227,325 matches
-
numărului mediu de eritrocite postpartum este datorată traumatismelor din timpul parturiției, la vacile cu distocii pierderile hemoragice fiind mai însemnate, comparativ cu vacile cu fătări eutocice. În dinamică, numărul eritrocitelor la vacile cu parturiții eutocice înregistrează creșteri progresive ale valorilor, ajungând la 45 zile postpartum la nivelul înregistrat înainte de fătare (6,40±0,2). În mod comparativ, la vacile cu parturiții distocice, creșterea numărului eritrocitelor postpartum prezintă valori mai mici, ajungând până la nivelul inferior al valorilor de referință, considerate fiziologice (6
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
la vacile cu parturiții eutocice înregistrează creșteri progresive ale valorilor, ajungând la 45 zile postpartum la nivelul înregistrat înainte de fătare (6,40±0,2). În mod comparativ, la vacile cu parturiții distocice, creșterea numărului eritrocitelor postpartum prezintă valori mai mici, ajungând până la nivelul inferior al valorilor de referință, considerate fiziologice (6,00±0,2),(tab.7, fig.20). Hematocritul (%) înregistrează la 24 ore postpartum scăderi semnificative (P< 0,05) în ambele loturi, comparativ cu perioada antepartum (de la 34±0,4 până la
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
creșteri ușoare în lotul E, variațiile valorilor fiind spre limita inferioară a valorilor indicate de literatura de specialitate, între 28,4±0,2 și 30,4±0. În lotul M creșterile sunt mai evidente, astfel că, la 45 zile valorile ajung la nivelele din perioada antepartum (34,2±0,3), diferențele între cele două loturi fiind semnificative (P< 0,05), Hemoglobina (g/dl) înregistrează la 24 ore postpartum scăderi nesemnificative în lotul M (de la10,6±0,2 până la 9,4
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
evidentă în lotul E, alcătuit din vaci cu distocii. În dinamică hemoglobina înregistrează creșteri, care sunt mai mari în lotul M (vaci cu parturiții eutocice), față de lotul E (vaci cu distocii). La sfârșitul perioadei puerperale valorile hemoglobinei în lotul M ajung la nivelul celor din perioada antepartum (10,6±0,2) și rămân la limita inferioară (9,7±0,2) a valorilor de referință, indicate de literatura de specialitate (GHERGARIU, S.,1985, PÂRVU, GH. 1992) în lotul E (tab. 7, fig
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
după parturiție, atingând limita inferioară a valorilor considerate fiziologice (15,9±0,4), comparativ cu vacile cu parturiții normale (lotul M),unde valorile scad moderat (16,9±0,8). În dinamică postpartum valorile HEM-ului cresc progresiv în ambele loturi, ajungând la sfârșitul puerperiumului la valori apropiate nivelului avut în perioada antepartum (16,3±0,3 și respectiv 16,6±0,3),(tab. 8, fig. 24). Concentrația în hemoglobină eritrocitară medie (CHEM g/ dl) Aceasta constantă eritrocitară înregistrează o scădere bruscă
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
și 34,2±0,6. La vacile cu distocii valorile neutrofilelor cresc semnificativ (p< 0,05) până în a-14-a zi postpartum ( 36,8±0,6) determinate de procesul infecțios de la nivelul uterului. În perioada următoare până la 45 zile postpartum nivelul neutrofilelor ajunge în limitele de variație normale (33,4±1,3), evidențiind o ameliorare a procesului infecțios uterin. Eozinofilele (%) înregistrează postpartum creșteri ușoare ale valorilor, atât la vacile cu parturiții eutocice, cât și la cele cu distocii, situate între nivelul mediu și
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
proteinelor serice totale la ambele categorii de vaci, dar într-un interval mai scurt postpartum la vacile cu parturitii eutocice, comparativ cu vacile care au avut distocii. Astfel, la vacile cu parturiții normale și fără tulburări puerperale valorile proteinelor totale ajung la nivelul de referință, considerat fiziologic (7,04±0,2) la 14 zile postpartum, față de vacile cu distocii și tulburări puerperale la care valorile proteinelor serice totale înregistrează acest nivel de referință la 2128 zile postpartum. Deși s-au constatat
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
vacile cu parturiții eutocice și fără tulburări puerperale (41,6±0,5), oscilațiile valorilor fiind în limitele de variație fiziologice. În dinamică albuminele serice cresc procentual în limitele considerate fiziologice. La vacile cu distocii și tulburări puerperale creșterile valorilor albuminelor ajung la nivelul mediei valorilor de referință 97 la 28 zile postpartum (40,0±0,9), față de vacile cu parturiții normale și fără tulburări, la care valorile cresc mai curând postpartum (14 zile), (tab. 11, fig. 30). Globulinele serice (%), înregistrează variații
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
a valorilor de referință, comparativ cu vacile care au avut parturiții eutocice (50,8±1,1), (tab. 12, fig.33). În dinamică, valorile medii ale glicemiei înregistrează creșteri progresive prin intensificarea proceslor de neoglucogeneză. La vacile fără tulburări puerperale glicemia ajunge la nivelul fiziologic între 28-30 zile postpartum, în timp ce la vacile cu tulburări puerperale normalizarea valorilor are loc mai târziu, după 45 zile postpartum, indicând deficiențe ale balanței energetice. Deși s-au constatat unele variații între vacile cu parturiții eutocice și
