227,325 matches
-
în întreaga zonă. Se poate cîștiga capital politic enorm dacă un naționalist nu provine în proporție de 100 % din națiunea în numele căreia luptă. Sincerității lui nu i se acorda prea mult credit. Originile lui străine și numele oficiale ale familiei lui ajung ținta bătăii de joc. Baza speculațiilor asupra naționalității lui Iorga a fost neintenționat pusă de C. Sion. În lucrarea sa Arhondologia Moldovei, Sion, un boier nemulțumit și primul pamfletar român, și-a exprimat enervarea pentru faptul că vornicul Drăghici se
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
amintea Iorga, "mînați de biciul nevoii", încercînd să găsească o chirie mai mică și luînd în chirie ca să o poată scoate la capăt 12. Doamna Zulnia s-a străduit tot timpul să-și păstreze demnitatea și statutul și să nu ajungă la un nivel și mai jos (o asemenea strădanie poate fi înțeleasă de cei care cunosc atmosfera Botoșanilor și pretențiile pe care le-ar fi putut avea un astfel de oraș de la o văduvă ca Zulnia Iorga). Din fericire, legăturile
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
ascultătoarelor lui să aibă grijă numai de Biserica Ortodoxă Română, sfătuindu-și auditoriul să schimbe numele asociației lor în "Asociația Ortodoxă Română a Femeilor." Asemenea afirmații erau considerate drept îndrăznețe. A conchis afirmînd că "pînă cînd ultimul om nu va ajunge la înălțimea unei conștiințe creștine și naționaliste, Biserica Ortodoxă nu poate considera că și-a îndeplinit misiunea", și a încheiat sfidător: Am avut curajul să spun acest lucru"37. Ce i-a modelat lui Iorga naționalismul în primii lui optsprezece
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Iorga punînd socialismul la zid. Iată un pasaj dintr-un articol scris în 1920. Deși sînt multe lucruri bune în socialismul lui Marx, există și multe exagerări. Există diverse feluri de socialism. Există cel al lui Constantin Dobrogeanu-Gherea, care a ajuns la noi acum vreo 30 de ani odată cu Carol Mayer și cu broșurile lui Kropotkin "Revista socială". El declară că a învățat de la acesta dragostea caldă pentru oameni și pentru țărani. După ieșirea din scenă a acestor oameni, muncitorii au
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
După ieșirea din scenă a acestor oameni, muncitorii au rămas fără lideri. Au apărut apoi ideile lui Cristian Rakovski, și unde ar duce ideile lui poate vedea oricine în cea de a treia patrie a lui. Atunci cînd o doctrină ajunge la ultimele ei concluzii practice, ca în cazul rakovskismului, dincolo de Nistru, nu este deloc necesar să o definim sau să o judecăm; spectacolul vorbește de la sine. Vrem să ajungem aici? Nu numai statul, întreaga societate trebuie să se apere. Dar
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
cea de a treia patrie a lui. Atunci cînd o doctrină ajunge la ultimele ei concluzii practice, ca în cazul rakovskismului, dincolo de Nistru, nu este deloc necesar să o definim sau să o judecăm; spectacolul vorbește de la sine. Vrem să ajungem aici? Nu numai statul, întreaga societate trebuie să se apere. Dar, apărîndu-ne, nu trebuie să ne referim la socialism. Oricine ar fi sectantul, socialismul este mult mai nobil decît el"42. Iorga nu era atît de pornit împotriva socialismului cît
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Dar nici alte politici nu s-au bucurat de sprijinul maselor pînă în 1918. Junimismul se opunea antisemitismului, considerîndu-l un afront la adresa inteligenței umane 59. Concepțiile literare ale lui Maiorescu au fost exprimate într-o manieră caracteristică: Întrucît publicul a ajuns la maturitate în privința gustului și a discernămîntului literar, nu mai este nevoie de reviste literare, ca să nu mai vorbim de critica literară." Conservatorismul lui Maiorescu avea poate în vedere revistele literare ale lui V. Belinski, care erau mult mai mult
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
nivelul lui Dimitrie Cantemir, acordîndu-i locul cuvenit în istoria românilor, el fiind adevărata putere care se ascundea în spatele lui Constantin Brîncoveanu. Iorga a vizitat orașele Assisi, Orvieto și Urbino, a coborît la Ancona, iar de acolo a traversat marea ca să ajungă la Zara. De aici s-a îndreptat spre Ragusa, unde a trudit mult timp în arhive și a fost copleșit de frumusețea orașului. Așa cum spunea el, "în Dalmația mă simt ca în Italia, cu toate că nu sînt în Italia". De la Ragusa
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
