23,746 matches
-
întoarcere din Asia, pentru ca suferinzii de scorbut dar și de alte afecțiuni să se poată reface. Din păcate aceste relatări de călătorie nu au întrerupt șirul tragedilor maritime datorate scorbutului, pentru că informațiile circulau pe atunci cu anevoie iar fructele și legumele nu puteau fi păstrate multă vreme pe corăbii. Societatea medicală civilă britanică din 1614 știa că lipsa unei componente acide aflate în fructele citrice putea fi o cauză, deși se credea că orice acid putea fi folosit dacă acidul ascorbic
Scorbut () [Corola-website/Science/301450_a_302779]
-
în Cartagena, al doilea oraș din regiune după numărul populației. Un alt oraș important al regiunii este Lorca. Aproape o treime din populația totală a Regiunii Murcia trăiește în Murcia, capitala, iar regiunea este cea mai mare producătoare de fructe, legume și flori din Europa. În apropierea orașelor Bullas, Yecla și Jumilla se află podgorii importante. Cel mai înalt vârf din regiune este Revolcadores, care are 2.001 metri, în Moratalla. În mod tradițional, se considera că vârful Revolcadores era cel
Regiunea Murcia () [Corola-website/Science/300105_a_301434]
-
Buzău, ca monument de interes local, este conacul Albanopol din satul Mărăcineni, clădire construită în secolul al XVIII-lea și transformată în secolul al XX-lea. Profilul economic al comunei este unul predominant agricol, aici funcționând o mare fermă de legume, cu 500 ha de teren și 100 de solarii. Afacerea în valoare de 2,5 milioane de euro aparține lui Petru Berciu și Ion Biriș, care au dezvoltat ferma, investitorului elvețian Werner Eichenberger și inginerului informatician Andrei Popovici (proprietarul terenului
Comuna Mărăcineni, Buzău () [Corola-website/Science/300116_a_301445]
-
elvețian Werner Eichenberger și inginerului informatician Andrei Popovici (proprietarul terenului). Producția fermei, care în 2014 se ridica la 12.000-18.000 de tone, este în principal destinată unor fabrici de conserve, o mică parte din ea fiind valorificată pe piața legumelor proaspete.
Comuna Mărăcineni, Buzău () [Corola-website/Science/300116_a_301445]
-
monta așa zisă "strunga", adică un culoar îngust , mărginit lateral de porți din lemn , pentru a se respectă ordinea la predarea afinelor. După încasarea banilor, la ieșire , la lumina palida a unei lumnări te așteptau femei cu desagi plini de legume și fructe din zona Turda - Mihai Viteazu care te invitau să cumperi și cine rezista să nu cumpere fructe și zarzavaturi pentru numeroasă familie care-i aștepta. Plata unui kg. de afine în perioada 1950-1960 era de 4 lei/kg
Horea, Alba () [Corola-website/Science/300245_a_301574]
-
În 2009 președintele Traian Băsescu participa la slujba de sfințire a amplasamentului pe care să ridicat monumentul martirilor rebeliunii anticomuniste din 1949. Economia este axată pe agricultură, în special pe culturile de grâu, porumb, floarea soarelui, orz, sfecla de zahăr, legume, plante uleioase, nutreț și plante tehnice. Alte activități principale sunt : Din punct de vedere turistic, Șepreușul este cunoscut pentru castelul datat din secolul al XIX-lea, construcție ce se impune în teritoriu prin arhitectură să. Obiective turistice : Biserică Penticostala din
Șepreuș, Arad () [Corola-website/Science/300305_a_301634]
-
