22,639 matches
-
1870, moment cheie din punct de vedere istoric al înfrângerii Franței de către Prusia. În Franța, certificatul de deces al curentului ca mișcare structurată, organizată, stabilește ca dată-reper anul 1889, dar aproximarea împinge dispariția curentului spre sfârșitul secolului, așa cum consideră, de pildă, Rapetti. Portanța decadentismului este cu mult mai mare, ca și în cazul simbolismului, termenul cunoaște o deflagrație, fiind împins în zonele cele mai diverse, de la filozofie la sociologie sau științe ale naturii, la medicină și istoria artei etc. Se poate
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
eclectism care va face loc diverselor stiluri, diverselor decorativisme. Este ceea ce Lucie-Smith evocă prin amestecul de stiluri sau "permutarea stilistică" adesea într-o notă deliberat arhaizantă. Este interesant că această "permutare stilistică" își găsește corespondentul literar în romanele decadente, de pildă în Salammbô al lui Flaubert, în stilul voit arhaizant la Mateiu Caragiale în Craii de Curtea-Veche, în stilul neologizant al lui Huysmans din A rebours, sau al lui D'Annunzio din Il Piacere, în general în romanele ca fapt de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
publicat în revista Rampa în 1911, D. Karnabatt distinge pictura lui Moreau, pe care nu o numește direct simbolistă, dar o asociază simbolismului, de pictura academică de inspirație greco-latină, de impresionism și postimpresionism, de pictura realistă, naturalismul unui Corot de pildă. Arta lui Moreau ar fi una intelectuală, idealistă și ezoterică, deschisă unei hermeneutici adecvate, presupunând un anumit estetism ermetizat. Anecdotica și alegorismul se văd înlocuite de simbol, ideismul pe care-l solicita Albert Aurier artei simboliste se conjugă cu idealismul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
fapt remarcabil în prima perioadă a evoluției lor artistice, aflată sub semnul unui realism naturalism în termenii lui Rapetti aproape fotografic, în care nota aparte, "simbolistă", o conferă un fel de stranie intensitate a imaginii, așa cum se poate observa de pildă în Țapul ispășitor (1854) de Holman Hunt, sau Întoarcerea porumbelului în arca lui Noe (1851) de Millais. În cazul primei picturi, nota de stranietate apare, în ciuda realismului imaginii, de o acuitate anatomică fără reproș. Prezența animalului pe un mal mlăștinos
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
un plan superior, atestând astfel dimensiunea elevată a acestei uniuni care întreține discret tensiunea între ezoteric și exoteric. Devine interesantă preponderența elementului feminin în picturile Ceciliei Cuțescu-Storck, abordarea feminității o apropie de sensibilitatea simbolistă prin accentuarea dimensiunii spirituale, vizibilă, de pildă, la un Ferdinad Hodler sau Puvis de Chavannes, cât și la prerafaeliți. În partea stângă se află Dragostea profană, construită într-un raport de simetrie cu Dragostea spirituală. Tânărul îndrăgostit se află îngenuncheat la picioarele iubitei. Oare presupune această postură
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
sera Ceciliei Cuțescu- Storck se feminizează, devenind o metaforă a unei feminități eliberate prin Artă. Artista face o trecere în revistă a receptării favorabile a artei sale, câteva fragmente vizând și impresia pe care o lasă această pictură murală. De pildă, în jurnalul Libertatea din 5 mai 1913, Cecilia Cuțescu-Storck citează următoarea apreciere cu privire la compoziția sa decorativă, focalizând prezența enigmatică a femeilor în decorul luxuriant al junglei captive, de apartament: "Atitudinile și ritmul sufletesc al acestor femei greco-romane, grațios împletite cu
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
studiile cele mai valide se referă la criteriile diagnostice ale schizofreniei și abuzului de substanțe din clasificările internaționale: ICD-10, DSM -III-R, DSM -IV. Utilizarea interviurilor structurate pentru diagnosticele din DSM-IV și ICD-10 ameliorează În mod semnificativ precizia studiilor, ca de pildă interviul diagnostic sistematizat (Diagnostical Interviewed Schedule, Robbins et al., 1981) și interviul clinic structurat al lui Spitzer (Structured Clinical Interview) din DSM IIIR. Aceste instrumente diagnostice, conform autorilor, permit diferențierea schizofreniei de farmacopsihoze. În ICD -10 simptomele psihotice ale farmacopsihozei
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
poveste „despre ființe supranaturale, eroi sau evenimente petrecute În timpuri arhaice.” Cele cinci mituri care străbat literatura română de la Începuturi, chiar dacă azi ele sunt de domeniul fanteziei unora, și de cele mai multe ori sunt luate În derâdere, cum ar fi de pildă mitul mioritic, definitoriu pentru ființa noastră națională sunt: mitul genezei poporului român (prezent În „Traian și Dochia”, o legendă populară), mitul erotic (vezi „Sburătorul” lui I. H. Rădulescu); mitul mioritic (sugerat de cele aproape o mie de variante ale baladei
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
