23,141 matches
-
a acestui fenomen este faptul că mai puțini tineri din România Încearcă să consume droguri, dar, dintre cei care Încercă, tot mai mulți devin dependenți. În Raportul EMCDDA, 2002, privind țările candidate sunt consemnate cazuri În care Încercarea de a consuma droguri Începe cu substanțe injectabile (ex. heroină) din prima, ceea ce În mod inevitabil provoacă dependență. Pe de altă parte, sistemul de sănătate din România se confruntă tot mai frecvent cu cazuri de dependenți care au nevoie de intervenție medicală, astfel
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
ușura sau evita simptomele sevrajului; Substanța este adesea luată În cantitate mai mare sau În cursul unei perioade mai Îndelungate decât cea prevăzută; Există o dorință persistentă sau eforturi infructuoase pentru a diminua sau controla utilizarea substanței; Mult timp este consumat În activități necesare pentru obținerea substanței, În utilizarea produsului sau pentru recuperarea efectelor sale; Activitățile importante sociale, profesionale sau ale timpului liber sunt abandonate sau reduse din cauza utilizării substanței; Utilizarea substanței este urmărită deși persoana știe că are o problemă
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
nu declară În mod sincer consumul de substanțe. Shaner (1995, p. 337) și colaboratorii au evaluat consumul de cocaină la 100 de pacienți schizofrenici cu ajutorul interviurilor semistructurate, al examenelor clinice și al screening ului urinar. Din 37 de subiecți care consumaseră cocaină În cursul săptămânii precedente internării, 10 nu au putut fi depistați decât grație screening-ului urinar, disimulând consumul de substanță pe toate căile. Cu toate acestea, screening-ul urinar, utilizat În mod izolat, necoroborat cu datele clinice și cu datele de
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
reflectă disponibilitatea drogului pe de o parte, resursele financiare care stau la dispoziția acestei populații de toxicomani, pe de altă parte. Conform lui Drake (1990) consumarea halucinogenelor este mare În SUA și mai scăzută În Europa. De asemenea, schizofrenii ar consuma cantități mai mari de canabis, de opiacee și de cocaină În zonele urbane, În timp ce alcoolul ar fi mai frecvent Întâlnit ca și comorbiditate toxicomanică la schizofrenii din regiunile rurale. Politoxicomania este frecvent Întâlnită În cursul vieții acestor pacienți, abuzul și
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
cocaina și amfetaminele - survine În general după doi ani de la debutul schizofreniei. Această constatare acreditează ipoteza automedicației semnelor negative ale schizofreniei prin utilizarea stimulentelor. Motivația consumului de droguri la schizofreni: toate studiile sunt convergente În a demonstra ca pacienții schizofreni consumă droguri pentru a resimți starea de euforie legată de starea de intoxicație, pentru a favoriza socializarea și pentru a atenua anxietatea și dispoziția depresivă. Aceste motivații nu Îi disting pe toxicomani de mecanismele care, În populația generală, au același rezultat
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
sunt schizofrenici sau nu, având ca si consecință directă o diminuare a speranței de viață. Evoluția socială depinde În cea mai mare măsură de felul tratamentului și de calitatea acestuia. Netratați, pacienții cu abuz de substanță, mai ales cei care consumă cocaină, prezintă o agravare a dezinserției sociale indusă de schizofrenie și caracterizată printr-o creștere a agresivității și a tendinței spre violență. Tratați, schizofrenii sevrați de toxine au o mai bună adaptare socială și pot fi mai ușor recuperați și
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
Miorița”); mitul jertfei creatoare (Întâlnit În cele peste două sute de variante folclorice ale baladei „Meșterul Manole”) și mitul marii treceri (prezent de asemenea În diferite creații folclorice). Desigur, aceste mituri, ignorate azi Într-o literatură adresată În exclusivitate un prezent consumat În cel mai comun chip, nu prezintă un prea mare interes nici pentru cei a căror ocupație este În exclusivitate domeniul literaturii, de unde Își asigură existența, dar pentru un istoric literar ele reprezintă puncte cardinale În procesul creator. Literatura clasică
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
este o metaforă a renunțării geniului la lumea pământeană, la fericirea ei și retragerea lui În lumea Însingurării și contemplării. În același timp, el trăiește dezamăgirea imposibilității de a fi Înțeles de lumea În mijlocul căreia ar fi dorit să-și consume existența: „Trăind În cercul vostru strâmt / Norocul vă petrece, / Ci eu În lumea mea mă simt / Nemuritor și rece.” 10. În vreme ce Demiurgul corespunde metaforic vorbind gândirii creatoare, logosul devine lume El reprezintă În poem, tot la nivel metaforic, gândirea rece
