24,491 matches
-
de morgă și mai ales snob. Aceasta ne făcuse pe noi, frații mai mici, să-l botezăm "domnul conte" și să râdem de aerele ce și le dădea... Era rece și distant cu tata. Nu-i înțelegea nici talentul, nici firea, precum nici tata nu făcea haz de părerile lui. Matei era refractar la orice sfat și apreciere a tatii. [...] Auzind mereu "nu fi prost" ajunsese să spună că la noi toate se măsoară cu "prostometrul". Singur el îi ținea piept
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
cîte una din însușirile felului de a fi a povestitorului, prezent și prin atmosfera care învăluie întregul", indicele fundamental al eticii nobiliare fiind orgoliul "ca manifestare a tăriei de caracter și a respectului de sine", mîndria fiind cea care împodobește firea omenească; la cel pe care Vianu îl numește poet muzician, instinctul aristocratic s-ar putea recunoaște în farmecul singular și puțin desuet al stilului: " Armonia bogată a stilului său răsună ca o orchestră întreagă. Ecoul perioadelor lui ne învăluie ca
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
voind încă o dată să facă în ciudă părintelui său: "la dînsul moi, molatece, mlădioase fiind toate, și port, și mișcări, și grai"; "cuta sastisită a buzelor, [...] puterea nărilor, [...] acea privire tulbure"; "oropsit de la naștere, crescut pe mîini străine, surghiunit apoi"; "fire pătimașă, întortocheată, tenebroasă"; "nici o încredere la el în virtute, în cinste, în bine"; "la cîțiva pași de Podul Mogoșoaiei, într-o uliță singuratică, în umbra unei bătrîne grădini"; "fără lăbărțări, razne și prisosuri"; "soitar obraznic [...], băiat deștept [...], băiat bun"; "giolar
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
a transmis-o decalogul său, prin excelență latin și elen, adică meridional, e atitudinea zeflemistă în viață. Zeflemea contra cui? Contra seriozității, gravității, contra tristeții, melancoliei, contra informației și conștiinciozității. El a creat, în plus, superstiția talentului, adică disprețul pentru firile profunde, bogate, dar greoaie ori stîngace [...] ...românul și așa e foarte înclinat spre facilitate, persiflare, dispreț de sforțare și de adîncire. I s-a oferit o teribilă scuză defectelor sale naturale." Sper ca impresia mea că, apărîndu-l pe românul profund
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
fenomen de confuzie ereditară, caracteristică multor indivizi de pe acest pămînt, care, neputîndu-și determina arborele genealogic, se pierd în ipoteze adănci ca niște visuri nebune. Cu un cuvînt, Mateiu Caragiale, acest Despot-vodă al contemplației, era un vizionar, care dăduse expresie în firea lui acelui turbure zăcămînt al sufletelor multor cetățeni din pragul Orientului. [...] Iarna deschidea ușa cu mănuși de piele de Suedia, sub cuvînt că nu poate suporta fierul rece pe mînă. În poezii de o factură savantă, cu luciri de email
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
de înfrânarea lor în mâncare și băutură, le-am admirat stăruința în tot felul de munci, am rămas uimit de râvna lor neîntreruptă pentru rugăciune, văzând cum înlătură somnul și cum își impun să se abțină de la orice poftă a firii, păstrându-și în toată vremea mintea slobodă și înălțată deasupra patimilor, în foame și sete, în frig și golătate, fără să poarte grijă de trup și fără să se gândească prea mult la el și să-i ducă prea mult
Adversus haereses. Filosofie creştină şi dialog cultural (III) by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/178_a_154]
-
registru desconsiderator 87. Personajele provinciale, măi naive și mai generoase, se deosebesc de cele citadine mai sofisticate, măi egoiste. Cum a arătat Flaubert prin numeroșii săi provinciali, acestea sunt "des personnages de désir et de rêve" [Dubois, p.222]. Pariziana, fire destul de pragmatică, nu mai trăiește în lumea romantică a iluziilor. Provincialele din Niortle imită toaletele și manierele doamnelor din Paris: "leș dames, dont on voyait leș épaules nues passer dans l'entrebâillement des rideaux, balançaient leurs chignons, frisés à la
