23,159 matches
-
de Științe din Iași și este numit profesor la Școala Comercială din Iași. Un an mai târziu, este numit profesor la un liceu din Botoșani. În 1908 pleacă la Paris ca bursier pentru a studia astronomia. În 1914 a luat doctoratul în matematică la Sorbona. În perioada 1914 - 1918 funcționează la Observatorul din Iași, ca apoi în 1915 să fie numit docent la Universitatea din Iași la Catedra de Analiză Matematică și în același timp la Institutul Electrotehnic din Iași. În
Gheorghe Bratu () [Corola-website/Science/326592_a_327921]
-
preda la Facultatea de Științe Politice, Filosofie și Științe ale Comunicării de la Universitatea de Vest din Timișoara cursuri de Istoria filosofiei antice și medievale, Istoria filosofiei moderne, Aristotelism, Introducere în imagologie, Istoriografie filosofica, Philosophy aș a Way of Life. Conduce doctorate în istoria filosofiei. În perioada 2008-2011, 2012-2015, 2016-prezent, prodecan al Facultății de Științe Politice, Filosofie și Științe ale Comunicării. A funcționat și că decan interimar în perioadele decembrie 2011-martie 2012, respectiv decembrie 2015-martie 2015. Conduce Centrul de Cercetare în Istoriografie
Claudiu Mesaroș () [Corola-website/Science/326641_a_327970]
-
Wellhausen încoace este cea publicată de Provan, Long și Longman în 2003, nici măcar John Bright nefiind pe de-a-ntregul maximalist, în sensul de a accepta veridicitatea textului Bibliei până la dovada contrarie. Tot Grabbe afirmă că pe vremea când studia pentru doctorat (cu mai bine de trei decenii în urmă), „istoricitatea substanțială” a povestirilor Bibliei despre patriarhi și despre cucerirea Canaanului era acceptată pe larg, dar în zilele noastre cu greu se mai poate găsi un istoric care să mai creadă în
Regatul evreu unit () [Corola-website/Science/326660_a_327989]
-
Harkov devenind inginer. În paralel, în perioada 1905-1907 a studiat la Institutul Electrotehnic Montefiore din Liège. Urmează în perioada 1908-1909 studii postuniversitare la Universitatea Göttingen și Universitatea Humboldt din Berlin. A plecat, în anul 1910, la Paris unde-și ia doctoratul la Sorbona în 1911 cu teza „"Étude de la stabilité de l’aéroplane"”. Este recunoscut ca fiind primul om care a făcut un astfel de studiu în domeniul aviației. În perioada 1911-1916 ține cursuri de mecanică teoretică, aerodinamică la Colegiul Militar
George de Bothezat () [Corola-website/Science/326713_a_328042]
-
doctor în științe fizice (1968), a fost cercetător științific și secretar științific al Institutului de Fizică Atomică (secția Cluj) în perioada 1958-1969, profesor asociat al Universității din Cluj, Catedra de fizică teoretică până în 1968, iar după 1972 conducător științific de doctorate în cadrul Institutului de Fizică Atomică, specialitatea Fizică tehnică, Tehnologii nucleare, autorul a zeci de lucruri științifice în domeniul separării izotopice și apei grele . În 1969 a fost transferat la Comitetul de Stat pentru Energie Nucleară unde a participat direct la
Ștefan Alexandru Olariu () [Corola-website/Science/326738_a_328067]
-
Doctrina Credinței. Între 2002-2012 a fost episcop de Regensburg. În consistoriul din 22 februarie 2014 a fost ridicat de papa Francisc la rangul de cardinal. A studiat teologia la Mainz, München și Freiburg. În 1977 și-a susținut lucrarea de doctorat cu o teză despre teologul evanghelic Dietrich Bonhoeffer, care a fost ucis de naziști. În anul 1985 a obținut titlul de profesor cu o lucrare îndrumată de profesorul Karl Lehmann, devenit ulterior cardinal. Tema lucrării, susținută la Universitatea din Freiburg
Gerhard Ludwig Müller () [Corola-website/Science/326832_a_328161]
-