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
sparie”, zice soțul și se Întoarce În sala dezastrului, dă poruncă să fie aruncate „hoiturile câinilor acestora iar titvele să le Înșire pe zid...” Dar Spancioc și Stroici i-au scapat, iar porunca de a pune mâna pe ei se consumă În zădărnicie. Cei doi au fost ajunși când treceau hotarul: „Spuneți celui care v-au trimis, strigă către ei Spancioc, că ne vom vedea pân-a nu muri” Deznodământul se desfășoară În capitolul al IV-lea, „De mă voi scula
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Când se supără pe tovarășii săi, „că toți Îi stau Împotrivă... trântește o brumă pe pereți... de au Început a clănțăni și ceilalți de frig, de sărea cămeșa de pe dânșii.” Flămânzilă și Setilă Îi scutește pe tovarășii lor de a consuma o cantitate enormă de mâncare și băutură, și „că de nu-ți fi mâncători și băutori buni, v-ați găsit beleaua cu mine- zice Împăratul Roș- nu vă pară lucru de șagă.” Într-adevăr, li s-a adus de mâncare
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
pe la Moara cu noroc, dar era mereu grăbit, ca un om trăind pe drumuri. Duminica venea cu câte doi-trei tovarași și chiar dacă era vesel și bine dispus, Ana vedea În el om rău, mai ales când plătea mai mult decât consuma. Ghiță era atent la semnul turmelor de porci. Lică Însă nu-l Întrebase niciodată nimic, el nu avea decât să țină minte și să tacă. Primise de la Sămădău sase porci; patru din ei nu aveau semnele Înșirate pe veriga de
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
vizând evocarea detaliată a iubirii, În toate fazele ei, de la geneză și stabilizare, la destrămare, toate Încercările de recâștigare a Încrederii reciproce este de domeniul fanteziei. Planul obiectiv vizeaza desfășurărea unor fapte și Întâmplări Într-un univers uman unde se consumă experiențe eșuate. Cele două planuri se dezvoltă paralel și uneori se și interferează. În plan subiectiv, ca și la Proust, prozatorul memorează fapte și Întâmplări trecute, dar la Camil Petrescu conștiința selectează faptele menite să contribuie la dezvăluirea adevărului. Retrăirea
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
moșiei Marica, mai ales că feciorul mai mare făcuse un act de dreptate În baza legilor nescrise, ca să-l apere pe fratele lui vitreg, Nicolae. El le privește cu detașare, chiar cu o ironie ascunsă, iar În cuvintele lui se consumă mai curând un moment de meditație pe seama celui care se pripește ca un prost, ori Moromete are mereu ceva de spus pentru proști: „Nu-l mai căuta... că a plecat la București.” Achim plecase Într-adevăr diminieață tare cu oile
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
și Îi urmărește evoluția. Vitalitatea eroului nu scade, o dovadă a acesteia o constituie faptul că se Îndrăgostește și trăiește clipe de fericire oferite numai de dragoste și satisfacerea ei fizică, lucru rar Într-un univers uman, unde energiile se consumă mult mai repede. Eroina scenei este sora fostei sale neveste, Îndrăgostită de el din tinerețe și care ia păstrat iubirea. Acesta este un moment În care ne dăm seama că personajul este mult mai complex decât se pare, că viața
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
este autenticitatea lumii prezentate. Cele mai multe dintre personajele romanului au o existență absolut reală: Țugurlan, Cocoșilă, Moromete, Bălosu etc, etc. Primul volum Își plasează acțiunea În preajma celui de-al doilea Război Mondial, Într-o aparentă stare de liniște În care se consuma existența oamenilor: „se pare că timpul era răbdător cu oamenii; viața se scurgea aici fără conflicte mari.” Mai precis, timpul la care se raportează acțiunea romanului este vara anului 1937. Alcătuit din trei episoade, romanul reprezintă o imagine realistă a
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
e să Înghițim una, bineînțeles, pe cea mai mare. Ne punem În gând o fericire, o speranță, În sfârșit, ceva frumos, dar peste câteva clipe, observăm mirați că ni s-a terminat apa”. Iona descoperă până la urmă că existența se consumă În limitele unui univers piscicol, unde peștii se Înghit unii pe alții. El Însuși este un pântece de pește. Încearcă să se elibereze din acest univers și constată că este instrumentul sfârtecării pereților mistuitori ai peștelui: „Și În loc de mine sunt
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
referă la lipsa de unitate în interiorul regiunilor în procesul de administrare/repartiție a fondurilor, la faptul că structurile regionale, nu reușesc să reprezinte interese cu adevărat regionale impactul lor rămânând mai degrabă local, precum și la faptul că „noile structuri administrative consumă o parte din rezervele destinate dezvoltării” (Mărginean, 2003). Soluțiile propuse sunt, de asemenea, opuse. Pe de o parte, susținătorii ideii regionale vorbesc despre întărirea rolului instituțiilor regionale, argumentând faptul că lipsa lor de eficiență este cauzată tocmai de lipsa de
