25,546 matches
-
menționează că acestea "sunt mult prea proaspete în mintea publicului și au o prea strânsă legătură cu politica și finanțele pentru a fi subiecte potrivite în cadrul sceste serii de schițe". Toate aceste anchete nu au fost detaliate în niciuna dintre povestirile lui Sir Arthur Conan Doyle și sunt inedite. Prima adaptare cinematografică a povestirii a avut loc în 1912 într-o coproducție franco-britanică regizată de Georges Tréville și în care rolurile principale au fost interpretate de Georges Tréville (Sherlock Holmes) și
Enigma din Reigate () [Corola-website/Science/325397_a_326726]
-
prea strânsă legătură cu politica și finanțele pentru a fi subiecte potrivite în cadrul sceste serii de schițe". Toate aceste anchete nu au fost detaliate în niciuna dintre povestirile lui Sir Arthur Conan Doyle și sunt inedite. Prima adaptare cinematografică a povestirii a avut loc în 1912 într-o coproducție franco-britanică regizată de Georges Tréville și în care rolurile principale au fost interpretate de Georges Tréville (Sherlock Holmes) și Mr. Moyse (dr. Watson). Această povestire a servit ca sursă de inspirație pentru
Enigma din Reigate () [Corola-website/Science/325397_a_326726]
-
și sunt inedite. Prima adaptare cinematografică a povestirii a avut loc în 1912 într-o coproducție franco-britanică regizată de Georges Tréville și în care rolurile principale au fost interpretate de Georges Tréville (Sherlock Holmes) și Mr. Moyse (dr. Watson). Această povestire a servit ca sursă de inspirație pentru al 19-lea film cu Sherlock Holmes (filmat în 1922) din seria de filme mute cu Eille Norwood. Ea a fost de asemenea adaptată pentru o emisiune radiofonică a postului BBC din 1961
Enigma din Reigate () [Corola-website/Science/325397_a_326726]
-
acest serial radiofonic de la Basil Rathbone) în rolul lui Holmes și Nigel Bruce în rolul lui John Watson. O nouă adaptare radiofonică a avut loc pentru serialul care are realizarea unică - în orice mediu - de a adapta întregul canon al povestirilor cu Sherlock Holmes scrise de Conan Doyle. Clive Merrison l-a interpretat pe Holmes și Michael Williams pe Watson.
Enigma din Reigate () [Corola-website/Science/325397_a_326726]
-
(în ) este una dintre cele 56 povestiri scurte cu Sherlock Holmes ale lui Sir Arthur Conan Doyle și a unsprezecea povestire din volumul "Arhiva lui Sherlock Holmes". În reeditările mai noi ale volumului, ea este a zecea povestire. Ea a fost publicată la 22 ianuarie 1927 în
Aventura chiriașei cu văl () [Corola-website/Science/325404_a_326733]
-
(în ) este una dintre cele 56 povestiri scurte cu Sherlock Holmes ale lui Sir Arthur Conan Doyle și a unsprezecea povestire din volumul "Arhiva lui Sherlock Holmes". În reeditările mai noi ale volumului, ea este a zecea povestire. Ea a fost publicată la 22 ianuarie 1927 în revista americană "Liberty" și în februarie 1927 în "Strand Magazine" (ilustrată de Frank Wiles
Aventura chiriașei cu văl () [Corola-website/Science/325404_a_326733]
-
(în ) este una dintre cele 56 povestiri scurte cu Sherlock Holmes ale lui Sir Arthur Conan Doyle și a unsprezecea povestire din volumul "Arhiva lui Sherlock Holmes". În reeditările mai noi ale volumului, ea este a zecea povestire. Ea a fost publicată la 22 ianuarie 1927 în revista americană "Liberty" și în februarie 1927 în "Strand Magazine" (ilustrată de Frank Wiles), apoi în volumul ""Arhiva lui Sherlock Holmes"" (în ) editat în 1927 de John Murray din Anglia. La
Aventura chiriașei cu văl () [Corola-website/Science/325404_a_326733]
-
Holmes, care se retrage cu Watson fără a mai spune niciun cuvânt. Două zile mai târziu, Holmes primește o sticluță de acid prusic, împreună cu o scrisoare de la doamna Ronder în care aceasta îi spune că a ales să trăiască. Această povestire are particularitatea de a nu fi o "anchetă" a lui Sherlock Holmes. Detectivul nu rezolvă aici niciun mister și nici nu realizează deducțiile subtile care-l caracterizează: el nu face decât să asculte relatările doamnei Merrilow și apoi pe cele
Aventura chiriașei cu văl () [Corola-website/Science/325404_a_326733]
-
soțului ei lui Sherlock Holmes, acesta din urmă avertizând-o în prealabil că ar putea să divulge poliției cele auzite dacă va crede că este necesar. În plus, potrivit lui James McCearney, biograful lui Conan Doyle, Sherlock Holmes adoptă în această povestire o morală conformă cu tezele spiritismului de care Conan Doyle era foarte atașat la sfârșitul vieții sale . Această povestire, foarte scurtă de altfel, este deci emblematică pentru calitatea inferioară a aventurilor lui Sherlock Holmes scrise de Conan Doyle în anii