cu șase. Au însă vii și găsesc de lucru, pe bani, și în satele din apropiere. Râturile sunt adesea noroite, de nu le pot cosi, otavă nu cosesc nicicând. Se arată mai mulțumiți de pomețuri, de locuri de curechiști, de legume, de pășune, de pădure. Cu ocazia acestei Conscripții făcute cu conscriptorii Baro Ladislau Kemény și Antal Poentich, nobilul român din Giomal Nicolae Pop, familie de nobil de sute de ani - asesor la Comitat, protestează contra sătenilor care pe nedrept îi
Stremț, Alba () [Corola-website/Science/300274_a_301603]
-
din epoca de piatră includeau atât animale cât și plante care aparțineau mediului natural în care aceștia trăiau. Aceștia consumau, cu preferință, organele animalelor, inclusiv ficatul, rinichii și creierul. Nu consumau foarte multe lactate sau plante bogate în carbohidrați, precum legumele sau cerealele. Se pare că două treimi din necesarul de energie erau acoperite din mâncăruri de origine animală. Conținutul de grăsime era aproximativ același cu cel din prezent, însă raportul tipurilor de grăsimi consumate era altul: raportul între Omega-6 și
Epoca de piatră () [Corola-website/Science/301526_a_302855]
-
tâmplărie, fierărie, un atelier de fabricat pipe, și un atelier de uscat semințe de brad pentru valorificarea potențialului pădurilor din zonă. Se practică la scară mică creșterea animalelor, sezonier culegerea fructelor de pădure și a ciupercilor. Satele din jur valorificau legume, fructe și produse animaliere pe piețele din Băiuț. În anul 1893 Dr. Intze Béla a înființat o stație pilot de preparare vaccin contra variolei.
Băiuț, Maramureș () [Corola-website/Science/301565_a_302894]
-
care marinează carnea înainte de a o găti. Ghimbirul prăjit are un gust diferit, iuțeala sa domolindu-se. Merge foarte bine prăjit alături de usturoi, sau ceapă. Indienii folosesc adesea această tehnică pentru a obține sosuri delicioase cu care asezonează mâncărurile de legume și carne. În bucătăria chineză ghimbirul este folosit atăt prăjit cât și fiert. Mâncarea care fierbe înăbușit mai mult timp este aromată cu feliuțe de ghimbir, care își eliberează aroma destul de repede. Tehnica chinezească stir-fry (chao), care înseamnă gătirea pe
Ghimbir () [Corola-website/Science/301561_a_302890]
-
Mică, centrul comunal (Recea) este situat la 3 km în nord-est, iar la 3 km sud-vest se află lacul amenajat piscicol „Două veverițe”. În apropierea satului curge râul Lăpuș, care formează lunci și terase fertile care au impus culturile de legume în sat (dar și în Bozânta Mică). Relieful este predominant de câmpie, iar clima este temperat-continentală, cu veri răcoroase și ierni blânde, fără viscol. Localitatea numără două situri arheologice, Ciurgău și Mociar. Săpăturile efectuate recent au adus la lumină rămășițe
Lăpușel, Maramureș () [Corola-website/Science/301581_a_302910]
-
locuri închise. Culturile de bază sunt porumbul, grâul, cartoful și ovăzul, care adesea este însămânțat prin lucerna, atunci când oamenii vor să lase locul să se mai refacă. Lunca, aflată pe langă apă Râienilor este folosită pentru cultura porumbului și a legumelor că și locurile mai joase de la Polom, Valea Stancului, Valea lui Ban. Înainte vreme o ocupație de bază a locuitorilor o constituia creșterea vitelor, dar acum numărul acestora a scăzut vizibil pentru că tineretul, în genere, pleacă din sat îndreptându-se
Comuna Bala, Mehedinți () [Corola-website/Science/301598_a_302927]
-
