23,746 matches
-
chiar când se evaporă (77 K, -196 °C sau -320 ° F) îl face extrem de util într-o varietate de aplicații ca refrigerent, printre care: Azotul este o parte esențială în componența aminoacizilor și a acizilor nucleici, ceea ce îl face vital. Legumele precum planta de soia pot absorbi azotul direct din aer, deoarece au rădăcini cu noduli plini de bacterii care îl transformă în amoniac, prin procesul numit fixarea azotului. Leguma transformă ulterior amoniacul în oxizi ai azotului și aminoacizi, pentru a
Azot () [Corola-website/Science/300740_a_302069]
-
în componența aminoacizilor și a acizilor nucleici, ceea ce îl face vital. Legumele precum planta de soia pot absorbi azotul direct din aer, deoarece au rădăcini cu noduli plini de bacterii care îl transformă în amoniac, prin procesul numit fixarea azotului. Leguma transformă ulterior amoniacul în oxizi ai azotului și aminoacizi, pentru a forma proteine. Îngrășămintele cu nitrați sunt luați de ape și reprezintă o sursă majoră de poluare. Compușii care conțin grupa ciano (-CN) formează săruri extrem de otrăvitoare, care sunt letale
Azot () [Corola-website/Science/300740_a_302069]
-
locuitori s-au declarat ortodocși, iar restul (114) adepți ai cultului penticostal. Ocupația principală a locuitorilor este agricultura, cu accent pe creșterea animalelor (bovine, ovine, porcine, păsări) și cultivarea, pe areale restrânse, a unor cereale (ovăz, orz, secară, grâu), cartofi, legume etc. Pomicultura, în special cultura prunului, este influențată în mare măsura de condițiile climatice extreme (apariția primului sau ultimului îngheț, grindini etc.). Până la sfârșitul anilor ’90, o mare parte din forța de muncă masculină era angajată în sectorul minier (mina
Damiș, Bihor () [Corola-website/Science/300852_a_302181]
-
mediului de afaceri. Ca resurse, mai amintim cele 2 lacuri de acumulare cu fondul piscicol, râul care străbate localitatea, precum și apa termală. Această resursă prețioasă ar putea fi folosită în cadrul unui complex balneoturistic, pentru încălzirea locuințelor și a serelor de legume, după modelul altor localități din acest județ.
Diosig, Bihor () [Corola-website/Science/300853_a_302182]
-
o bază materială satisfăcătoare. Alături de școală, căminele culturale și biblioteca publică au fost și sunt instituții specializate pentru realizarea educației permanente. Economia comunei Copălău este de tip agrar, majoritatea locuitorilor practicând agricultura. Se cultivă grâu, porumb, orz-orzoaică, plante pentru furaje, legume și pe suprafețe mai mici floarea soarelui, ovăz, rapiță. Usturoiul se cultivă pe suprafețe mai mari, terenul existent permițând obținerea unor producții de calitate. După anul 1990 au apărut mici asociații agricole, unități comerciale pentru desfacerea mărfurilor cu amănuntul și
Comuna Copălău, Botoșani () [Corola-website/Science/300903_a_302232]
-
reprezintă pădurile de foioase și rășinoase, ierburile montane și pășunile care sunt de o calitate superioară, fapt ce determină preocuparea principală a leșenilor, din vechime până astăzi: creșterea animalelor. Plantele cultivate: cartoful, ovăzul și pe suprafețe mici, porumbul, grâul, orzul, legumele, pomii fructiferi. Despre localitatea Leșu se pomenește pentru prima dată, după cum afirma profesorul Anton Coșbuc, unul din fiii de seamă ai acestei așezări, în studiul său intitulat " Obârșia satului Leșu", la începutul sec. al XVII-lea. Este vorba despre catastifele
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