Aventura chiriașei cu văl () [Corola-website/Science/325404_a_326733]
-
auzite dacă va crede că este necesar. În plus, potrivit lui James McCearney, biograful lui Conan Doyle, Sherlock Holmes adoptă în această povestire o morală conformă cu tezele spiritismului de care Conan Doyle era foarte atașat la sfârșitul vieții sale . Această povestire, foarte scurtă de altfel, este deci emblematică pentru calitatea inferioară a aventurilor lui Sherlock Holmes scrise de Conan Doyle în anii '20 ai secolului al XX-lea, în raport cu aventurile scrise în anii 1890. La începutul povestirii, dr. Watson evocă un
Aventura chiriașei cu văl () [Corola-website/Science/325404_a_326733]
-
sfârșitul vieții sale . Această povestire, foarte scurtă de altfel, este deci emblematică pentru calitatea inferioară a aventurilor lui Sherlock Holmes scrise de Conan Doyle în anii '20 ai secolului al XX-lea, în raport cu aventurile scrise în anii 1890. La începutul povestirii, dr. Watson evocă un alt caz pe care l-a investigat Sherlock Holmes și care este numit „povestea privind politicianul, farul și cormoranul dresat” (« "the story concerning the politician, the lighthouse, and the trained cormoran" »). Această aventură este inedită. O
Aventura chiriașei cu văl () [Corola-website/Science/325404_a_326733]
-
un alt caz pe care l-a investigat Sherlock Holmes și care este numit „povestea privind politicianul, farul și cormoranul dresat” (« "the story concerning the politician, the lighthouse, and the trained cormoran" »). Această aventură este inedită. O adaptare radiofonică a povestirii, intitulată "The Veiled Lodger", a fost difuzată de BBC Radio pentru serialul care are realizarea unică - în orice mediu - de a adapta întregul canon al povestirilor cu Sherlock Holmes scrise de Conan Doyle. În această adaptare, Clive Merrison a interpretat
Aventura chiriașei cu văl () [Corola-website/Science/325404_a_326733]
-
the lighthouse, and the trained cormoran" »). Această aventură este inedită. O adaptare radiofonică a povestirii, intitulată "The Veiled Lodger", a fost difuzată de BBC Radio pentru serialul care are realizarea unică - în orice mediu - de a adapta întregul canon al povestirilor cu Sherlock Holmes scrise de Conan Doyle. În această adaptare, Clive Merrison a interpretat rolul lui Sherlock și Michael Williams pe cel al dr. Watson.
Aventura chiriașei cu văl () [Corola-website/Science/325404_a_326733]
-
(în ) este una dintre cele 56 povestiri scurte cu Sherlock Holmes ale lui Sir Arthur Conan Doyle și a unsprezecea povestire din volumul "Întoarcerea lui Sherlock Holmes". Povestirea a fost publicată în revista Strand Magazine din august 1904, cu ilustrații de Sidney Paget, apoi în revista Collier
Fundașul dispărut () [Corola-website/Science/325431_a_326760]
-
(în ) este una dintre cele 56 povestiri scurte cu Sherlock Holmes ale lui Sir Arthur Conan Doyle și a unsprezecea povestire din volumul "Întoarcerea lui Sherlock Holmes". Povestirea a fost publicată în revista Strand Magazine din august 1904, cu ilustrații de Sidney Paget, apoi în revista Collier's Weekly din noiembrie 1904, cu ilustrații de Frederic Dorr Steele, iar ulterior în
Fundașul dispărut () [Corola-website/Science/325431_a_326760]
-
(în ) este una dintre cele 56 povestiri scurte cu Sherlock Holmes ale lui Sir Arthur Conan Doyle și a unsprezecea povestire din volumul "Întoarcerea lui Sherlock Holmes". Povestirea a fost publicată în revista Strand Magazine din august 1904, cu ilustrații de Sidney Paget, apoi în revista Collier's Weekly din noiembrie 1904, cu ilustrații de Frederic Dorr Steele, iar ulterior în volumul ""Întoarcerea lui Sherlock Holmes"" (în ) editat
Fundașul dispărut () [Corola-website/Science/325431_a_326760]
-
tatălui femeii despre starea ei critică, iar el - străinul cu barbă - l-a căutat pe Staunton la hotel, amândoi plecând în grabă pentru a ajunge la căpătâiul ei. Misterul fiind rezolvat, Holmes părăsește casa în doliu. În primul paragraf al povestirii, Watson precizează la începutul povestirii că ancheta a avut loc în luna februarie, « cu 7 sau 8 ani în urmă»; cum povestirea a fost publicată în august 1904, rezultă că acțiunea are loc în 1896 sau în 1897. Ultimele cuvinte