cultural local (membri acestuia fiind toți locuitorii satului), un monument ridicat în cinstea eroilor români căzuți în apărarea identiții naționale. Același învățător a pornit și o campanie pentru dezvoltarea ramurilor agricole, în aces sens pornind acțiuni concrete în intensificarea culturii legumelor, în extinderea pomiculturii, în selecționarea semințelor de cereale, îmbunătățirea activității de creștere a vitelor. Pe plan cultural, învățătorul a înființat în cadrul "Asociațiunii pentru literatură română și cultură poporului român" o secție a "Șoimilor Carpaților", pentru promovarea portului și dansurilor populare
Maiorești, Mureș () [Corola-website/Science/300587_a_301916]
-
tipologic între satele răsfirate. Gospodăriile au o organizare liniară. Cu construcții înșirate în lungul curții începând cu casa, care este amplasată înspre ulița și încheiând cu grajdul lângă care sunt depozitate furajelele, într-o îngrăditura aparte, înspre marginea grădinii de legume. Între cele două construcții principale se află cotețele pentru animale mai mici și alte anexe. Gardurile din fața gospodăriilor s-au diferențiat în timp datorită materialelor folosite și al tehnicilor de construcție. În general în jurul gospodăriilor au apărut de timpuriu, garduri
Periș, Mureș () [Corola-website/Science/300590_a_301919]
-
majorității locuitorilor din Livadia. În condițiile prezentate anterior a rămas de secole pentru locuitori alternativa păstoritului și a creșterii animalelor, ca ocupație de căpetenie, completată într-o măsură mai mică de agricultură, de cultivarea cerealelor (grâu, secară și porumb), a legumelor și zarzavaturilor (cartofi, fasole, varză, ceapă, usturoi, mărar, pătrunjel, etc.). Având în vedere ocupația principală a locuitorilor din Livadia rezultă că alimentația de bază a acestora era în primul rând bazată pe folosirea produselor animaliere: lapte, brânză, ouă sau carne
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
pentru animale în cursul iernii. Tot în cursul verii dintre preocupările mai importante ale sătenilor se pot aminti: - săpatul porumbului, cartofilor și lucrul în grădină în luna iunie, - seceratul și treieratul cerealelor păioase în lunile iulie-august, - recoltarea porumbului, cartofilor și legumelor din grădini toamna, - culesul fructelor din livezi toamna, în special a prunelor care constituiau materia primă în fabricarea țuicii, o băutură tradițională a locuitorilor din Livadia (un rachiu de tărie medie, chiar sub medie). Toamna se încheia cu semănatul grâului
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
și Bobotează, pentru organizarea festivităților prilejuite de obiceiurile tradiționale. De asemenea tradiția populară a românilor are în luna decembrie ritualul tăierii porcului de Crăciun. Alimentația în cursul iernii era constituită din produse de origine animală (lapte, brânză, ouă, carne) și legume (cartofi, fasole, varză). Mâncărurile tradiționale care se găseau obișnuit pe masa unui livădean erau: - mămăliga din făină de porumb, era o mâncare obișnuită din meniul curent al locuitorilor și se servea împreună cu brânză, unt, ouă și lapte, - sarmalele cu carne
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
fasole uscată, - la desert se serveau “pancove”-gogoși sau “scoverzi”-clătite, - prăjiturile obișnuite “porony”,cu nucă sau dulceață, - plăcinte obișnuite cu nucă sau “zămăchișe”(brânză de vacă), - se mai obișnuiau găluște cu prune, tăiței cu brânză și lapte, etc. Dintre legumele consumate trebuie remarcat că deabia în primii ani de după al II lea război mondial au început să se consume roșii la masă, până atunci se foloseau numai la prepararea bulionului. Obișnuit erau consumate varza, fasolea, cartofii, castraveții, sfecla roșie, etc.
