23,551 matches
-
și prin stările de transă alcoolică ce decurgeau de aici. Este foarte interesant felul În care un text mitico-ritual ajuns până la noi ne descrie un marzi¿u divin, sărbătorit În locuința zeului El, la care iau parte diferite divinități. Tatăl zeilor cade beat, are viziuni halucinante, infernale; textul se Încheie cu o rețetă pentru ameliorarea efectelor excesului de vin. Există numeroase indicii care ne arată că aceste ceremonii aveau o legătură strânsă cu cei morți, probabil invitați la banchet și la
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
unele inovații creatoare, i se datorează textele despre prezicere de felurite tipuri, de la cele bazate pe examinarea organelor (ficat, plămâni) la previziunile referitoare la nașteri, de la prognosticurile astronomice la consultări și răspunsuri necromantice. Există o listă divină care propune succesiunea zeilor Într-o ordine care ar putea reflecta o anumită ierarhie, creată Însă tot din perspectivă publică și cu funcție sacrificială. Despre cultul privat știm puține lucruri; de obicei, onomastica personală, bogată În teonime Încorporate În antroponime este cea care a
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
după cum ne indică În mod clar unele Însemnări din colofoane. În sfârșit, nu trebuie uitată prezența În religia ugaritică a unei puternice componente hurrite, dovedită fie de divinitățile menționate În texte, fie de Înseși documentele redactate În ugaritică și hurrită. Zeii venerați la Ugarit consitiuie un grup numeros structurat, Într-un panteon politeist, comparabil Întru totul cu cel al lumii clasice. Oricât de multe ar fi divinitățile cărora li se aplică epitete care le leagă de regnul animal (de multe ori
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
o vițică), mitologia ugaritică Îi descrie În termeni clar antropomorfi. Cea mai evidentă caracteristică a panteonului ugaritic este constituită probabil de absența unei singure divinități care să le domine fără echivoc pe toate celelalte. În vârful panteonului se află doi zei, bătrânul zeu creator El și tânărul și puternicul Baalxe "Baal", cel care reînnoiește și garantează ordinea cosmică pe care a instaurat-o cel dintâi, dar nici unul dintre cei doi nu e În măsură să garanteze sau să răstoarne singur un
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
mitologia ugaritică Îi descrie În termeni clar antropomorfi. Cea mai evidentă caracteristică a panteonului ugaritic este constituită probabil de absența unei singure divinități care să le domine fără echivoc pe toate celelalte. În vârful panteonului se află doi zei, bătrânul zeu creator El și tânărul și puternicul Baalxe "Baal", cel care reînnoiește și garantează ordinea cosmică pe care a instaurat-o cel dintâi, dar nici unul dintre cei doi nu e În măsură să garanteze sau să răstoarne singur un echilibru care
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
funcțiilor. Este vorba de o diarhie efectivă, de diviziunea unor puteri complementare, astfel Încât El, care Întrupează puterea carismatică și deține Înțelepciunea și autoritatea supremă, nu ar putea să guverneze singur fără forța, curajul și spiritul Întreprinzător al lui Baal, căruia zeul cel mai bătrân Îi va Încredința regalitatea pe pământ după o serie de lupte purtate și câștigate de cel din urmă. Zeul Baal, protagonist al unei dispariții și Întoarceri la viață, va obține astfel o mare familiaritate cu strămoșii, Rapi
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
autoritatea supremă, nu ar putea să guverneze singur fără forța, curajul și spiritul Întreprinzător al lui Baal, căruia zeul cel mai bătrân Îi va Încredința regalitatea pe pământ după o serie de lupte purtate și câștigate de cel din urmă. Zeul Baal, protagonist al unei dispariții și Întoarceri la viață, va obține astfel o mare familiaritate cu strămoșii, Rapi/aumaxe "Rapi/auma", cărora le va deveni căpetenie În dublul său rol de rege al celor vii și al celor morți. În
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
ale acestuia purtate Împotriva unor adversari necruțători și haotici. Lui nu i se permit intruziuni În realitatea posterioară creației, pe care continuă să o tuteleze desemnând roluri și stabilind diverse funcțiuni. Tată bun și milostiv, cu prestanță, dar nu autoritar, zeul El este, În comparație cu Baal, mult mai aproape de inimile oamenilor, după cum o demonstrează rolul său pozitiv de sprijinitor În miturile lui Keretxe "Keret" și Aqhatxe "Aqhat", care Îi scot În evidență caracterul de tutore al ordinii etico-sociale. Spre deosebire de un deus otiosus
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Baal, mult mai aproape de inimile oamenilor, după cum o demonstrează rolul său pozitiv de sprijinitor În miturile lui Keretxe "Keret" și Aqhatxe "Aqhat", care Îi scot În evidență caracterul de tutore al ordinii etico-sociale. Spre deosebire de un deus otiosus sau de un zeu În declin, zeul El ocupă un rol central În sistemul sacrificial ugaritic, apărând drept una dintre divinitățile venerate cu precădere de către credincioși; nu trebuie uitată influența profundă pe care figura și mitologi au avut-o asupra formarii personalității lui YHWHxe