Fundașul dispărut () [Corola-website/Science/325431_a_326760]
-
critică, iar el - străinul cu barbă - l-a căutat pe Staunton la hotel, amândoi plecând în grabă pentru a ajunge la căpătâiul ei. Misterul fiind rezolvat, Holmes părăsește casa în doliu. În primul paragraf al povestirii, Watson precizează la începutul povestirii că ancheta a avut loc în luna februarie, « cu 7 sau 8 ani în urmă»; cum povestirea a fost publicată în august 1904, rezultă că acțiunea are loc în 1896 sau în 1897. Ultimele cuvinte ale povestirii evocă anotimpul de
Fundașul dispărut () [Corola-website/Science/325431_a_326760]
-
pentru a ajunge la căpătâiul ei. Misterul fiind rezolvat, Holmes părăsește casa în doliu. În primul paragraf al povestirii, Watson precizează la începutul povestirii că ancheta a avut loc în luna februarie, « cu 7 sau 8 ani în urmă»; cum povestirea a fost publicată în august 1904, rezultă că acțiunea are loc în 1896 sau în 1897. Ultimele cuvinte ale povestirii evocă anotimpul de iarnă. Specialistul William S. Baring-Gould ajunge la conclzia că acțiunea a avut loc în februarie 1896. Această
Fundașul dispărut () [Corola-website/Science/325431_a_326760]
-
precizează la începutul povestirii că ancheta a avut loc în luna februarie, « cu 7 sau 8 ani în urmă»; cum povestirea a fost publicată în august 1904, rezultă că acțiunea are loc în 1896 sau în 1897. Ultimele cuvinte ale povestirii evocă anotimpul de iarnă. Specialistul William S. Baring-Gould ajunge la conclzia că acțiunea a avut loc în februarie 1896. Această aventură îl duce pe Sherlock Holmes în domeniul sportiv, ceea ce este o excepție în întregul canon holmesian. Despre sport în
Fundașul dispărut () [Corola-website/Science/325431_a_326760]
-
William S. Baring-Gould ajunge la conclzia că acțiunea a avut loc în februarie 1896. Această aventură îl duce pe Sherlock Holmes în domeniul sportiv, ceea ce este o excepție în întregul canon holmesian. Despre sport în general, Holmes afirmă în această povestire că el nu a avut niciodată legături cu lumea sportului, dar îl consideră ca fiind "cel mai bun și mai sănătos lucru din Anglia." Această opinie corespunde cu cea a lui Arthur Conan Doyle, care era pasionat de sport și
Fundașul dispărut () [Corola-website/Science/325431_a_326760]
-
îl consideră ca fiind "cel mai bun și mai sănătos lucru din Anglia." Această opinie corespunde cu cea a lui Arthur Conan Doyle, care era pasionat de sport și un excelent jucător de rugby în tinerețea sa. La începutul acestei povestiri, Watson susține că pe parcursul anilor l-a "dezobișnuit treptat [pe Holmes] de acea manie a drogurilor care i-a amenințat odată cariera sa remarcabilă." Aceasta este cea de-a doua operă literară în care Holmes foloseste un câine pentru a
Fundașul dispărut () [Corola-website/Science/325431_a_326760]
-
a drogurilor care i-a amenințat odată cariera sa remarcabilă." Aceasta este cea de-a doua operă literară în care Holmes foloseste un câine pentru a urmări pe cineva. Cealaltă ocazie are loc în romanul "Semnul celor patru". Pe la începutul povestirii, Holmes își consultă dosarele pentru a vedea dacă a notat informații cu privire la Godfrey Staunton. El nu găsește decât o fișă a unui anumit "Arthur H. Staunton", precizând că acesta este un falsificator, și o a doua fișă a unui "Henry
Fundașul dispărut () [Corola-website/Science/325431_a_326760]
-
Staunton", adăugând că el a contribuit la spânzurarea acestuia. Această din urmă aventură a detectivului este inedită. Mai mult, Holmes evocă memoria profesorului Moriarty, atunci când se întâlnește pentru prima dată cu dr. Armstrong. Aceasta este o aluzie la acțiunea din povestirea "Ultima problemă". Această povestire a servit ca sursă de inspirație pentru al 38-lea film cu Sherlock Holmes (filmat în 1923) din seria de filme mute cu Eille Norwood.
Fundașul dispărut () [Corola-website/Science/325431_a_326760]
-
a contribuit la spânzurarea acestuia. Această din urmă aventură a detectivului este inedită. Mai mult, Holmes evocă memoria profesorului Moriarty, atunci când se întâlnește pentru prima dată cu dr. Armstrong. Aceasta este o aluzie la acțiunea din povestirea "Ultima problemă". Această povestire a servit ca sursă de inspirație pentru al 38-lea film cu Sherlock Holmes (filmat în 1923) din seria de filme mute cu Eille Norwood.
Fundașul dispărut () [Corola-website/Science/325431_a_326760]