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
fi în școli, spitale, închisori este mai degrabă o excepție. Asistăm, totodată, la erodarea rapidă a suportului financiar în asistență socială, complementar cu creșterea numărului de instituții slab eficiente care preiau într-un spațiu închis cazurile în dificultate severă, ce consumă excesiv o mare parte a resurselor, și așa foarte reduse. Cu toate fluctuațiile finanțării instituțiilor de asistență socială și schimbările pozitive de concepție, există încă mari inegalități între ele, unele nedeosebindu-se mult de cele din trecut. Este clar că
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
se referă încă la caracteristici globale ale sistemelor, greu de interpretat din perspectiva consecințelor asupra condițiilor de viață la nivel individual. „Dezvoltarea e produsă prin creștere economică, productivitate, piața liberă, investiții în educație, servicii de sănătate, reformă legislativă, însă este consumată la nivel individual, accentul căzând pe bunăstarea individuală, calitatea vieții și participarea comunitară, aspecte mai greu abordate prin măsuri numerice.” (Blakemore, 2005, p. 432) Dezbaterea pe tema dezvoltării a fost în ultimele decenii alimentată de proiectele de cercetare și schemele
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Medicul garnizoanei Călărași a examinat cadavrele și a constatat că decesele se datorau "mizeriei fiziologice"28. Supraviețuitorii au rămas internați până la 30 august 1941, dată la care au fost eliberați și readuși la Iași29. În concluzie, responsabilitatea pentru evenimentele sângeroase consumate la Iași în ultimele zile ale lunii iunie 1941 revine în principal autorităților locale și centrale antonesciene, armata fiind la rândul ei implicată în excese. Pogromul de la Iași a fost primul masacru de proporții comis împotriva evreilor pe teritoriul României
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
masacrul evreilor din Odessa, în lumina izvoarelor arhivistice existente responsabilitatea sa nu poate fi contestată și cu atât mai puțin negată. În afara documentelor de arhivă citate de noi anterior, care atestă într-o manieră neechivocă responsabilitatea mareșalului Antonescu pentru evenimentele consumate în Odessa în octombrie 1941, există și alte surse care demonstrează faptul că implicarea mareșalului nu s-a limitat doar la emiterea ordinelor de represalii, ci, mai mult, el a insistat în mod deosebit asupra executării stricte a dispozițiilor sale
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
spre Bug, socotind acest exod al lor, ca o pedeapsă cerească pentru toate cele făcute de ei. Plasarea evreilor veniți din țară în Transnistria, a creiat însă îngrijorări în sânul populației locale, temându-se că foarte multe alimente vor fi consumate de acești evrei în dauna localnicilor. În regiunile colonizate cu evrei prețurile pieții s'au ridicat considerabil, pentru motivul că populația locală dându-și seama că evreii n-au de unde să-și procure cele necesare, îi speculează. Până în prezent au
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
pentru a-și procura mijloacele de trai, iar cei fără lucru pentru a-și procura diferența între venitul lor și costul traiului, trebuiau să procedeze la vânzări ale obiectelor lor, vânzări, care față de costul mare a vieții erau foarte masive, consumând o mare parte a substanței din averile respective. După ce banca de stat a U.R.S.S. instalase o sucursală în Cernăuți, aceasta a urmărit creanțele fostelor bănci românești din localitate. În cursul acestor urmări n-au fost primite alte excepțiuni decât
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Aceste probleme au afectat reacția Americii la o ofertă pe care Departamentul de Stat o considera sinceră și nu concepută în scopuri propagandistice 927. Prin urmare, în 1959, majoritatea agențiilor americane care se ocupau de comerțul cu lumea comunistă au consumat o groază de timp și energie discutînd despre propunerea lui Hrușciov 928. Astfel, inițiativele comerciale ale României au rămas oarecum în plan secund. Eisenhower părea chiar să înăbușe speranțele legate de comerțul Est-Vest în ansamblu, pe data de 4 martie
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
exporte o cantitate mai mare de carne. Fiecare județ trebuia să livreze statului o anumită normă. Restul de carne putea rămîne în județul respectiv. El sugera ca în cazul în care ar rămîne capete de porci, acest surplus să fie consumat în cadrul județului 2343. După două săptămîni, românii se plîngeau că în măcelăriile locale nu mai găsesc decît "capete de porc"2344. Printre alte măsuri de austeritate se numărau ordinul ca temperatura din locuințele particulare și instituțiile publice să nu depășească
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]