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
importance, c'est tout leur rêve. L'amour n'est pour elles qu'un succès; être aimée, c'est seulement prouver que l'on est aimable" [Girardin, t.II, 1986, p.213]. Imanenta emotiva feminină a Parizienei este destul de relativă; fire rece și calculată, ea știe să-și urmărească scopul. Doamna Girardin constată că ceea ce înlocuiește pasiunile în Franța sunt pretențiile, capabile să conducă la revoluții [1986, I, p.564]. Capriciile sunt multiple și descumpănesc în permanență pe cei din jur
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
să conducă. Orice încercare de a modifica rolurile este considerată în secolul al XIX-lea drept o diversiune, un "atentat", un pericol ce subminează stabilitatea societății, formată de secole, o abatere de la normă, ceva nefiresc. De-a lungul secolelor, în virtutea firii sale modeste, femeia tolerează eternă să marginalizare. Femeia franceză, în general, si Pariziana, în special, efectuează o ruptură în această schemă. Din punct de vedere intelectual, femeile franceze ies în evidență în secolul al XVII-lea, epoca în care se
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
se înscrie în structura alternării momentelor banale și intense ale existenței, fiind legată de ultimele: "éclose en ce monde médiocre, qui lui paraissait un peu vide et monotone parce qu'elle valait trop pour lui" [Maupassant, Notre cœur, p.83]. Firea Parizienei, căutarea aventurilor și efectul de surpriză scontat scot existența din dimensiunea monotoniei cotidiene și o plasează în cea a imprevizibilului: "Décidément, elle était (...) imprévue" [Maupassant, Notre cœur, p.74]. Viața cotidiană propune, în multe dintre înfățișările ei, scheme de
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
Parizienei: "Juliette, qui avait la mânie des questions, même avec leș personnes qu'elle connaissait le moins, interrogeait son mari, coup sur coup, souvent sans attendre leș réponses" [Zola, Une page d'amour, p.125, 127]. Multiplicarea enunțurilor contradictorii corespunde firii sale: "Un flot de sang empourpra șes épaules, elle părut sur le point d'éclater en paroles vengeresses; puis, par un effort de dignité, elle bégaya seulement: Ah! mon Dieu!... ah! mon Dieu!" [Zola, Pot Bouille, p.32]. Comunicarea Parizienei
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
originală de individualizare feminină. Dificultatea euristica esențială ține de definirea subiectului Parizienei, care nu este ușor de circumscris, din cauza portretelor vagi, intuitive și contradictorii aduse de scriitori și contemporani. Prozopografia, etopeea și socium-ul o înfățișează că pe un mister indescifrabil, fire contradictorie, având o feminitate expresiva. Am urmărit să punem în evidență cum se construiește și se întreține unicitatea Parizienei. Putem califica Pariziana că un personaj migrator, care face sistem în text, fiecare dintre trăsăturile sale trimițând la toate celelalte. Pariziana
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
în comunicarea cu un altul, viața ei se reduce la propriul orizont și imagine. Majoritatea Parizienelor dau dovadă de curaj, nu dau înapoi înaintea pericolelor. Obstacolele, reale sau imaginare, nu o descurajează ușor, ci, mai curând, asigura continuitatea ambițiilor sale. Fire independența și destul de inteligență, ea nu se lasă prinsă în capcana cuiva. Femeia pariziana este sensibilă, dar nu-și face iluzii deșarte. Pariziana este gata să înfrunte situații neprevăzute, pentru care găsește soluții la fel de inedite și neașteptate. Putem spune, în
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