a fost Adrian Năstase, pe atunci premier în funcție. La 18 iunie 2012, ediția online a revistei Nature a publicat știrea că Victor Ponta, „prim-ministrul României, a fost acuzat că ar fi copiat secțiuni mari ale tezei sale de doctorat în drept din 2003 din publicații anterioare, fără să pună referințe exacte”. Acuzația era formulată pe baza unor documente compilate de un "whistleblower" anonim. „Ponta și-a obținut doctoratul la Universitatea din București în timp ce era Secretar de Stat în cabinetul
Cazul plagiatului din teza de doctorat a lui Victor Ponta () [Corola-website/Science/326834_a_328163]
-
acuzat că ar fi copiat secțiuni mari ale tezei sale de doctorat în drept din 2003 din publicații anterioare, fără să pună referințe exacte”. Acuzația era formulată pe baza unor documente compilate de un "whistleblower" anonim. „Ponta și-a obținut doctoratul la Universitatea din București în timp ce era Secretar de Stat în cabinetul Adrian Năstase, care a fost și supervizorul lucrării sale de doctorat”, scrie autorul. Concomitent, imputația de plagiat a fost publicată și de cotidianul german Frankfurter Allgemeine Zeitung. Karl-Peter Schwarz
Cazul plagiatului din teza de doctorat a lui Victor Ponta () [Corola-website/Science/326834_a_328163]
-
referințe exacte”. Acuzația era formulată pe baza unor documente compilate de un "whistleblower" anonim. „Ponta și-a obținut doctoratul la Universitatea din București în timp ce era Secretar de Stat în cabinetul Adrian Năstase, care a fost și supervizorul lucrării sale de doctorat”, scrie autorul. Concomitent, imputația de plagiat a fost publicată și de cotidianul german Frankfurter Allgemeine Zeitung. Karl-Peter Schwarz, un jurnalist al acestui cotidian și autor al anchetei publicate de acesta, a comentat subiectul într-un interviu din 20 iunie 2012
Cazul plagiatului din teza de doctorat a lui Victor Ponta () [Corola-website/Science/326834_a_328163]
-
presa românească și internațională, în România Liberă, HotNews.ro Financial Times Deutschland, The Guardian, săptămânalul Die Zeit, Il Messaggero (Italia), El Mundo (Spania), The Hindu (India), Le Monde, BBC. Un document publicat de TVR prezintă pasajele copiate din teza de doctorat în paralel cu textele sursă. Se constată că mare parte din lucrare a fost copiată, cuvânt cu cuvânt, din următoarele lucrări: În total ar fi vorba de 85 de pagini, conform Consiliului Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor
Cazul plagiatului din teza de doctorat a lui Victor Ponta () [Corola-website/Science/326834_a_328163]
-
de la România Liberă a indicat nu doar o preluare a părților informative, ci și a aprecierilor personale ale autorilor, a întrebărilor retorice puse de ei, a referirilor la texte mai vechi ale aceluiași autor, precum și greșeli de ortografie. Lucrarea de doctorat a fost apoi publicată sub formă de carte, cu o prefață semnată de chiar I. Diaconu (autorul uneia dintre cele trei lucrări plagiate), având-o coautoare pe Daniela Coman. Alte surse indică drept autor al prefeței pe Adrian Năstase. Conform
Cazul plagiatului din teza de doctorat a lui Victor Ponta () [Corola-website/Science/326834_a_328163]
-
în schimb despre ea că ar fi „O mizerie politică ... o execuție mafiotă.” La 23 iunie 2012, într-o scrisoare deschisă publicată online de RTV, profesorul Ion Diaconu a susținut că lucrările sale nu au fost plagiate în teza de doctorat a lui Ponta și că acest fapt poate fi evaluat cu ușurință de specialiștii în drept. El mai susține că „Prezentarea unor fragmente disparate, fără precizarea clară a contextului și fără a se ține cont de specificul lucrărilor din domeniul
Cazul plagiatului din teza de doctorat a lui Victor Ponta () [Corola-website/Science/326834_a_328163]
-
CNATDCU), până când acesta a fost desființat prin ordinul ministrului interimar al Educației din guvernul Ponta, Liviu Pop. În 16 iulie 2012, o comisie tehnică a Consiliului Național de Etică a decis că Victor Ponta nu și-a plagiat teza de doctorat și că a respectat „toate cerințele academice” din 2003. Comisia a mai afirmat că lucrarea „respectă cerințele academice din acea perioadă și este comparabilă din punct de vedere al acestor cerințe cu alte teze de doctorat susținute în acea perioadă