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
îmblăcit - operația de lucru cu blăciul, - jirebdie - ustensilă pe care se trecea firul de tors de pe rășchitor, - jolj - pânză de bumbac, - laboș - cratiță, - laibăr - vestă, - laște - tăieței, - lături - mâncăruri mixte pentru animale ( resturi alimentare lichide amestecate cu făină și diferite legume), care erau date la animale în stare încălzită sau rece, - lepedeu - cearșaf, - măsăriță - față de masă din pânză, - mestecălău - băț de lemn, pentru mestecat mămăliga - mierță - vas/măsură confecționat din ,doage”de lemn, folosit pentru măsuratul cerealelor, cu o capacitate de
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
în lista monumentelor istorice din județul Bacău că monument de interes local este , datând din 1895, si situat în satul Radomirești. Așezarea geografică și relieful comunei noastre conferă o priveliște deosebită și constituie o zonă favorabilă pentru producția de cereale, legume, fructe, vită de vie, dar și un sector zootehnic de creștere a animalelor și păsărilor. Pe teritoriul comunei Letea Veche se derulează activități economice dintre cele mai variate, funcționând o societate cu răspundere limitată, 5 persoane fizice autorizate, 10 asociații
Comuna Letea Veche, Bacău () [Corola-website/Science/300679_a_302008]
-
de ouă care aduceau profit la vânzare. O altă ocupație a locuitorilor apicultura făcea ca poenile să fie pline cu stupi care aduceau o recoltă imbelșugată de ceară și miere. Grădinile sătenilor erau roditoare și pline de tot soiul de legume și verdețuri folosite la mâncăruri. În general, cășuneanul a avut pe tot parcursul anului cămara plină cu mâncare și băutură, fiind harnic și muncind pentru procurarea acestora. Râul Cașin și pârâul Curița sunt bogate în următoarele specii de pește: păstrăv
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
că puținii locuitori au venituri mari din care își permit a face cheltuieli pe măsură. Așa se explică numărul ridicat de puncte economice în satul Cașin. În urmă cu aproximativ 10 ani, funcționa în centrul comunei o piața mică de legume, îngrădită cu garduri, și având vreo 5-10 tarabe. De acolo se aprovizionau pe timpuri toti locuitorii comunei cărora recolta grădinii proprii nu le era îndeajuns. Astăzi, piața nu mai există, iar acel spațiu aparține primăriei, făcând parte din „piața primăriei
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
și a altor compuși. Sub formă de oțet, soluțiile de acid acetic (de regulă, având 5% până la 18% acid acetic, cu procentajul calculat de obicei în masă) sunt folosite ca atare fie pentru condimentare, fie pentru conservarea ca murături a legumelor și a altor produse alimentare. Oțetul de masă tinde să fie mai diluat (5 %-8 % acid acetic), în timp ce murăturile comercializate folosesc în general soluții mai concentrate. Cantitatea de acid acetic consumată ca oțet la scară mondială nu este mare, dar
Acid acetic () [Corola-website/Science/300702_a_302031]
-
import foarte căutat. Până nu demult, locuitorii se încălzeau cu turbă, din cauza că era puțină cherestea și toată era necesară construirii de case și bărci. Cultivarea plantelor se restrânge la grâu, fânețe, cartofi (de la începutul secolului XVIII), rubarbă și câteva legume în sere. Fructele trebuie importate și de aceea sunt de obicei scumpe. Din cauza izolării insulei (cea mai apropiată coastă este la 500 km depărtare spre est, în Norvegia), aici nu există animale obișnuite care să fie autohtone: reptile, broaște, pești
Insulele Feroe () [Corola-website/Science/300721_a_302050]
-
cercetărilor asupra sau din Insulele Feroe. Un periodic anual, "Fróðskaparrit", este publicat. Prin munca societății a fost înființată Universitatea Feroeză, Fróðskaparsetur Føroya. Mâncarea tradițională feroeză se bazează în principal pe carne, sos brun și cartofi și, în general, se folosesc puține legume proaspete. Carnea de oaie este baza a majorității felurilor de mâncare, una dintre gustările cele mai populare fiind "skerpikjøt", carne de oaie fezandată, uscată de vânt. Adăpostul de uscare, "hjallur", este o trăsătură comună în majoritatea caselor feroeze. Alte mâncăruri
Insulele Feroe () [Corola-website/Science/300721_a_302050]