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
vacile cu retenția anexelor fetale, (240 x 106), comparativ cu vacile sănătoase, la care valorile au fost moderat crescute (40 x 106). După a doua săptămână postpartum s-a constatat un regres rapid a bacteriilor la vacile fără tulburări puerperale, ajungând până la valori de 2x 106 în a treia săptămână postpartum și dispărând complet în a patra săptămână postpartum. La vacile cu retenția anexelor fetale numărul total de germeni a înregistrat scăderi treptate numai după aplicarea tratamentele antiinfecțioase, până la valori de
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
Ig) și proteinele cu rol de anticorpi. Imunoglobulinele se găsesc sub formă de molecule libere sau de receptori de membrane pentru antigen pe suprafața limfocitelor B, fiind efectoare ale răspunsului imun mediat umoral. Sinteza Ig este realizată de către limfocitele B ajunse în stadiul de maturare finală (plasmocit), care se găsesc în plasmă, lichidele extravasculare și în diferite secreții exocrine, (OLINESCU, 1995). La mamifere se cunosc 5 clase de imunoglobuline (IgG, IgA, IgM, IgD, IgE) cu mai multe subclase, având structuri și
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
de BOITOR I., 1981, NEAGA C. și colab. 1983, SEICIU FL. și colab. 1989, RUGINOSU ELENA și col. 2000). Frecvența infecțiilor genitale prezintă variații mari, fiind între 20-30% la animalele întreținute în condiții necorespunzătoare de zooigienă și exploatare irațională, putând ajunge până la 50 % sau chiar mai mult. Sunt relatate valori diferite de la un autor la altul, în funcție de efectivul studiat, mărimea fermei, sezonul parturiției, condițiile de exploatare și management ale fermei, producția de lapte, numărul lactației, vârsta femelei. Astfel, sunt indicate valori
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
de toamnă (2,42 % și respectiv 2,74 %), (fig. 68). În raport cu lactația incidența ovarelor chistice înregistrează valori mai mici la prima lactație (2,9 %), comparativ cu următoarele lactații. S-a constatat o creștere a valorilor direct proporțional cu numărul lactației, ajungând până la valori maxime la peste a -5-a lactație (7,0 %), (fig. 69). Rezultate similare au fost constatate și de alți autori, indicând faptul că primiparele sunt mai predispuse la tulburări chistice în primele 60 zile postpartum, incidența acestora ajungând până la
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
lactației, ajungând până la valori maxime la peste a -5-a lactație (7,0 %), (fig. 69). Rezultate similare au fost constatate și de alți autori, indicând faptul că primiparele sunt mai predispuse la tulburări chistice în primele 60 zile postpartum, incidența acestora ajungând până la valori de 23,3 % (FRANCAS G. și col. 1993). În alte studii s-a indicat că o alimentație prea abundentă la tineretul taurin pentru instalarea precoce a maturității sexuale poate duce ulterior la tulburări de ovulație (BOITOR, I., 1979
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
ani consecutivi s-a constatat că acestea reprezintă 21 % din total (RUGINOSU ELENA și col. 2000). Pierderea economică este dată de valoarea genetică a femelei respective, scurtarea vieții productive având un impact zooeconomic negativ prin nerealizarea performației productive, deseori acestea neajungând la vârful lactației . Capitolul VIII. CONTROLUL ȘI DIRIJAREA PERIOADELOR DE GESTAȚIE AVANSATĂ ȘI PUERPERIUM LA VACILE CU PRODUCȚII RIDICATE DE LAPTE Erorile tehnologice și nutriționale din perioada de gestație avansată pot fi factori etiopatogenici în apariția unor tulburări puerperale, cum
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
de floarea soarelui) se vor administra cu 15 zile înainte de data probabilă a fătării în cantitate mică (2-2,5 kg/zi), corespunzătoare unei producți de 10 litri de lapte, cantitate care se va crește zilnic până la fătare, când se va ajunge la 45 Kg/ zi, în funcție de producția de lapte, Se va asigura de asemenea necesarul de substanțe minerale (calciu, fosfor, magneziu) pentru a preveni tulburările metabolice date de deficiența acestor elemente, dar fără a se depăși necesarul de calciu, pentru a
Fiziologia şi fiziopatologia parturiţiei şi perioadei puerperale la vaci by Elena Ruginosu () [Corola-publishinghouse/Science/1300_a_1945]
-
aprobat de FDA (Food and Drug Administration, SUA) pentru folosirea dispozitivului Jarvik 7 ca substituent permanent al cordului nativ. Pacientul a supraviețuit 112 zile. Acest studiu a demonstrat limitări importante existente la acest tip de dispozitiv. Deși supraviețuirea maximă a ajuns la 620 de zile, toți cei 5 pacienți aflați în studiu au suferit multiple efecte adverse și complicații care au influențat semnificativ calitatea vieții în timpul asistării și au decedat în urma unor complicații asociate direct sau indirect cu aceasta (infecții, accidente