consecință, de a proclama victoria calității și a individului asupra produsului" [Babeți, p. 239, Scaraffia, p.109]. 163 "La féminité est en pârtie une question d'apparence", constată cu justețe Anne Higonnet [1991, p.249]. 164 Chiar și pentru mama firea fiicei sale rămâne ascunsă: "Voyez-vous, cousin, cette enfant-là... personne n'a jamais pu savoir ce qu'elle pensait" [Daudet, Fromont jeune et Risler aîné, p.20]. 165 Balzac compară societatea cu o piesă de teatru, de unde și titlul Comédie. Dramele
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
de temperament sau de caracter, apar dificultăți. De exemplu, inhibiția poate fi apreciată drept o trăsătura de caracter, deoarece presupune un efort voluntar de a opri anumite reacții, dar poate fi considerată și o particularitate de temperament, o caracteristică a firilor introvertite. Aceeași problemă există și în ceea ce privește perseverența (Al. Roșca, 1943, p. 44). În determinarea personalității făptuitorului, trebuie să se analizeze o serie de elemente precum: • vârsta infractorului: reprezintă o caracteristică cu un grad foarte crescut de individualitate și poate oferi
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
dar există și situații în care se pot dezvolta analogii cu caracterul tatălui, între părinte și copil dezvoltându-se grave raporturi, cu brutale rupturi relaționale între cei doi, fiul fiind perceput ca rebel și autoritar. b. tatăl tiran este o fire timidă, adesea slabă, dar care acționează prin supracompensare. Episoadele de furie exagerată determină o scădere a respectului față de părinte, cu devalorizarea imaginii părintești, iar copilul reacționează adesea prin stări de inhibiție, teamă, labilitate, ceea ce poate dezvolta dezechilibre mai profunde care
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
un mare interes în criminologie atât în plan etiologic cât și profilactic. Pentru caracterizarea personalității criminale, criminologia folosește mai ales trăsăturile psihice esențiale și anume acelea care vizează temperamentul, aptitudinile și caracterul considerate ca formând structura personalității. Temperamentul așa numita fire a individului indică capacitatea individului și felul de a răspunde la stimuli interni și externi, exprimându-se în capacitatea de încordare, concentrare nervoasă, autocontrol și evoluează pe o scară de valori care pleacă de susceptibilitate și impulsivitate până la stăpânirea de
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
umană fiind în identitate cu condiționatul natural sau cu Absolutul (divin). "Omul" lui Kant face pasul desprinderii de o cunoaștere în care își apărea sieși fie ca stăpânul absolut al existenței naturale, fie ca supusul vreunei voințe mai presus de fire. Acest pas către re-cunoașterea de sine este reprezentat de determinarea omului ca ființă morală, prin urmare, imperfectă (statutul de ființă morală fiind semnul imperfecțiunii existențiale, al unei ființe sensibile și inteligibile totodată), dar supusă legii per-fecțiunii morale. Conceptul kantian care
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
extrem de crud, deși nu lipsit pe alocuri de o paradoxală tandrețe. Dacă tandrețe este, și nu simplu reflex al nostalgiei pe care defunctul i-o inspiră postum supraviețuitorului. Numele de familie „Ravelstein” trimite deopotrivă la iudaitatea eroului (-stein) și la firea lui sucită, ciudată, dubioasă: substantivul ravel înseamnă „încâlceală”, „încurcătură de ițe”, „nod”, „complicație”, „confuzie” etc.; verbul to unravel are denotații și conotații corespunzătoare, plus sensul figurat de decădere treptată. În consecință, exercițiul memorialistic-romanesc în care se angajează neiertătorul „Chick” este
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
soldați, a văduvelor de război și a săracilor din satul Lunca”. În cele din urmă moții, care scoseseră, cu mișcări încete, cuțitele, se liniștesc. În schimb, vestea că vor fi nevoiți să împartă moșia cu niște „venetici” îi scoate din fire pe luncani. Aceștia încep să strige, să agite furcile. O încăierare sângeroasă pare inevitabilă. Din mulțime izbucnește însă o voce mustrătoare, a lui Mitru Moț, care potolește spiritele. Cea de-a treia mișcare a mulțimii devine confruntare sângeroasă. Atacați prin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288967_a_290296]