Cazul plagiatului din teza de doctorat a lui Victor Ponta () [Corola-website/Science/326834_a_328163]
-
a plagiat teza de doctorat și că a respectat „toate cerințele academice” din 2003. Comisia a mai afirmat că lucrarea „respectă cerințele academice din acea perioadă și este comparabilă din punct de vedere al acestor cerințe cu alte teze de doctorat susținute în acea perioadă”, conform raportului făcut de Comisie pentru Consiliul Național de Etică. Comisia a precizat totuși că există „unele deficiențe” în trimiterile bibliografice în interiorul capitolelor tezei de doctorat dar că „nu se poate aprecia că doctorandul Victor Ponta
Cazul plagiatului din teza de doctorat a lui Victor Ponta () [Corola-website/Science/326834_a_328163]
-
punct de vedere al acestor cerințe cu alte teze de doctorat susținute în acea perioadă”, conform raportului făcut de Comisie pentru Consiliul Național de Etică. Comisia a precizat totuși că există „unele deficiențe” în trimiterile bibliografice în interiorul capitolelor tezei de doctorat dar că „nu se poate aprecia că doctorandul Victor Ponta și-ar fi însușit paternitatea unor idei, concepte, modele care nu-i aparțineau și le-ar fi prezentat drept contribuții personale originale”. Ministrul Educației, doamna Ecaterina Andronescu a afirmat pentru
Cazul plagiatului din teza de doctorat a lui Victor Ponta () [Corola-website/Science/326834_a_328163]
-
replică se precizează faptul că ”Victor Ponta este acuzat că ar fi preluat, fără menționarea surselor, pasaje extinse din lucrări semnate de profesorii Dumitru Diaconu, Ion Diaconu și Vasile Crețu. Menționam că în bibliografie - iar dovadă stă chiar teza de doctorat - au fost trecute ca surse toate lucrările de plagierea cărora este acuzat.” În iunie 2012 acuzația de plagiat adusă premierului Victor Ponta urma să fie analizată de Comisia de Etică a Universității din București și de Facultatea de Drept, care
Cazul plagiatului din teza de doctorat a lui Victor Ponta () [Corola-website/Science/326834_a_328163]
-
ceea ce eu consider că este o bătălie politică personală cu președintele Traian Basescu.” Pe 29 iunie 2012, Consiliul Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU) a decis oficial că Victor Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat. El ar fi copiat cuvânt cu cuvânt 85 de pagini. Victor Ponta s-ar folosi de poziția sa de prim ministru pentru a împiedica pe orice cale decizia CNATDCU. Astfel, prin ministrul educației s-a schimbat regulamentul comisiei, cu doar
Cazul plagiatului din teza de doctorat a lui Victor Ponta () [Corola-website/Science/326834_a_328163]
-
că ar fi obținut finanțări ilegale, ceea ce s-a dovedit repede a fi fals. În aceeași zi, ministrul de interne Ioan Rus, a luat apărarea premierului Victor Ponta, afirmând: „De la Aristotel și Platon, toți cei care au scris teze de doctorat pe filosofie, pe politică, pe științe sociale, toți au plagiat. Repet, de la Aristotel încoace și Platon, pe tehnic de la Newton și Einstein, toată lumea a plagiat”. Presa românească și internațională a reacționat vehement la părerea ministrului Rus. Presa internațională comentează negativ
Cazul plagiatului din teza de doctorat a lui Victor Ponta () [Corola-website/Science/326834_a_328163]
-
a dat verdict de plagiat pentru Victor Ponta, a denunțat presiunea politică pusă asupra forului și a declarat că a fost amenințat cu închisoarea. PSD, partidul condus de Ponta, a lansat un atac la adresa academicilor care au analizat lucrarea de doctorat, în care a afirmat despre același academician Viorel Barbu, cât și despre Dragoș Ciuparu, un alt membru al forului, că ar fi membri PDL, sugerând că decizia ar fi motivată politic. Conducerea Universității Alexandru Ioan Cuza din Iași, unde activează
