25,627 matches
-
în ecuație cu toate energiile lumii, cu forțe misterioase și cu memoria limbii în care scriu. Mă pun în ecuație cu ceilalți, cu binele și răul, cu viața și cu moartea, cu dorința de a lăsa o urmă și cu frica de a dispărea în neant fără urmă. Scrisul este cutremurare, iar actul scrierii, cel puțin pentru mine, este impregnat de frisonul riscului, al necunoscutului. Uneori mă simt un mesager care transportă un mesaj din care nu înțelege nimic sau foarte
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
lua Nobel cred că aș elogia limba română care mi-a dat rădăcini și limba franceză care mi-a dat aripi. Trăim vremuri nesigure, globalizarea e o punere în abis a individului, în favoarea masei umane largi, amorfe...! De ce îi e frică lui Matei Vișniec? Mi-e frică de o uniformizare stupidă a umanității, de o globalizare ca o nouă formă de îndoctrinare. Acum îmi dau seama cât de ușor era în România comunistă să fii dizident, să denunți răul. Pe vremea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
limba română care mi-a dat rădăcini și limba franceză care mi-a dat aripi. Trăim vremuri nesigure, globalizarea e o punere în abis a individului, în favoarea masei umane largi, amorfe...! De ce îi e frică lui Matei Vișniec? Mi-e frică de o uniformizare stupidă a umanității, de o globalizare ca o nouă formă de îndoctrinare. Acum îmi dau seama cât de ușor era în România comunistă să fii dizident, să denunți răul. Pe vremea aceea răul era atât de vizibil
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
În această lume în care noile "valori" sunt doar banul și afișarea reușitei materiale este mult mai greu să denunți prin literatură modelul ultraliberal, orânduirea comercială și bancară care se impune peste tot, dezumanizarea prin consum. Iată de ce mi-e frică. Mi-e frică de o lume teribilă care nu mai poate fi nici denunțată și nici criticată prin literatură. Dacă ar fi să rezumi viața ta de până acum într-o poveste, cam cum ar suna aceasta? Există ceva ce
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
în care noile "valori" sunt doar banul și afișarea reușitei materiale este mult mai greu să denunți prin literatură modelul ultraliberal, orânduirea comercială și bancară care se impune peste tot, dezumanizarea prin consum. Iată de ce mi-e frică. Mi-e frică de o lume teribilă care nu mai poate fi nici denunțată și nici criticată prin literatură. Dacă ar fi să rezumi viața ta de până acum într-o poveste, cam cum ar suna aceasta? Există ceva ce mă tulbură foarte
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
ieșită din comunism de un sfert de veac? S-a produs, la vreun nivel, această reevaluare? De ce crezi că "se întârzie" recuperarea decisivă a valorilor românești care au "performat" în afara granițelor? Cioran, Ionesco, Eliade, Tristan Tzara, alții... Cui îi e frică de aceste mari nume? Nu am impresia că nu s-a schimbat chiar nimic în felul în care ne raportăm la valorile istorice ale literaturii române. Înțelegem altfel Evul Mediu, secolul romantic, avangarda. Cei trei mari exilați s-au întors
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
prieten de-al meu, vor fi zilnic simpozioane care vor lua în discuție opera mea. Se vor găsi suficienți vorbitori. Țara e plină de oportuniști, nici nu trebuie să-i mai formezi, se nasc gata formați. N-o să-ți fie frică de revolte, de revoluții, de dizidenți? Voi fi nemilos. Poeții tineri va trebui să transcrie cu mâna lor poeziile poeților din generația precedentă. Altfel nu vor fi debutați. Dacă revoltele, pe față sau pe ascuns, vor continua, voi considera că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
Mădălina Canură, Marin Sorescu, Ion Dragoș, Marin Mincu, Vasile Sav, Virgil Bănescu, Călin Angelescu, Augustin Frățilă... Și mulți alții. La un moment dat vom observa că avem mai mulți amici dincolo, atunci va fi momentul să nu ne mai fie frică de moarte. În fond de asta ni se duc prietenii dincolo, ca și părinții, ca să ne ajute prin exemplul lor să ne desprindem de lumea asta. Mai vine vorba pe-acolo, în poezia ta din "Frig", despre "un înger beat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