-
de culoare verde, 3 vaze, coli albe de hârtie, carioci, marker, foarfece; MATERIAL BIBLIOGRAFIC: „Parada anotimpurilor, antologie de ghiozdan pentru clasele I-IV”, Editura Porțile Orientului, Iași, 2001; METODE ȘI PROCEDEE : conversația, lectură, demonstrația, explicația, exercițiul, observația; III. Lucrări din fire a. Confecționarea lucrării model „MĂRȚIȘORUL” b. Procesul tehnologic Subiectul: Mărțișorul Tema: Prelucrarea materialelor flexibile Subtema: Lucrări din fire Materiale: Fire de matase (alb și roșu), hârtie colorată, soluție de lipit; Ustensile: foarfece Operații de lucru: Etapă I: tăierea firelor de
Abilităţi practice şi educatie tehnologică Proiectare INVATAMANTUL PRIMAR by LAURA SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/768_a_1491]
-
clasele I-IV”, Editura Porțile Orientului, Iași, 2001; METODE ȘI PROCEDEE : conversația, lectură, demonstrația, explicația, exercițiul, observația; III. Lucrări din fire a. Confecționarea lucrării model „MĂRȚIȘORUL” b. Procesul tehnologic Subiectul: Mărțișorul Tema: Prelucrarea materialelor flexibile Subtema: Lucrări din fire Materiale: Fire de matase (alb și roșu), hârtie colorată, soluție de lipit; Ustensile: foarfece Operații de lucru: Etapă I: tăierea firelor de ață Etapă a IIa: răsucirea celor două fire Etapă a III-a: realizarea fundiței Etapă a IV-a: lipirea canafiorilor
Abilităţi practice şi educatie tehnologică Proiectare INVATAMANTUL PRIMAR by LAURA SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/768_a_1491]
-
tehnologic Subiectul: Mărțișorul Tema: Prelucrarea materialelor flexibile Subtema: Lucrări din fire Materiale: Fire de matase (alb și roșu), hârtie colorată, soluție de lipit; Ustensile: foarfece Operații de lucru: Etapă I: tăierea firelor de ață Etapă a IIa: răsucirea celor două fire Etapă a III-a: realizarea fundiței Etapă a IV-a: lipirea canafiorilor c. Mărțișorul d. Proiectul didactic ARIA CURRICULARA: „Tehnologii” OBIECT: Educație tehnologică UNITATEA DE ÎNVĂłARE: „Lucrări din fire” SUBIECT: „Mărțișorul” TIPUL LECłIEI: formare de priceperi și deprinderi practice de
Abilităţi practice şi educatie tehnologică Proiectare INVATAMANTUL PRIMAR by LAURA SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/768_a_1491]
-
I: tăierea firelor de ață Etapă a IIa: răsucirea celor două fire Etapă a III-a: realizarea fundiței Etapă a IV-a: lipirea canafiorilor c. Mărțișorul d. Proiectul didactic ARIA CURRICULARA: „Tehnologii” OBIECT: Educație tehnologică UNITATEA DE ÎNVĂłARE: „Lucrări din fire” SUBIECT: „Mărțișorul” TIPUL LECłIEI: formare de priceperi și deprinderi practice de a realiza un obiect utilizând fir textil OBIECTIVE OPERAłIONALE: la sfarsitul lecției elevul trebuie: O1. să recunoască materialele și ustensilele cu care vor lucra; O2. să respecte etapele de
Abilităţi practice şi educatie tehnologică Proiectare INVATAMANTUL PRIMAR by LAURA SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/768_a_1491]
-
materialele și ustensilele cu care vor lucra; O2. să respecte etapele de lucru necesare întocmirii lucrării, verbalizând acțiunea; O3. să precizeze simbolul mărțișorului; O4. să aprecieze obiectiv produsele colegilor; O7. să interpreteze un cântecel legat de tema dată; RESURSE MATERIALE : Fire de mohair (alb și roșu); soluție de lipit, hârtie colorată, foarfecă MATERIAL BIBLIOGRAFIC: Borș, M., Lazăr, G., 2002, Elemente de metodica - Abilități practice în învățământul primar, Editura Media Tech Iași. www.copilul.ro : „Legendă mărțișorului” METODE ȘI PROCEDEE : conversația, lectură
Abilităţi practice şi educatie tehnologică Proiectare INVATAMANTUL PRIMAR by LAURA SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/768_a_1491]