mai mare parte a forței de muncă și, din acest punct de vedere, a constituit un sector preponderent în structura economică și socială a comunei. Structura solului permite culturi variate, ponderea deținând-o cerealele păioase, porumbul, cartoful, sfecla de zahăr, legumele și floarea soarelui. Locuitorii comunei își păstrează tradiția de crescători de animale, efectivele menținându-se la un nivel ridicat. Pe teritoriul comunei funcționează 48 societăți cu capital privat: Mai funcționează o societate agricolă cu personalitate juridică. Comuna Răchiți dispune de
Comuna Răchiți, Botoșani () [Corola-website/Science/300920_a_302249]
-
Se adaugă pisica și câinele. În concluzie putem aprecia că pe teritoriul Crasnaleucii se găsește un covor vegetal și o faună deosebit de variată și că acesta și acțiunea concretă a omului duc la cultivarea unei varietăți întregi de cereale și legume și la creșterea multor animale și păsări care sunt absolut necesare existenței și perpetuării speciei umane. Bogățiile subsolului din raza actualului teritoriu al satului Crasnaleuca sunt foarte puține. Subsolul satului nu este bogat decât în piatră, nisip și o bogată
Crasnaleuca, Botoșani () [Corola-website/Science/300907_a_302236]
-
de exploatare, pe lângă incinta SC COMAGRIM (fost sediu IAS). Teritoriul administrativ al localității Dudești dispune de o ofertă naturală deosebit de favorabilă pentru dezvoltarea agriculturii ca funcțiune economică de bază, cu un profil complex dominat de producția de cereale, plante tehnice, legume și creșterea animalelor. Drept urmare în localitatea Dudești activitatea economică de bază este agricultura. Privind folosința terenurilor cuprinse în teritoriul administrativ al localității Dudești avem: 1 Arabil = 9549,04 ha; 2 Pășuni = 576 ha; 3 Vii = 459,22 ha; 4 Păduri
Comuna Dudești, Brăila () [Corola-website/Science/300961_a_302290]
-
Bromo este unul dintre vulcanii venerați din Indonezia la care în fiecare an se aduc ofrande zeului vulcanului în ceremonia Kasada. În fiecare an , în a 14-a zi a lunii Kasada, din calendarul Tegger, localnicii ținutului, aduc orez, fructe, legume și flori în craterul Bromo, ca ofrande pentru a venera zeul vulcanului. Legenda vulcanului Bromo spune că pe vremea imperiului Majapahit, regele și regina ținutului nu puteau avea copii, si au urcat pe munte cerând ajutorul zeului muntelui Bromo, "Hyang
Bromo () [Corola-website/Science/301012_a_302341]
-
județului, care a înregistrat o creștere explozivă. După restructurarea unităților industriale și reducerea necesarului de forță de muncă, o parte din cei plecați s-au întors. În economia acestei localități cel mai mare rol îl are agricultura, combinând posibilitatea cultivării legumelor, zarzavaturilor și cerealelor în primele terase ale văii Crasnei, cu pomii fructiferi și vița de vie pe terasele mai înalte. Industria materialelor de construcție, prelucrării lemnului, precum și comerțul și serviciile întregesc activitatea economică a localității Crasna. Documentar, primul preot care
Crasna, Sălaj () [Corola-website/Science/301787_a_303116]
-
în gospodării: 39 de cai, 21 de capre, 184 de porci, 421 de oi, 837 păsări de curte, 46 coșnițe de albine. Măgarii și catârii nu se regăsesc în statistică. În prezent, terenurile agricole ale Marinului sunt cultivate cu cereale, legume, pomi fructiferi și viță de vie. Cerealele cele mai prezente sunt porumbul, ovăzul și grâul. Legumele sunt cultivate doar în grădini, pe suprafețe care asigură necesarul familiei. Dintre speciile de pomi fructiferi, prunul deține în mod categoric locul întâi. Marinul
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
de curte, 46 coșnițe de albine. Măgarii și catârii nu se regăsesc în statistică. În prezent, terenurile agricole ale Marinului sunt cultivate cu cereale, legume, pomi fructiferi și viță de vie. Cerealele cele mai prezente sunt porumbul, ovăzul și grâul. Legumele sunt cultivate doar în grădini, pe suprafețe care asigură necesarul familiei. Dintre speciile de pomi fructiferi, prunul deține în mod categoric locul întâi. Marinul a fost multă vreme cunoscut prin producția mare de țuică de prune. Practic, satul ni se