Tratat de chirurgie vol. VII by ŞERBAN BRĂDIŞTEANU, ANTONIA IONESCU, ALEXANDRINA TATU CHIŢOIU () [Corola-publishinghouse/Science/92081_a_92576]
-
și a morfologiei celulelor moarte sau intrate pe drumul fără de întoarcere. Este o problemă apărută timid numai după enunțarea de către Schleiden și Schwann a teoriei celulare, cu 160 ani în urmă. Abia în 1920, M. Ernst și R. Glucksmann au ajuns la concluzia că moartea celulară este un fenomen biologic general în cursul embriogenezei vertebratelor. Termenul de citotanatologie și-l asumă și Jacotot E. și colab. (2000Ă. Noi folosim romanescul tanatologie celulară (Paul I., 1995Ă. Indiferent de termen, începuturile tanatologiei moderne
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
atâta, în preparatele histologice, exsudatul se colorează mai oxifil, spre deosebire de trassudat care este bazofil. În general, exsudatul apare că un lichid clar citrin sau opalescent, roșiatic sau gălbui, cu vâscozitate variabilă în raport cu constituția morfochimică; exsudatul are densitatea peste 1,018 ajungând în general la 1,022 și chiar 1,040; albuminele depășesc 3 g%; reacția este acidă; conține rare elemente figurate și este adesea sediul unor mari cantități de germeni (Tabel 2.4Ă. Exsudatul fibrinos se individualizează prin prezența și predominantă
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
fragmentul aminoterminal al alfa-actinei extracelulare, dotată cu activitate chemotactică semnificativă (Luikart S. D. și colab. 2003Ă. Macrofagele circulante ar derivă din monoblastul medular via promonocit - monocit, sub influența factorului stimulator de colonii (Tizard, 2004Ă. În general sunt mai mari decât monocitele, ajungând la un diametru de 25-80 µm . Au forme foarte variate, neregulate, adesea cu prelungiri citoplasmatice (Cotuțiu C., 1984Ă. Macrofagele activate au număr sporit de lizozomi, mitocondrii și vezicule de pinocitoză. Au viața mai lungă decât granulocitele neutrofile și funcții fagocitare
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
Internațional asupra antigenelor de diferențiere leucocitara. Prima încercare de clasificare a acestor markeri i-ar aparține lui Bernard și colab. (1984Ă la Congresul din Boston. Apoi sistemul propus de Bernard a fost revizuit și îmbunătățit din doi în doi ani, ajungându-se că în 2004, Tizard să susțină o listă de 247 markeri CD și să prezinte 97 dintre ei, considerați de autor ca fiind importanți pentru medicină veterinară. Luând ca bază lista lui Tizard, am completat-o cu alte date
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
tip. Detersia sau curățirea locală evoluează concomitent și concurențial cu progresarea procesului inflamator. Rezultatul cursei poate fi localizarea și extinderea alterării sau detersia focarului și refacerea lui la parametrii apropiați normalului - restitutio and integrum. Apropiați normalului, pentrucă țesutul nou format ajunge la calitățile vechiului țesut numai după o perioadă mai îndelungată de timp - luni sau chiar ani. În cazul inflamațiilor cu lezionare macroscopica, adesea alterarea tisulara se extinde, depășește capacitatea de curățire a focarului și răspunsul inflamator evoluează în diferite direcții
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
tipuri de celule epiteliale: hepatocitele și celulele ductelor biliare, au un precursor comun care generează hepatocitele mature, celulele precursoare ductale, celulele canalelor lui Hering și o celulă stem multipotentă derivată din celulele stem ale măduvei osoase. La rezultate asemănătoare au ajuns și Zhang Ying și colab., 2003, care deosebesc în cadrul hepatocitelor trei tipuri ce reacționează la alterările ușoare; celulele ovale, adiacente canalelor lui Hering, bipotente și mai puțin numeroase și celulele stem hepatice exogene, care pot derivă din celulele stem hematopoietice
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
sortit muncii, ci ființa care, din interiorul formelor de producție, prin intermediul cărora întreaga sa existență este divizată, dă naștere reprezentării propriilor nevoi, a societății prin care, cu care sau împotriva căreia el și le satisface, astfel încât, pornind de aici, el ajunge să își poată reprezenta economia însăși”<footnote Foucault, Michel, Cuvintele și lucrurile, Editura Univers, București, 1996, pp. 411-414 (*sublinierea noastră). footnote>. Și unele animale depun eforturi pentru a-și asigura viața, dar nu este vorba de muncă. Munca este o
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
Aceasta este „prima” relație de contact cu publicul. Publicul (P) își formează un set de opinii, probleme de rezolvat, critici etc. pe care le transmite direct instituției prin serviciul de relații cu publicul sau audiențele cu conducerea (4). Opiniile publicului ajung la conducere, care elaborează răspunsuri și le comunică publicului (5) - cu al doilea tip de „relații”. Primul tip de relații se practică de orice instituție care „produce” servicii pentru oameni (școli, spitale, fabrici etc.). Contactul cu „clienții” este o practică
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]