KorAP: Find »[drukola/base=abilitate & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...903 904 905 ...929 >

23,210 matches

Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157

dobândite În procesul formării lor, motivația, valorile, expectanțele și idealurile oamenilor constituie latura vectorială de orientare și susținere a atitudinii. A doua latură, care este executivă, latura acțională, implică un mod de autoreglare al subiectului, are la bază voința și abilitățile de acțiune ale persoanei. Fiind În mare măsură dobândite, atitudinile se formează sub incidența valorilor spre care se orientează societatea. Tranziția la economia de piață, proces anevoios, traversat de români, a influențat și demersul formării atitudinilor noi, cerute de fenomenele

COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ (2007) [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
conturarea crizelor posibile; competențe de consiliere educațională În problematica diversă cu care se confruntă familia; competențe În diagnoza timpurie a copiilor superior dotați sau a copiilor cu Întârzieri În dezvoltare psihico-fizică pe care familia le ascunde cât poate În fața comunității; abilități și competențe În relaționare și comunicare cu toate vârstele; competențe În consilierea și susținerea copiilor cu comportament deviant; competențe petru intervenția primară la nivelul familiei. Graficul nr. 1 Fig. nr. 3 Psihologul de familie: percepție și reprezentare socială Pregătit pentru

COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ (2007) [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
practică variante inovative și depășesc blocaje generate de teama de nou și de schimbare. Concepția lor despre viață și lume este definită prin deschidere, ei gândesc că lumea este o rețea flexibilă de posibilități logice care pot fi valorificate având abilitățile necesare. Au un stil de gândire strategic și global. Imaginea de sine are ca elemente sinceritatea, autonomia și voința puternică. În ceea ce privește raportarea lor la produse și servicii, tind să fie atrase de produse cu note de eleganță și accente clasice

COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ (2007) [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
conturarea tendințelor de evoluție și schimbare a acestora trebuie sa posede competențe și capabilități bazate pe talente din zona creativității/inventivității. Altfel spus talentele lor, comportamente recurente eficiente și performante manifeste În specialitatea pieții investigate trebuie să fie susținute de abilități creative Între care sensibilitatea la probleme să constituie o caracteristică de prim rang. Un manager priceput al domeniului va promova În aceste funcții așa numite „persoane mustăți de pisică”, adică specialiști care și au format din strategiile primare ale creativității

COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ (2007) [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
elevi, studenți) crește trebuința și motivația intrinsecă de realizare de sine prin creație În profesie. Dar societatea mileniului III se conturează tot mai mult ca o societate a creativilor și inventatorilor, aproape În toate domeniile la angajare se cer atitudini, abilități și competențe creative, datorită fenomenului de „schimbare În schimbare” considerat de marii manageri și lideri o caracteristică a secolului. Ca urmare managerii, ei Înșiși inventatori, vor promova invenția și creația pentru a se adapta eficient și a spori motivația intrinsecă

COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ (2007) [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
și efectul Medici. Ce presupune acest efect? La ora actuală toți inovatorii schimbă lumea realizând combinatorici și conexiuni Între idei și concepte din câmpuri și culturi diferite. Pentru ca o idee nouă să apară trebuie Îndeplinite câteva condiții: o combinație de abilități și calități individuale Între care noi considerăm absolut necesare abilitățile creative, atitudinile creative și motivația; mediul propice stimulator provocator; perseverență, curaj, noroc; fond informațional interdisciplinar din cele mai diverse domenii ale științei și practicii și din cele mai diverse culturi

COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ (2007) [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
toți inovatorii schimbă lumea realizând combinatorici și conexiuni Între idei și concepte din câmpuri și culturi diferite. Pentru ca o idee nouă să apară trebuie Îndeplinite câteva condiții: o combinație de abilități și calități individuale Între care noi considerăm absolut necesare abilitățile creative, atitudinile creative și motivația; mediul propice stimulator provocator; perseverență, curaj, noroc; fond informațional interdisciplinar din cele mai diverse domenii ale științei și practicii și din cele mai diverse culturi. Efectul Medici atrage atenția că În societatea contemporană a obține

COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ (2007) [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
de azi - depresia, adicția, conflictele religioase, violența, războiul - sunt rezultatul direct al ignoranței emoționale. În procesul de a fi cât mai civilizați, de a nega natura animală, am Început să negăm și natura noastră emoțională. Payne considera inteligența emoțională o abilitate care implică o relaționare creativă cu stările de teamă, durere și dorință. John D. Mayer și Peter Salovey au fost primii care au definit inteligența emoțională ca fiind acea instanță care este capabilă să controleze și să regleze propriile sentimente

COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ (2007) [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
la modalitățile de a o regla, omițându-se sentimentele. Sentimentele ca forme superioare, complexe, relativ stabile ale afectivității și cu un grad Înalt de conștientizare favorizează interacțiunile optime ale emoționalității cu raționalitatea. De asemenea, afirmă că inteligența emoțională Înseamnă și abilitatea de a Înțelege emoțiile, presupunând cunoașterea emoțiilor și reglarea lor astfel Încât ele să contribuie la dezvoltarea intelectuală și emoțională. “Inteligența emoțională, scriu Mayer și Salovey, se referă la capacitatea de a recunoaște propriile emoții și sentimente și pe cele ale

COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ (2007) [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
inteligența emoțională, și al cărei rezultat este o performanță personală profesională ieșită din comun. Competențele emoționale sunt acele Însușiri ce Îmbină gândirea cu sentimentele. În miezul acestei calități se află două talente: empatia, arta de a citi sentimentele celorlalți, și abilitatea În relațiile sociale, care permite gestionarea ingenioasă a acelor sentimente. “Inteligența emoțională ne determină potențialul de a ne Însuși abilități practice bazate pe cinci elemente: conștiința propriilor afecte; motivația; autocontrolul; empatia; sociabilitatea. Competența noastră emoțională arată proporția În care am

COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ (2007) [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
Îmbină gândirea cu sentimentele. În miezul acestei calități se află două talente: empatia, arta de a citi sentimentele celorlalți, și abilitatea În relațiile sociale, care permite gestionarea ingenioasă a acelor sentimente. “Inteligența emoțională ne determină potențialul de a ne Însuși abilități practice bazate pe cinci elemente: conștiința propriilor afecte; motivația; autocontrolul; empatia; sociabilitatea. Competența noastră emoțională arată proporția În care am izbutit să transferăm acest potențial În randament profesional. A avea o inteligență emoțională excepțională nu garantează și dobândirea acelor Însușiri

COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ (2007) [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
luării deciziei de cumpărare poate fi exprimat și sub forma "modelului brâncușian" (M. Caluschi, 2003) de rezolvare a problemelor. Acest model pune În evidență faptul că În fiecare etapă a procesului se alternează gândirea convergentă și cea divergentă, iar În funcție de abilitățile persoanei de a gândi creativ se obține În final o variantă inovatoare și flexibilă sau una rigidă și conservatoare. Identificarea nevoii este prima fază a deciziei de cumpărare, În care consumatorul sesizează existența unei diferențe perceptibile (suficient de mari) Între

COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ (2007) [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
mare și mai operațională și Îl determină la o evaluare mai amplă, când costul adoptării unei decizii incorecte este mai mare; importanța produsului și complexitatea alternativelor poate spori dificultatea și timpul alocat analizei alternativelor; și am adăga noi, creativitatea și abilitatea de evaluare creativă a alternativelor care eficientizează alegerea soluției adecvate. O problemă deosebit de importantă este identificarea criteriilor (atributelor) pe care consumatorul le folosește În evaluarea și compararea alternativelor delimitate și apoi ierarhizarea criteriilor În funcție de importanța pe care le-o acordă

COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ (2007) [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
atribut al inteligenței sociale, pe care trebuie să-l posede cei ce sunt În contact direct cu clienții și doresc să obțină succesul și performanța. În acest context, Karl Albrecht (2007) dă o definiție simplă a inteligenței sociale, considerând-o „abilitatea de a te Înțelege bine cu alții și de a-i face să coopereze cu tine.” Pe baza experienței și studiilor analizate privind inteligența socială practică, autorul a ajuns să delimiteze un grup de dimensiuni pe care le-a reunit

COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ (2007) [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
dimensiuni pe care le-a reunit Într-un model numit SPACE, ale cărui valențe țin mai mult de experineța practică și sunt validate prin practică. Dimensiunile care alcătuiesc modelul SPACE sunt: 1. (S) Simțul situației. Această dimensiune este gândită ca „abilitatea de a citi situațiile și a interpreta comportamentul oamenilor În acele situații În ce privește intențiile, stările emoționale și pornirea spre interacțiune. Este abilitatea de „radar social”. După părerea noastră, această abilitate se dezvoltă antrenând componenta potențialului creativ denumită sensibilitate la probleme

COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ (2007) [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
validate prin practică. Dimensiunile care alcătuiesc modelul SPACE sunt: 1. (S) Simțul situației. Această dimensiune este gândită ca „abilitatea de a citi situațiile și a interpreta comportamentul oamenilor În acele situații În ce privește intențiile, stările emoționale și pornirea spre interacțiune. Este abilitatea de „radar social”. După părerea noastră, această abilitate se dezvoltă antrenând componenta potențialului creativ denumită sensibilitate la probleme. Este foarte necesar ca această calitate să o posede angajații care intră În relație directă cu beneficiarii, clienții, consumatorii. Ei trebuie să

COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ (2007) [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
sunt: 1. (S) Simțul situației. Această dimensiune este gândită ca „abilitatea de a citi situațiile și a interpreta comportamentul oamenilor În acele situații În ce privește intențiile, stările emoționale și pornirea spre interacțiune. Este abilitatea de „radar social”. După părerea noastră, această abilitate se dezvoltă antrenând componenta potențialului creativ denumită sensibilitate la probleme. Este foarte necesar ca această calitate să o posede angajații care intră În relație directă cu beneficiarii, clienții, consumatorii. Ei trebuie să-și dea seama din atitudini, gestică și Întrebările

COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ (2007) [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
copilărie și căutat la cei care lucrează În sfera piețelor de consum. Alături de autorul citat și noi apreciem că simțul situației se Învață și l-am introdus Într-un program de self management sub forma exercițiilor de dezvoltare a acelor abilități pe care noi leam denumit metaforic „mustăți de pisică”. 2. (P) A doua dimensiune a modelului SPACE este Prezența, prin care se Înțelege abilitatea de a transmite prin semnale verbale, nonverbale, Înfățișare, ținută, voce, mișcări discrete etc., o impresie. Este

COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ (2007) [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
l-am introdus Într-un program de self management sub forma exercițiilor de dezvoltare a acelor abilități pe care noi leam denumit metaforic „mustăți de pisică”. 2. (P) A doua dimensiune a modelului SPACE este Prezența, prin care se Înțelege abilitatea de a transmite prin semnale verbale, nonverbale, Înfățișare, ținută, voce, mișcări discrete etc., o impresie. Este felul În care Îi afectăm pe alții prin aspectul nostru fizic, prin dispoziție și conduită, prin limbajul corpului și modul În care ocupăm spațiul

COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ (2007) [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
nostru fizic, prin dispoziție și conduită, prin limbajul corpului și modul În care ocupăm spațiul Într-o Încăpere. Astfel putem da senzația de Încredere, profesionalism, amabilitate, bunătate sau pe cea de timiditate, nesiguranță, animozitate, indiferență etc. Noi considerăm că această abilitate ține de componenta comportamentală a Eului social: autoprezentare și autodezvăluire. Și această abilitate se Învață. Modul În care reușești să Îmbini., În autoprezentare, asertiv sau pasiv, aspecte de autodezvăluire cu elemente originale și inedite, Îți poate asigura succesul și interesul

COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ (2007) [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
ocupăm spațiul Într-o Încăpere. Astfel putem da senzația de Încredere, profesionalism, amabilitate, bunătate sau pe cea de timiditate, nesiguranță, animozitate, indiferență etc. Noi considerăm că această abilitate ține de componenta comportamentală a Eului social: autoprezentare și autodezvăluire. Și această abilitate se Învață. Modul În care reușești să Îmbini., În autoprezentare, asertiv sau pasiv, aspecte de autodezvăluire cu elemente originale și inedite, Îți poate asigura succesul și interesul celorlalți, deschiderea spre comunicare, ascultare sau colaborare cu cei din jur. Mulți lucrători

COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ (2007) [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
În autoprezentare, asertiv sau pasiv, aspecte de autodezvăluire cu elemente originale și inedite, Îți poate asigura succesul și interesul celorlalți, deschiderea spre comunicare, ascultare sau colaborare cu cei din jur. Mulți lucrători comerciali sau agenți de marketing și-au format abilitatea de a citi clientul din semnalele oferite prin prezența acestuia În doar câteva clipe. 3. (A) Autenticitatea. Această dimensiune arată cât de cinstit și sincer ești cu oamenii și cu propria persoană Într-o situație dată (Albrecht, K., 2007, p.

COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ (2007) [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
considere deschiși, cinstiți, demni de Încredere sau mincinoși, fanfaroni, răi, neautentici. Consumatorul va decela din atitudinea ofertanților , agenților de marketing, autenticitatea sau tendința spre minciună, acoperire a unor defecte, Încercarea de manipulare, inducere În eroare etc. 4. (C) Claritatea este abilitatea de a ne face Înțele ideile, de a transmite informații, a explica, clar și precis, de a ne exprima punctele de vedere pe Înțelesul celor din jur, făcându-i pe ceilalți să colaboreze sau să ne urmeze ăn acțiunile propuse

COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ (2007) [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
face Înțele ideile, de a transmite informații, a explica, clar și precis, de a ne exprima punctele de vedere pe Înțelesul celor din jur, făcându-i pe ceilalți să colaboreze sau să ne urmeze ăn acțiunile propuse. Claritatea presupune și abilitate În utilizarea limbajului și În comunicare. Considerăm că, prin dezvoltarea componentelor intelectuale ale creativității, fluență și flexibilitate În comunicarea directă se antrenează și claritatea, transformându-se În competență În comunicare. Formularea și reformularea problemelor, definirea și redefinirea conceptelor dintr-o

COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ (2007) [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
creativității, fluență și flexibilitate În comunicarea directă se antrenează și claritatea, transformându-se În competență În comunicare. Formularea și reformularea problemelor, definirea și redefinirea conceptelor dintr-o pluralitate de perspective utlizând strategiile primare ale creativității ne susțin În dezvoltarea acestei abilități. 5. (E) Factorul E, din modelul SPACE, reprezintă empatia. Din perspectiva autorului, empatia este un sentiment Împărtăși de două persoane. El trece de la Înțelegerea empatiei ca abilitate de ate transpune În situația celulilalt ca și cum ai fi el pentru „a-l

COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ (2007) [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]