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
variată: Agricultura - este bazată pe producțiile la nivel de familii și se desfășoară atât în câmp deschis cât și în grădini legumicole. Legumicultura profită de o zonă cu climat temperat și astfel este una variată și exclusiv naturală. Specii de legume cultivate cu preponderență sunt morcovi, pătrunjei, vinete, ceapă, tomate etc. și se cultivă în solarii și pe câmp. Pomicultura nu se bucură de o exploatare controlată, ea fiind prezentă la nivelul de pomi fructiferi răzleți, dar există și 20 ha
Surduc, Sălaj () [Corola-website/Science/301836_a_303165]
-
în saivane doar animalele de tracțiune și mai rar câte una sau două cornute, restul fiind aduse în gospodării înaintea sacrificării. În trecut, persistând chiar până la colectivizare (1951), una din principalele ocupații (în afara creșterii animalelor) era agricultura. Se cultivau cereale, legume, pepeni și în mai mică măsura mici plantații de pomi fructiferi (mai ales pere și gutui). Drept dovadă, în zona Letea au existat peste 10 mori de vânt, care erau folosite pentru măcinatul grâului și secarei, cereale care erau cultivate
Letea, Tulcea () [Corola-website/Science/301848_a_303177]
-
pomi fructiferi (mai ales pere și gutui). Drept dovadă, în zona Letea au existat peste 10 mori de vânt, care erau folosite pentru măcinatul grâului și secarei, cereale care erau cultivate local, mai ales în zona actualei amenajări piscicole Popina. Legumele și fructele (alături de produsele de origine animală) erau valorificate pe piața orașului Sulina. Recoltarea stufului reprezintă o ocupație sezonieră a sătenilor, care îl folosesc în construcția caselor, saivanelor, gardurilor și a acoperișurilor locuințelor sau anexelor casei.
Letea, Tulcea () [Corola-website/Science/301848_a_303177]
-
orașul Vaslui, 5,5 km. de reședința comunei și 2 km. vest de râul Bârlad. Prin centrul satului curge pârâul Muntenești care, cândva, aproape de vărsare în Bârlad, forma un iaz de 6 ha. folosit, mai ales, pentru irigarea grădinilor de legume și zarzavaturi și mai puțin pentru pescuit. Pe teritoriul acestui sat s-au făcut importante descoperiri arheologice. La aprox.500 m.sud-vest de halta CFR Bârzești, pe terasa inferioară a râului Bârlad, s-au descoperit resturi de cultură materială aparținând
Bârzești, Vaslui () [Corola-website/Science/301862_a_303191]
-
noi și încălțăminte. În trecut, hrana era pâinea dospită, (chită) sau nedospită (azimă) iar mai tîrziu s-a început a se consuma mămăligă, fiindcă se făcea mai repede și se consumau lemne mai puține. Ca „udătură”, oamenii aveau animale, păsări, legume, fructe, hagimă și pur (ceapă și usturoi sălbatic), linte, bob, cartofi etc. Măcinatul porumbului se făcea la morile de apă(călugării aveau o moară de apă la iazul lor situat în spatele grădinii Romașcu) sau la râșniță pe care o aveau
Căpușneni, Vaslui () [Corola-website/Science/301871_a_303200]
-
și Lunca Banului cunoscute de "Chiscul Iepurelui", Pădurea Baștei și Colina "Sacă". Șesul Prutului este brăzdat de apa Prutețului - pârâu în prezent pe cale de dispariție în urma lucrărilor de canalizare efectuate în vederea irigării culturilor agricole din aceste locuri prefolosite la cultura legumelor și zarzavatului. În comuna Lunca Banului din județul Vaslui, a fost inaugurat muzeul satului, intitulat “ La casa bunicii”. Amenajarea clădirii a necesitat trei ani de trudă, sponsorizări, dar mai ales implicarea puternică în acest proiect a membrilor comunității locale, care