cont de toate acestea, analiza aceasta nu este exhaustivă. România era aliata nu prea pe ascuns a Imperiului austro-ungar și a Germaniei. Regele ei, Carol I de Hohenzollern, era foarte pornit împotriva revizionismului. Toți politicienii aveau pretenții revizioniste înainte de a ajunge la putere; odată ajunși în cabinete, orice pretenție revizionistă era dată uitării, din respect față de sentimentele regelui. Regele păstra distanța între societatea românească și el. Așa cum remarca prințul Barbu Știrbei, adresîndu-se lui Iorga: "Pentru rege, un german nu este (automat
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
analiza aceasta nu este exhaustivă. România era aliata nu prea pe ascuns a Imperiului austro-ungar și a Germaniei. Regele ei, Carol I de Hohenzollern, era foarte pornit împotriva revizionismului. Toți politicienii aveau pretenții revizioniste înainte de a ajunge la putere; odată ajunși în cabinete, orice pretenție revizionistă era dată uitării, din respect față de sentimentele regelui. Regele păstra distanța între societatea românească și el. Așa cum remarca prințul Barbu Știrbei, adresîndu-se lui Iorga: "Pentru rege, un german nu este (automat) identic cu alt german
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
două popoare 7. Iorga considera Transilvania ca fiind "inima poporului român!" Românii consideră Transilvania ca fiind mai importantă decît Basarabia, iar pe la 1900, dobîndirea Transilvaniei părea mai realizabilă decît elibararea Basarabiei. Din nefericire, problema este de nerezolvat deocamdată. Se poate ajunge la o soluție constructivă doar schimbînd mentalitatea adversarilor; în acest scop, atît românii cît și ungurii ar trebui să se pună unii în locul celorlalți. Ceea ce este puțin probabil să se întîmple curînd. Sub dominația austriacă, Bucovina fusese ivadată de ucraineni
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
plece. Influxul permanent de evrei a agravat o situație deja gravă și a constituit pentru naționalismul român o veste proastă; cea mai mare parte a nefericiților evrei nu erau îmtîmpinați cu cuvintele alinătoare ale Emmei Lazarus. Nu au reușit să ajungă decît în Moldova, făcîndu-și drum dinspre nord-est spre sud-vest. Chiar și imigrațiile în masă legale au dat naștere la tensiuni. Gîndiți-vă la năvala vietnamezilor și a latinoamericanilor (mai ales mexicani) în Statele Unite sau a celor din Lumea a Treia și
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
sau Aristide Blank sau pe cel al lui Aușnit, ca să nu mai vorbim de madam Lupescu! Nici Iorga nu i-a menționat niciodată, nici pe madam Lupescu, nici pe ceilalți. Să existe oare un anumit nivel la care critica nu ajunge niciodată? Chiar și ca antisemit, Iorga insista supra asimilării, respingînd permanent violența antievreiască; el susținea aceste puncte de vedere cu patruzeci de ani înainte de Holocaust. Atunci cînd avea loc acesta, Iorga era mort. Holocaustul nu a fost un produs al
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Cumnatul și colegul lui Iorga, Ion Bogdan, l-a ajutat în privința documentelor scrise în limbile slave 48. Iorga nu a aparținut nici unei școli istorice, deoarece era un impresionist care se concentra asupra particularului, interpretînd fenomenele istorice în contextul acestuia. A ajuns la concluziile sale pornind de la un grup de noțiuni înrudite pe care încerca tot timpul să le definească: sol, națiune, religie, instinct, organism, suflet, idee, rasă termeni specifici naționalismului romantic din secolul al XIX-lea. Ca și Michelet, Iorga considera
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
uitînd eforturile continue pe care le-am făcut și ignorînd cît suflet am depus în munca mea. Să-i ierte Dumnezeu, pentru că eu i-am iertat deja"54. Aceste inexactități lipsite de importanță nu invalidează concluziile istorice la care a ajuns Iorga. Detractările seamănă cu un dinozaur al cărui trup gigantic dispune de un creier cît un bob de mazăre. Numărul acestor greșeli (minore) este mare; dar încercarea de a stabili semnificația lor este inutilă. Dacă este să recunoaștem existența unor
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
sesiza modificările pe care Toynbee le-a numit "accelerarea istoriei". Nu considera cunoștințele sale sărace în domeniul economiei ca fiind un handicap; așa cum spunea în 1934: "A fost norocul țării mele și propriul meu noroc (sic!) faptul că n-am ajuns încă economist!"58. Iorga nu credea că economia sau finanțele au o importanță crucială în problemele de stat, întrucît nu a făcut niciodată distincție între stat și națiune sau împrejurările istorice în care s-a născut aceasta. Este adevărat că
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
nu vedea în lume nimic altceva decît viciu și putreziciune constituia un mod de tratare simplist și nerealist. Guyau afirma că opera unui geniu este armonioasă și unitară în descrierea lumilor obiective și subiective. El prețuia simplitatea în literatură. Iorga ajunsese să deteste cultul frumosului. El afirma că scriitorul trebuie să-și pună la contribuție imaginația, permițîndu-i cititorului să se identifice cu personajele sale, chiar și istoricul trebuie să scrie astfel, a scrie istoria evocator constituia un element important pentru el