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
aproape de inimile oamenilor, după cum o demonstrează rolul său pozitiv de sprijinitor În miturile lui Keretxe "Keret" și Aqhatxe "Aqhat", care Îi scot În evidență caracterul de tutore al ordinii etico-sociale. Spre deosebire de un deus otiosus sau de un zeu În declin, zeul El ocupă un rol central În sistemul sacrificial ugaritic, apărând drept una dintre divinitățile venerate cu precădere de către credincioși; nu trebuie uitată influența profundă pe care figura și mitologi au avut-o asupra formarii personalității lui YHWHxe "YHWH". Soția lui
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
nu trebuie uitată influența profundă pe care figura și mitologi au avut-o asupra formarii personalității lui YHWHxe "YHWH". Soția lui El este zeița Athiratxe "Athirat", a cărei participare activă la opera creatoare ne este dezvăluită de epitetul „Protonăscătoare de zei”, desemnați (În afară de Baalxe "Baal") ca „Fii ai lui Athirat”. Autoritatea ei este subliniată de faptul că Împreună cu El Îl investesc pe zeul care va domni peste panteon. Numită mai ales „Athirat-a-Mării”, zeița are legături clare cu elementul acvatic, slujitorul ei
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
este zeița Athiratxe "Athirat", a cărei participare activă la opera creatoare ne este dezvăluită de epitetul „Protonăscătoare de zei”, desemnați (În afară de Baalxe "Baal") ca „Fii ai lui Athirat”. Autoritatea ei este subliniată de faptul că Împreună cu El Îl investesc pe zeul care va domni peste panteon. Numită mai ales „Athirat-a-Mării”, zeița are legături clare cu elementul acvatic, slujitorul ei, Qadshu-wa-Amrur, fiind numit „Pescar al lui Athirat”. Asemenea lui El și Baal, și Athirat a lăsat urme evidente În Vechiul Testament, unde teonimul
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
El și Baal, și Athirat a lăsat urme evidente În Vechiul Testament, unde teonimul pare să denumească, printre altele, un fel de stâlp sau de arbore sacru. Inscripțiile ebraice și feniciene găsite la Kuntillet Ajrud (Sinai) par să indice faptul că zeului lui Israel, cel puțin În anumite epoci și medii, i se atribuia ca soție tocmai vechea zeiță ugaritică. S-a vorbit deja despre rolul de prim rang cu care era Învestit Baalxe "Baal" În panteonul ugarit, În care el era
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
În care el era deținătorul activ al unei regalități actuale și „executive”. Miturile ajunse până la noi sunt mare parte povestea afirmării suveranității lui Baal, al instaurării ordinii sale În ritmurile vieții și În raporturile dintre sfera divină și sfera umană. Zeul, unicul care nu este fiu al lui El (tatăl său e Daganxe "Dagan", fapt care dă, cu siguranță, mărturie despre complexe stratificări istorice), este divinitatea poliadă 1 din Ugarit, care avea Însă și numele propriu de Hadduxe "Haddu" (cf. Adaxe
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
divinitatea poliadă 1 din Ugarit, care avea Însă și numele propriu de Hadduxe "Haddu" (cf. Adaxe "Ada", la Ebla, și Hadad, În lumea aramaică). Baal este, În mod tradițional, cel mai celebru exemplu al tipului divin desemnat cu numele de „zeu al furtunii”, pentru a se sublinia legăturile cu fenomenele atmosferice cele mai grandioase (ploaie, tunet și fulger). Sub acest aspect, el este Înrudit cu divinități precum mesopotamianul Enlilxe "Enlil", hurritul Teshubxe "Teshub", deci și Zeusxe "Zeus" și Jupiter. În această
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Între divinitățile care sunt secundare În mituri (dar nu neapărat, minore) trebuie amintit Athar, figură cu trăsături uraniene și războinice, care Încearcă În zadar să-i ia locul lui Baalxe "Baal", dovedindu-se prea mic pentru tronul uriaș potrivit doar zeului dispărut. Urmează apoi zeul-artizan Kotharxe "Kothar"-wa-Khasisxe "Kothar-wa-Khasis" (lit.: „Abil și Ingenios”), care Îi procură lui Baal cele două măciuci magice pentru a-l lovi pe Yamxe "Yam" și Îi construiește splendidul palat. Tot el este și creatorul arcului care
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
splendidul palat. Tot el este și creatorul arcului care va provoca indirect sfârșitul tragic al tânărului Aqhatxe "Aqhat" În mitul omonim. Zeițe minore sunt și pețitoarele Katharatxe "Katharat", un grup care prezidează peste căsătorii și nașteri; mai trebuie amintiți și zei precum Rashapxe "Rashap", stăpânul molimelor și al războiului, sau Horonxe "Horon", care Își exercită supremația asupra reptilelor, având amândoi o dimensiune cultuală superioară față de prezența lor În povestirile mitice. Mai sunt apoi și fiicele lui Baal, diferiți mesageri și paji