ani vani.” (Al. Macedonski) „De ce vă puneți gheara-n gât Să lase unul cât de cât Să dea și celălat ceva Eu cât de cât socot-c-o da!” (G. Topârceanu) - parabolă - figură de stil constând În citarea unui exemplu, a unei pilde ca să justifice o afirmație: „Țin minte o anecdotă... despre „o gospodină care... nu reușea totuși să gătească, pentru că nu scria că trebuie aprins focul.” (A. Blandiana) - paralelă - figură de stil constând În expunerea unor Însușiri similare ori de similitudine: „O
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
bucuria de a ghici Încetul cu Încetul; să sugerezi, iată visul nostru." El denumește prin această afirmație starea de inefabil și inexprimabil necesare poeziei. Cultivarea simbolului are, de asemenea, o importanță majoră În cadrul acestui curent. Utilizat În poezia anterioară (de pildă, la romantici) pentru a exprima, a lămuri, a materializa o idee sau un sentiment (simbolul explicit), la simboliști, funcția simbolului rămâne aceea de a sugera (simbol implicit). Înclinația către stări sufletești nedefinite, predispoziția pentru reverie, visare reprezintă alte trăsături ale
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
În relațiile părinți-copii, prezent În viața socială dintotdeauna, nu numai În anul 1909, când Începe acțiunea propriu zisă a romanului. Fiecare dintre personajele romanului pot fi considerate părinți ai Otiliei, pentru că, Într-un fel sau altul, Îi hotărăsc destinul. De pildă, moș Costache Își exercită lamentabil rolul de tată, deși nu este lipsit de sentimente față de ea. El se gândește la viitorul ei, vrea chiar să o Înfieze, dar amână la nesfârșit gestul de teama Aglaei, sora lui. Și Pascalopol, moșierul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
ILIE MOROMETE UN PERSONAJ UNIC În literatura cu repere tradiționale, (nu se știe dacă se va putea renunța vreodată la tradiție, oricât s-ar strâmba cineva la ea), un scriitor scria proză realistă de mare Întindere, cum ar fi, de pildă, așa zisele romane trilogii și era preocupat de universul antropologic. Cronotopul era În centrul atenției, iar aspirația creatorului era aceea de a relata „adevăruri” (Rolland Barthes le spune minciuni) posibile. Tot ce se plăsmuia sub semnul posibilului era credibil și
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
final cu sprijinul Academiei Române. Chipul acestui scriitor a intrat În memoria colectivă, iar o mare parte din personajele prozei sale sunt modele morale și deseori se face apel la ele, pentru a ilustra o stare existențială, cum ar fi de pildă moromrțianismul, o stare definitorie a țăranului român dintr-o anumită epocă și nu numai. Unele dintre ele au devenit nume comune, ca În cazul multor personaje caragialiene. Dacă s-ar apela la un sondaj de opinie, cred că Ilie Moromete
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
le interpreteze. Se cunosc destule cazuri. Moromete, dimpotrivă, nu dispune de informații culturale, dar este inteligent. El nu a auzit de Lenin decât În discuțiile cu Nicolae, iar numele acestuia este rostit așa cum știe el, din experiență proprie, ca de pildă Călin, dar În discuția cu feciorul său, se descoperă marea capacitate de a vedea dincolo de lucrurile obișnuite. Ilustrativ este În acest sens monologul interior pe seama dialogului cu Nicolae, pe tema contradicției, sat vechi - sat nou. Nici Nicolae nu-i poate
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
I. L. Caragiale cultivă proza de observație psihologică și naturalistă: „O făclie de Paște”, „Păcat”, „Două loturi”, „În vreme de război” ori realizează capodopere ale genului fantastic fabulos, plecând de la un filon folcloric, sau de la motive din proza europeană, ca de pildă, motivul lui Belfegor, preluat de Machiaveli și de La Fontaine. Remarcabile sunt următoarele nuvele: „La hanul lui Mânjoală”, „Kir Ianulea”, „Calul dracului”. 4. I. L. Caragiale despre teatru Unul dintre momentele importante În evoluția teatrului și dramaturgiei românești Îl constituie epoca de la
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
cu note originale, a sociologiei poporaniste și țărăniste, mai ales dacă o raportăm la stadiul cercetării diferențierii și structurii sociale de către școlile sociologice din străinătate. După afirmațiile unor cunoscuți istorici ai sociologiei, doar în ultimele decenii conceptul de stat, de pildă, a pătruns în problematica diferențierii sociale și a claselor sociale; atât modelul funcționalist pluralist, cât și modelele de clasă ale stratificării operau pe terenul societății, statul fiind considerat fie o funcțiune a claselor, fie ceva separat sau „deasupra” societății, neputând
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
dezvoltării sociale a fost dezvoltată de Ralea în termenii unor mecanisme de transformare a claselor sociale (1926, p. 133): importanța numărului indivizilor care transformă sectele în clase sociale; creșterea cantității tinde să împartă o clasă în noi formațiuni, ca, de pildă, „elita uvrieră”; lupta de clasă - factor de transformare a claselor; sociologia poporanistă a constituit „prima critică radicală a evoluționismului sociologic marxist” și cea dintâi afirmare a „rolului evoluționar al clasei mijlocii” (Bădescu, Dungaciu, Baltasiu, 1996, p. 82). Ca alternativă la