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
și a colaborat la 11 periodice 113. Ar fi interesant, dar dificil să descriem o zi din viața lui Iorga. Puține din zilele sale treceau fără să fi făcut ceva. Călătorea tot timpul prin țară și în afara granițelor României (a ajuns și în America), participînd la întruniri și congrese politice sau ținînd cursuri la școlile lui din Franța, de la Veneția și de la Roma. De unde-și trăgea el seva pentru un asemenea efort? El nu lucra pentru beneficiile pe care le obținea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
foștii ei colegi de școală unguri care căutau posturi de profesori 127. Iorga era întotdeauna la dispoziția oamenilor de rînd, depunînd eforturi aparte ca să-i ajute pe veteranii din Războiul cel Mare. Multiplele sale acte caritabile erau făcute cu discreție, ajungînd rareori să fie cunoscute public. Accepta rar onorarii pentru conferințele pe care le ținea; mergînd cu mașina (așezat lîngă șoferul său), se oferea să-i ducă pe țăranii întîlniți pe drum cu automobilul. În 1907, cînd a fost ales deputat
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
nevrednici, pentru credincioși și pentru cei fără credință, dintr-o dată, era (acolo) cu noi el, Ștefan, Domnul nostru și Împăratul de drept, nu Franz Iosif I! Apărînd printre umbrele nopții, printre luminile cerului și pămîntului; împrăștiind bezna cu aripi care ajungeau pînă la munți și pînă peste granițele sîngerînde ale României. Sfinte și Împărătești pentru toți cei care vorbesc românește! Răsunau cîntece și băteau clopote în vreme ce el, Ștefan cel Mare, aducea cuvînt despre Învierea Atotputernicului și a Dreptății!" Iorga l-a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
asupra "sufletelor mizere, slabe și mutilate". Din cauza "realismului naționalist", Iorga condamna întreaga literatură realistă. Vlahuță a descris țelurile "Sămănătorului": el susținea că scriitorii revistei simțeau că pierduseră prea multă vreme adînciți în amărăciunea lor și în durerile lor trecătoare. Ei ajunseseră să fie "înstrăinați de marele curent al vieții duse de popor; de marile suferințe și aspirații ale poporului care ar fi trebuit să se umple și să ne încălzească inimile de la bun început"152. În alt editorial, Vlahuță scria: "A
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
I174. A. C. Cuza și alți naționaliști însuflețiți de aceleași sentimente făceau parte din personalul său. În octombrie, Iorga a plecat de la "Sămănătorul" întrucît avea acum propriul lui ziar. Avea în plan să fondeze și alte publicații pentru naționalismul său cultural: ajuns la anumite concluzii pe baza experiențelor trecute, Iorga a început să-și materializeze concepția sa de "Spectacole individuale". S-a aflat întotdeauna într-un asemenea post de comandă încît nu se punea aproape deloc problema colaborării la enunțarea și cu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
iar inactivitatea îi afecta resursele. Din fericire, Iorga și cumnatul său le-au făcut o vizită prietenilor lor de la Vălenii de Munte, așezare aflată la poalele Carpaților. Pe vremea aceea nu exista încă o cale ferată spre Văleni, așa că au ajuns acolo cu trăsura, ai cărei clopoței "îi speriau pe lupi și-i avertizau pe hoți"; Iorga a fost entuziasmat: satul nu era corupt și era așezat lîngă o serie de mănăstiri "ale căror inscripții așteptau să fie descifrate". Vălenii erau
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Iorga nu a renunțat niciodată la Basarabia. Coresponda cu intelectuali basarabeni, ditre care istoricul Paul Gore era deosebit de plin de înțelegere. Iorga i-a trimis cîteva cărți despre istoria Moldovei pe care i le ceruse Gore, dar acestea n-au ajuns niciodată la el. Așa cum scria Gore, "cenzura n-a murit aici"208. Intelectualii basarabeni l-au anunțat pe Iorga că descoperiseră în organizația lor un informator al poliției pe care îl excluseseră imediat 209. În 1912, Rakovski se adresa socialiștilor
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
lui Iorga eșecul ca politician. Iorga a devenit membru plin al Academiei în mai 1911. Eligibil de la alegerea sa ca membru corespondent în 1897, intrigile adversarilor lui l-au ținut la ușă; ușa s-a deschis abia cînd academicienii au ajuns să fie "obosiți de aceste intrigi"227. Xenopol l-a primit pe fostul lui student în rîndurile auguștilor; îi venise greu de-a lungul anilor să mențină relații bune cu Iorga, dar a lăsat la o parte diferendele dintre ei
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]