Cazul plagiatului din teza de doctorat a lui Victor Ponta () [Corola-website/Science/326834_a_328163]
-
academicianul, s-a declarat „consternată” de „atitudinea ireverențioasă” a persoanelor din mediul politic față de activitatea instituțiilor academice independente de evaluare. Ecaterina Andronescu, ministrul educației, a afirmat că dacă e vorba de un plagiat se poate ajunge la desființarea școlii de doctorat. Conform Evenimentului Zilei, „rectorul instituției crede că aceasta este o formă de presiune.” O primă decizie de plagiat a fost „desființată” prin ordin de ministru odată cu organismul care a dat-o, Consiliului Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor
Cazul plagiatului din teza de doctorat a lui Victor Ponta () [Corola-website/Science/326834_a_328163]
-
a urmăririi penale și redeschiderea dosarului, a fost respinsă atât de procurorul ierarhic superior, cât și de Înalta Curte de Casație și Justiție. În decembrie 2014, Victor Ponta a anunțat într-o scrisoare deschisă că renunță oficial la titlul de doctorat. În 2016, lui Victor Viorel Ponta i s-a retras în cele din urmă în mod oficial titlul de doctor, în urma unei noi investigații urmată de decizia de plagiat din partea Consiliului Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare
Cazul plagiatului din teza de doctorat a lui Victor Ponta () [Corola-website/Science/326834_a_328163]
-
universitare le-a parcurs la Iași. În 1933 este licențiat al Facultății de Științe de la Universitatea „Al. I. Cuza” (Matematică) și în 1939 este numit asistent la Catedra de Teoria Funcțiilor, unde titular era Vera Myller. În 1940 își ia doctoratul în matematică, ca în 1948 să fie numit profesor la Politehnica din Iași, apoi la Universitatea din Iași, unde a predat matematici elementare, algebră abstractă, algebră modernă și teoria probabilităților. S-a ocupat de domeniul funcțiilor, al ecuațiilor diferențiale liniare
Alexandru Climescu () [Corola-website/Science/326855_a_328184]
-
(n. ? - d. 23 iunie 2003) a fost un om de afaceri american și investigator OZN care a lansat mai multe conspirații privind OZN-urile în anii 1980. O singură dată candidat pentru un doctorat în fizică, Bennewitz a afirmat că există un complot care implică o rețea extinsă de baze OZN care doresc colonizarea extraterestră și controlul rasei umane. După ce a văzut sesiunile de hipnoză cu Myrna Hansen, care a pretins că a avut
Paul Bennewitz () [Corola-website/Science/326880_a_328209]
-
fost un matematician român, cu preocupări în domeniul geometriei sintetice. A urmat școala primară în orașul natal, iar cursurile secundare la Bârlad (1922 - 1929). În 1932 obține licența în matematică după finalizarea studiilor la Universitatea din București. În 1947 obține doctoratul în matematică. În perioada 1932 - 1934, urmează Institutul Pedagogic, unde și-a însușit metodica de predare necesară unui profesor. În 1934 devine profesor la Liceul de la Mănăstirea Dealu, iar în 1937 intră la Liceul "Unirea" din Focșani, ca în 1939
Cezar Coșniță () [Corola-website/Science/326899_a_328228]
-
fost asistent la Universitatea Politehnica din București, iar în perioada 1947 - 1952 a fost membru al Societății Gazeta matematică. În perioada 1951 - 1953 a funcționat la Institutul Gospodăriilor Comunale din București, apoi conferențiar la Institutul de Construcții. În teza de doctorat: "Curbe și suprafețe analagmatice", a studiat proprietățile acestora, demonstrând o serie de teoreme legate de acest domeniu. De asemenea, a studiat proprietățile funcționale ale curbelor plane; diferite curbe în coordonate baricentrice, studiu apreciat de Dimitrie Pompeiu. A studiat diferite proprietăți
Cezar Coșniță () [Corola-website/Science/326899_a_328228]