și deschiderea focului din partea forțelor de ordine. Au apărut instigările, inspirate
Greva de la Atelierele CFR Grivița () [Corola-website/Science/323641_a_324970]
-
comunist a încercat, în zilele următoarele, să provoace incidente și deschiderea focului din partea forțelor de ordine. Au apărut instigările, inspirate de modelul diversiunii sovietice: zvonul că un muncitor cu nume inventat a fost concediat fără plata retribuției; apariția la poarta Atelierelor a două femei disperate care strigau că peste noapte soții lor, muncitori la Ateliere, au fost arestați de Siguranță. Niciodată nu se dădeau nume precise și nu era identificat locul de muncă al victimei. Acești „eroi” nu s-au regăsit
Greva de la Atelierele CFR Grivița () [Corola-website/Science/323641_a_324970]
-
de ordine. Au apărut instigările, inspirate de modelul diversiunii sovietice: zvonul că un muncitor cu nume inventat a fost concediat fără plata retribuției; apariția la poarta Atelierelor a două femei disperate care strigau că peste noapte soții lor, muncitori la Ateliere, au fost arestați de Siguranță. Niciodată nu se dădeau nume precise și nu era identificat locul de muncă al victimei. Acești „eroi” nu s-au regăsit pe nicio ierarhie a PCR, ajuns la putere după 1947, pentru că ei nu existau
Greva de la Atelierele CFR Grivița () [Corola-website/Science/323641_a_324970]