Comuna Lunca Banului, Vaslui () [Corola-website/Science/301891_a_303220]
-
ce au în proprietate adică calul și sapă. Dintre suprafețele cultivate pe un loc fruntaș se află porumbul, apoi grâul și secara , ovăz și floarea soarelui. Mai nou, sau cultivat suprafețe cu răpită. În zona de șes se mai cultiva legume, tutun și pepeni dar și fasole și cartofi. Ruinele bisericii construite în Mânzați în 1761 ar putea fi considerat un obiectiv turistic, dar izolarea comunei față de arterele rutiere principale și slabă dezvoltare economică a zonei este un obstacol. Rezervatia paleontologica
Comuna Ibănești, Vaslui () [Corola-website/Science/301889_a_303218]
-
comuna din care face parte și satul Lipoveni. Ca toti etnicii ruși din Moldova, și cei din satul Lipoveni, fost Sakalințî, în mod tradițional sunt cunoscuți drept buni grădinari, au numeroasele sere, livezi și îi vezi prin piețe cu fructe, legume și zarzavaturi. Sunt viticultori, pomicultori și pricepuți constructori de case și acoperișuri de stuf. Porecliți cândva “excavatoare cu bărbi” pentru ușurință de care dădeau dovadă la săpatul canalelor și gropilor în marile șantiere, lipovenii au căutare și azi în construcții
Lipoveni, Suceava () [Corola-website/Science/301966_a_303295]
-
dinainte de 1989, aproximativ 70% din populația activă își desfășura activitatea în unitățile industriale din municipiul Suceava, după 1990, acest procent s-a redus drastic, coborând la aproximativ 1 %. Foștii muncitori au devenit fermieri și au continuat tradiția de cultivatori de legume. În prezent peste 98 % din populația activă se ocupă cu activități agricole, iar restul lucrează în sectorul terțiar. În localitate nu s-au creat alte locuri de muncă, nici măcar pentru activități conexe agriculturii. Aproximativ 65 % din segmentul populației cu vârstă
Prelipca, Suceava () [Corola-website/Science/301988_a_303317]
-
care bate din partea de vest în timpul primăverii și mai ales toamna. Condițiile climatice și însușirile solurilor brun-roșcate de pădure și brune de pădure sunt prielnice pentru foarte multe plante de cultura, atât plante de câmp, cât și plante de nutreț, legume, viță de vie și pomi fructiferi. Urme ale petrolului pe teritoriului comunei au fost cunoscute încă din anul 1940 în urma marelui cutremur. La malurile râului Vedea s-au produs niște crăpături, iar în acestea au apărut urme de petrol. Găsindu
Comuna Icoana, Olt () [Corola-website/Science/301984_a_303313]
-
aici, datorită condițiilor favorabile de trai, reprezentate de lunca apropiată a Oltului, cursuri de apă domoale, cu debit mic dar permanent, solul fertil al regiunii și terasele cu numeroase izvoare, favorabile cultivării viței de vie, pomilor fructiferi și grădinilor de legume. În sedimentele care formează Piemontul Getic se găsește silex (cremene), materia primă pentru confecționarea uneltelor și armelor preistorice. Comunitățile neolitice (Vinca, Vădastra) și cele din epoca bronzului (Glina, Verbicioara) s-au stabilit în această regiune, mai ales că în apropiere
Runcu Mare, Olt () [Corola-website/Science/302012_a_303341]
-
și îngrijire (vaci de lapte, ovine, tineret ovin și bovin la îngrășat etc), cultivarea cu preponderență a plantelor de nutreț pentru furajarea corespunzătoare a animalelor și, în special a plantelor tehnice (sfeclă de zahăr, tutun, floarea- soarelui, cartofi, căpșuni etc), legume, cultura viței de vie și pomi fructiferi {pe terasele existente), turism rural și recreere. Dâmburile, în strategia de dezvoltare pe termen lung a comunei are un rol extrem de important datorită apropierii de Cojocna, practic fiind la granița cu metropola Cluj
Dâmburile, Cluj () [Corola-website/Science/300326_a_301655]