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
obscure atestate ca teonime În onomastică sau menționate În listele divine, care contribuiau la Îmbogățirea universului mitologic și cultual din Ugarit. În sfârșit, trebuie menționată o figură inactivă În mituri, dar foarte prezentă În cult: Ilibxe "Ilib", teonim care Înseamnă „Zeul tatălui”. Este vorba despre o figură ancestrală de divinitate dinastică, protectoare a regelui și casei acestuia; este Însă prezent cu aceeași funcție În fiecare nucleu familial, bucurându-se de mari onoruri. Narațiunile mitologice ajunse până la noi au În vedere mai
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
vorba despre o figură ancestrală de divinitate dinastică, protectoare a regelui și casei acestuia; este Însă prezent cu aceeași funcție În fiecare nucleu familial, bucurându-se de mari onoruri. Narațiunile mitologice ajunse până la noi au În vedere mai degrabă aventurile zeilor, chiar dacă În două dintre texte, cele de la Keretxe "Keret" și Aqhatxe "Aqhat", protagoniștii sunt doi străvechi regi legendari. Miturile zeilor Îl au ca personaj principal pe zeul poliad Baalxe "Baal", În centrul luptelor cosmogonice pentru ordinea și suveranitatea universală. După ce
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
În fiecare nucleu familial, bucurându-se de mari onoruri. Narațiunile mitologice ajunse până la noi au În vedere mai degrabă aventurile zeilor, chiar dacă În două dintre texte, cele de la Keretxe "Keret" și Aqhatxe "Aqhat", protagoniștii sunt doi străvechi regi legendari. Miturile zeilor Îl au ca personaj principal pe zeul poliad Baalxe "Baal", În centrul luptelor cosmogonice pentru ordinea și suveranitatea universală. După ce El, tată a oricărei creaturi, a creat și a dat o primă organizare universului (evenimente la care se face doar
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
mari onoruri. Narațiunile mitologice ajunse până la noi au În vedere mai degrabă aventurile zeilor, chiar dacă În două dintre texte, cele de la Keretxe "Keret" și Aqhatxe "Aqhat", protagoniștii sunt doi străvechi regi legendari. Miturile zeilor Îl au ca personaj principal pe zeul poliad Baalxe "Baal", În centrul luptelor cosmogonice pentru ordinea și suveranitatea universală. După ce El, tată a oricărei creaturi, a creat și a dat o primă organizare universului (evenimente la care se face doar aluzie), se pune problema ordonării sale definitive
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Forțele haotice și amenințătoare trebuie să fie dominate și constrânsă să accepte ordinea. Exponentul acestor forțe neliniștitoare este reprezentat de Principele Yamxe "Yam" („Mare”, entitate ce face două referiri de apele primordiale), care aspiră la rolul de rege al tuturor zeilor. Un astfel de pretendent periculos, care beneficiază de forța elementului aproape imposibil de domesticit, amenință să distrugă orice altă componentă a cosmosului. Mitul În chestiune ne povestește tocmai cum, prin lupta Împotriva lui Baalxe "Baal" și brusca sa Înfrângere, Yam
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
povestește tocmai cum, prin lupta Împotriva lui Baalxe "Baal" și brusca sa Înfrângere, Yam ajunge să fie redimensionat și inserat În orânduirea finală al lumii ca element indispensabil vieții. După ce acest rival este Învins, Baalxe "Baal" este proclamat rege, iar zeul artizan Kotharxe "Kothar" Îi construiește un palat splendid, În mod cert o proiectare celestă a templului, locuința sa pământească. Acceptând să fie făcută În palat o deschidere care să comunice cu exteriorul, indispensabilă pentru ca oamenii să poată primi puterile sale
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
să comunice cu exteriorul, indispensabilă pentru ca oamenii să poată primi puterile sale benefice ( În primul loc ploaia dătătoare de viața), Baal Îi oferă lui Motxe "Mot", dușmanul său neîmblânzit, posibilitatea de a-l sfida direct pentru suveranitatea universală. În timp ce ceilalți zei, paralizați de groază, sunt incapabili să reacționeze, Baal și Mot se Înfruntă Însă: nici măcar eroul cel mai curajos al panteonului nu poate să i se opună și trebuie să cedeze puterilor Morții. El este astfel Înghițit de gura lui Mot
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
eroul cel mai curajos al panteonului nu poate să i se opună și trebuie să cedeze puterilor Morții. El este astfel Înghițit de gura lui Mot și dispare În pântecul acestuia, adică În lumea de „dincolo”. Întâmplarea Îi Îngrozește pe zei și are ca efect devastator bulversarea ciclului natural, oprirea ploii și suspendarea oricărui proces de fecunditate și fertilitate. Mai mult, victoria lui Mot implică faptul că moartea va putea acționa fără discriminare atât asupra oamenilor cât și asupra zeilor, condamnați
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]