pe Domnul Iisus și Golgota. Apoi cântam cu toții. Era frumos și plăcut. Și Dumnezeu parcă le sporea pe toate. Tata, fiind bun gospodar, ne Învăța de toate. Iarna și vara. În zile de sărbătoare, după-amiaza tata citea Biblia. Era cu frică de Dumnezeu. Când aveam vreo 10 sau 12 ani am citit-o și eu. Toată. Mi-a plăcut foarte mult. Pentru că sufeream mult și nu aveam pe nimeni alături de viața mea. Tata, fiind om vrednic și temător de Dumnezeu, ne-
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
foarte mari și soare foarte puternic. Au spus că ar dori să mai vină personal, măicuțe, că e loc suficient dar nu depinde de ei. În curte se află capela care adăpostește peștera magilor. Acolo s-au ascuns magii de frica lui Irod. Intrând În capelă cobori mai multe trepte și multe ai de văzut. Mult m-am mirat cum au putut să se adăpostească sub piatră dar grija Milostivului Dumnezeu i-a Îndrumat să-i scape de răutatea lui Irod
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
Aici a dus o viață aspră el și alți nevoitori care au trăit În această peșteră. Aici s-a ascuns și Sfânta Fecioară cu Pruncul când au fugit În Egipt. Sf. Ioan Botezătorul a fost și el ascuns aici de frica lui Irod. Multe taine a văzut această peșteră binefăcătoare. Multe suflete a salvat de la moarte. Este ceva sacru și sfințitor. E plăcut să poposești În ea. Apoi ieșim din peșteră și intrăm În măreața și frumoasa biserică Steaua Mării. Așa
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
curtea mănăstirii este o peșteră, camuflată cu o ușă acoperită de flori și verdeață, nici nu se observă. Ne-a deschis ușa o măicuță și-am coborât vreo patru trepte. Acolo era locul unde se adunau Mântuitorul și ucenicii de frica iudeilor. Doamne, ce ascunzișuri! Cum se adunau și se rugau lui Dumnezeu În piatră, În stâncă. Și de acolo plecau prin sate și prin alte locuri mai retrase și mai puțin zgomotoase, unde lumea se bucura de prezența Sa și
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
cu fapte, fie bune, fie rele. Oh, Doamne, ce mă fac? De voiești, dă-mi ce-mi lipsește ca să mă mântuiesc. Și cu Mila și Ajutorul Tău să ne mântuim cu toții.” Cred, după mine, că dacă am avea credință și frică de Dumnezeu n-am face atâtea rele și păcate fel de fel. Și nici sfârșitul așa repede n-ar fi. Dar din cauza multor păcate se apropie și ziua cea mare. Groaznică va fi. Să ne gândim la Sodoma și Gomora
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
de departe ne-a dus În păcat vrăjmașul lui Dumnezeu. În prăpastia urii și a nepăsării. Irosim timp la televizor și În dezbinări de tot felul, de aceea e greu să trăiești În zilele acestea. N-avem credință, n-avem frică de Dumnezeu. Am uitat Poruncile Lui. Să mergem pe Golgota cu inima și sufletul să vedem cum Sângerează și astăzi și ne cheamă tainic pe toți! Să vedem Suferința și Durerea fără de margini! Sângele care curge și astăzi pe Golgota
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
zadar. Dacă ar fi un stadion, sală de sport sau o discotecă atunci nu se pune problema, imediat se găsesc bani. Și pentru biserică, nu. Ce să zic!? Gândiți-vă domniile voastre la această situație. Și veți găsi un răspuns În frica lui Dumnezeu. Ei, uite așa, s-a făcut ora de plecare din Ierusalim. Toți eram În curtea bisericii. Părintele Ieronim ne-a dat binecuvântarea pentru călătorie și mai multe daruri de cult religios. Și toți ne-au Îmbrățișat și ne-
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
să merg În acest frumos pelerinaj pe care mi l-am dorit de copil. Și după 50 de ani s-a Împlinit. Slavă Domnului! Așa cum sunt, dar Dumnezeu a fost cu mine totdeauna și m-a ajutat. Am crescut În frica Domnului, trei copii frumoși. Pe doi dintre ei i-am purtat În facultate pe vremea lui Ceaușescu. Am făcut 27 de ani de serviciu la stat și am fost și În pelerinaj În Israel. Vedeți ce frumos!? Singură am realizat
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
lume Și durere fără nume Care n-a fost de când sunt Oameni pe acest Pământ Semne or fi prevestitoare Chiar și-n lună, stele, soare: Soarele s-o-ntuneca Luna, raze nu o mai da Stelele-or cădea pe rând Frica-n inimi semănând O să urle amarnic vântul De-o cutremura Pământul Și-or hui Înfiorător Valurile Mărilor! Multor oameni zbuciumarea Groaza le-o curma suflarea Cei ce răbdători vor fi, Mântuire vor găsi Când smochinul Înverzește Știți c-al primăverii