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
complete, unde proiectarea transformărilor sectoriale, fie ele economice, sanitare sau culturale, este integrată în „spiritul social” de ansamblu al acesteia. Iar „spiritul social” autentic al reformei lumii satului presupunea faptul că o strategie de schimbare socială nu se limitează, de pildă, la atribuirea unor loturi sătenilor, ci include, obligatoriu, și formarea priceperii țăranilor de a lucra în mod eficient și sporirea condițiilor de înmulțire a forțelor creatoare prin dezvoltarea „culturii muncii eficiente”, a „culturii sănătății” și a „culturii sufletești”. Imaginea ISR
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Problema care se pune, iată, în noul context produs de modernizare, adică indus de diferențierea structurală a vechii structuri, este aceea creată de absența unei instituții coordonatoare, care ar urma să joace și rolul unor instituții de protecție (familia, de pildă, nu-și poate proteja membrii în fața injustițiilor la locul de muncă etc. - Coleman, 1968). Tranziția, în lumina acestei teorii, este un termen impropriu folosit pentru a desemna un proces de dezagregare a vechilor sisteme funcționale în subsisteme cu funcții specifice
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
realizare” (So, 1990, p. 94). În consecință, sunt propuse următoarele replici și strategii: țările lumii a treia nu pot niciodată să meargă pe calea occidentală a dezvoltării pentru că au experiențe pe care Occidentul nu le-a avut; țările occidentale, de pildă, n-au experiat colonialismul, pe când țările lumii a treia au fost colonii ale celor occidentale; experiența colonială a alterat radical calea lor de dezvoltare. Ignorând istoria, teoriile modernizării prezumă că aceste țări „se află în stadiul primar al dezvoltării” și
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
nou Raport general intitulat Mankind at the Turning Point: un veritabil manifest în favoarea globalității. Și, ulterior, în perioada 1976-1978, spre o nouă generație de Rapoarte de această dată având în centru nu atât problematica globală, cât problemele regionale (ca, de pildă, în reuniunile Alger, Punta del Este, Kuala Lumpur) sau teme de actualitate. În aceste Rapoarte, problemele sociale erau permanent prezente, dar nu erau desprinse din „problematica mondială”. Ele nu se situau sub semnul unei discipline sau a unui domeniu de
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
C35 2000
Jefferson or Adams Bldg General or Area Studies Reading Rms HN60 .C35 2000</call-num><urls></urls></record></Cite></EndNote>(Henderson, Lickerman, Flynn, Calvert Group, 2000). Nici alte abordări exemplare în domeniu nu elaborează indici compoziți, ca, de pildă, inițiativa guvernamentală britanică Indicators of Sustainable Development ADDIN EN.CITE <EndNote><Cite><Author>Great Britain. Office of Science and Technology</Author><Year>1999</Year><RecNum>61</RecNum><record><rec-number>61</rec-number><ref-type name="Book">6</ref-type><contributors><authors><author>Great
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Service Administration HV41 .H323 2005</call-num><urls><related-urls><url>http://www.loc.gov/catdir/toc/ecip0417/2004009280.html </url></related-urls></urls></record></Cite></EndNote>(Estes, 2005) Multe variabile noneconomice și calitative sunt măsurate mai bine la nivel local, ca, de pildă, calitatea aerului și a apei, posibilitățile de recreere, problemele legate de siguranța publică, sentimentul apartenenței la comunitate, calitatea educației ADDIN EN.CITE <EndNote><Cite><Author>Greenwood</Author><Year>2004</Year><RecNum>39</RecNum><record><rec-number>39</rec-number><ref-type name="Book
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
procedură complexă într-un indice. Un indice al dezvoltării localităților rurale este realizat și în România, în cadrul unui cunoscut studiu realizat pentru FRDS ADDIN EN.CITE <EndNote><Cite><Author>Sandu</Author><Year>1999</Year><RecNum>20</RecNum><Prefix>vezi de pildă </Prefix><record><rec-number>20</rec-number><ref-type name="Journal Article">17</ref-type><contributors><authors><author>Dumitru Sandu</author></authors></contributors><titles><title>Dezvoltare si saracie în satele României</title><secondary-title>Sociologie românească</secondary-title></titles><periodical><full-title>Sociologie românească</full-title></periodical><pages
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
periodical><full-title>Sociologie românească</full-title></periodical><pages>117-138</pages><number>4</number><dates><year>1999</year></dates><urls><related-urls><url>file:///C:/Situri 2/www.sociologieromaneasca.ro/1999/articole/sr1999.4-a6.pdf</url></related-urls></urls></record></Cite></EndNote>(vezi, de pildă, Sandu, 1999). Desigur că SUA, care au produs și cele mai multe abordări în domeniu, au constituit un laborator de testare pentru astfel de indici, propuși mai ales de organizații nonguvernamentale, începând cu Measure of Economic Welfare (MEW), dezvoltat de doi economiști
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]