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
Sine Iar la cei răi le va spune Să se adune toți din lume În Valea lui Iosafat Unde vor fi Judecați! Dar voi iubiților frați Nu sunteți Întunecați Să vă prindă fără știre Acea ziuă de venire! Dar, mare frică va fi, Când toate se vor prăbuși! Luna, stele or cădea Soarele se-ntuneca Și toate vor fi-ntristate Pentru c-am făcut păcate Dar atunci va fi târziu... Doamne, la Tine azi vin! Hai creștini, să ne-nchinăm Pe
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
găsit rachiu într-o damigeană de 10 litri și proștii nu i-au făcut nimic, așa că are curaj să adică cantități mai mari și are să aducă și la lucru și în atelier ca să vadă lucrătorii că lui nu-i este frică. Acest montator nu este zi în care să nu se certe cu cineva și mai ales cu colegii din partidă cu care se bate, îi înjură și nu vrea ca să muncească, întrucât este protejat de un maestru [sic !] și de
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
Epoca în sine aducea în prim plan probleme acute cu care se confrunta noua lume socialistă, ascunse cu grijă de propaganda oficială. Proletariatul - forța motrice a societății - devine tot mai nemulțumit, conștient de exploatarea sistematică la care este supus. În ciuda fricii de represalii, manifestările de nemulțumire sunt numeroase și diverse, de la absenteism, încetinirea ritmului de lucru și proasta întreținere a utilajelor până la furturi și greve. „În China, ca de altfel și în țările europene, condamnările muncitorilor pentru „sabotaj” sunt frecvente. „Ziarul
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
aici, toți, ne adună într-o secție și în loc să se ia de ăla, se ia de mine”. După o ședință furtunoasă, situația s-a detensionat prin alocarea sumelor necesare plății salariilor. Martorul, fost director, mai pune acest deznodământ și pe seama fricii pe care fostele Ateliere Nicolina o provocau autorităților comuniste, de altfel, bune cunoscătoare ale mișcărilor muncitorilor ceferiști din perioada interbelică. Un alt martor, o altă relatare: „ - Unul dintre evenimentele majore la care am fost și eu participant este o grevă
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
Roman ne-a dat, timp de șase luni de zile, la Nicolina. I-am explicat - el habar n-avea cine-i Nicolina - I-am spus: «- Dom’ prim-ministru, eu nu vă spun ca să vă intimidez, da' Nicolina și Ceaușescu avea frică de ea, nu vă spun ca să vă fie frică și dumneavoastră.» [râde] O început să râdă. Zic: «- Dacă v-aduceți aminte de Ilie Pintilie, de greviști, de cutare, cu Grivița Roșie», cu la, la, la... Ei, parcă nu știa ! [...] Și
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
zile, la Nicolina. I-am explicat - el habar n-avea cine-i Nicolina - I-am spus: «- Dom’ prim-ministru, eu nu vă spun ca să vă intimidez, da' Nicolina și Ceaușescu avea frică de ea, nu vă spun ca să vă fie frică și dumneavoastră.» [râde] O început să râdă. Zic: «- Dacă v-aduceți aminte de Ilie Pintilie, de greviști, de cutare, cu Grivița Roșie», cu la, la, la... Ei, parcă nu știa ! [...] Și, «- Băi, aveți un material care... ?! Că eu nu pot
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
în perioada în care ați lucrat ca angajat al Nicolinei, cum le-ați perceput ? Ce vă mai aduceți aminte ? A.M.: - Da, o fost. Când o fost la Cernobâl, care mai de care alergam după apă minerală, după... că ne era frică, cine știe ce s-o fi întâmplat acolo, nu prea ne dădeam noi seama, că atunci era presa mai, un pic mai înapoi, nu prea știai orice. Dar frica-o fost mare și chiar de atunci, și cu probleme cu ochii, mai
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
Cernobâl, care mai de care alergam după apă minerală, după... că ne era frică, cine știe ce s-o fi întâmplat acolo, nu prea ne dădeam noi seama, că atunci era presa mai, un pic mai înapoi, nu prea știai orice. Dar frica-o fost mare și chiar de atunci, și cu probleme cu ochii, mai multe probleme, care am simțât eu că ceva nu e-n regulă. Noi fiind aici, de ruși eram aproape. S. P.: - Și momentul revoluției, cum l-ați
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]