23,746 matches
-
grâu: 15,05 ha, secară: 1,48 ha, orz: 51,90 ha, orzoaică: 33,76 ha, ovăz: 1,86 ha, porumb: 165,58 ha, sorg: 0,46 ha. Suprafețe cultivate cu: cartofi: 17, 09 ha, floarea soarelui: 1,22 ha, legume în câmp și grădini: 0,31 ha. Suprafețe cu plantații pomicole: meri: 0,49 ha și pruni: 0,18 ha. Mașini agricole: tractoare: 19, motocositoare: 4, pluguri cu tracțiune mecanică: 25, pluguri cu tracțiune animală: 50, semănători cu tracțiune mecanică
Luna de Sus, Cluj () [Corola-website/Science/300336_a_301665]
-
și îngrijire (vaci de lapte, ovine, tineret ovin și bovin la îngrășat etc.), cultivarea cu preponderenta a plantelor de nutreț pentru furajarea corespunzătoare a animalelor și, în special, a plantelor tehnice (sfecla de zahăr, tutun, floarea soarelui, cartofi, căpșuni etc), legume, cultura vitei de vie și pomi fructiferi (pe terasele existente), turism rural și recreere, destinat în special grupurilor de elevi, care pot fi antrenați să învețe călărie, schi, pescuit sportiv etc. și în organizarea a numeroase drumeții care evidențiază frumusețea
Comuna Suatu, Cluj () [Corola-website/Science/300357_a_301686]
-
Pe teritoriul satului, în locuri neprecizate, s-au mai descoperit un topor neolitic de piatră cultura "Coțofeni", o daltă și o ceașcă dacică. Prima atestare documentară datează din anul 1332. Principala activitate economică a localității este agricultura (cultivarea cerealelor și legumelor) și creșterea animalelor dar și exploatarea și prelucrarea primară a lemnului, comerțul cu produse agricole și agroturismul.
Valea Crișului, Covasna () [Corola-website/Science/300384_a_301713]
-
zid de piatră de circa 170 metri lungime și un bastion ce continuă cu o mică pădure de stejar, " pentru prescripții medicale " (practic un parc pentru plimbare și relaxare). Tot în partea nordică întîlnim o grădină cu plante medicinale și legume pentru sucuri. În partea de vest,în afară castelului, se află o casă de piatră pentru soldați și o temnița, cu loc de tragere și execuție. Din analiza comparativa a Hărții Josefine cu Hartă topografica actuala (ambele la scară )rezultă
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
în evidență multiplele funcții ale castelului, respectiv funcția de apărare (ziduri de piatră și turnuri de veghe), de aplicare a legii (prin judecător, temnița și soldați care execută Sentințele acestuia), religioasă (prin Casă Domnului), medicală (grădină cu plante medicinale și legume pentru sucuri) și nu în ultimul rând, funcția economică (de productie agricolă complexă) care a asigurat prosperitate unei părți a populației satului, concretizata prin explozia demografică consemnata de statisticile vremii... Castelul din Aruncuta,prin funcțiile multiple, a avut un rol
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
a plantelor de nutreț pentru furajarea corespunzătoare a animalelor și, în special, a plantelor tehnice (sfecla de zahăr, tutun, floarea- soarelui, cartofi, căpșuni etc.) cultivate cu prioritate în zonele care se pretează la irigat din bazinul cu apă de la Ciurgău, legume, cultura vitei de vie și pomi fructiferi (pe terasele existente), turism rural și recreere, destinat în special grupurilor de elevi, care pot fi antrenați să învețe călărie, schi, pescuit sportiv etc. și în organizarea a numeroase drumeții care evidențiază frumusețea
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
comunei sunt: solul aluvional ce se întinde de pe malul drept al Jiului și până în marginea albiei satului și solul brun-roșcat de pădure ce acoperă platourile și dealurile. Solurile din lunca Jiului au fost și sunt cultivate pentru consum propriu cu legume, dar și pentru comercializare în piețele din Craiova. Solul brun-roșcat de pădure dă rezultate aproape la fel de bune ca solurile de cernoziom în ceea ce privește cultura cerealelor. Coastele orientate către sud ale dealurilor din comună sunt favorabile culturii celor mai bune soiuri de
Comuna Breasta, Dolj () [Corola-website/Science/300390_a_301719]
-
Mihăilești, Neajlovu, Ogrezeni, Pădureni, Palanca, Podișor, Poenari, Poștă, Săbăreni, Sterea, Teișori, Trestieni, Ulmi, Bacu, Moșteni, Joița, Buturugeni, Căscioarele Ulmi, Cosoba, Coteni. Locuitorii cultiva în special cereale, precum porumb, grâu, orz, ovăz și secara. Aici se mai cultivă și floarea soarelui, legume, si pomi fructiferi (legume: roșii, castraveți, varză, fasole, salată, cartofi, gulii, ridichi, morcovi, dovleci, vinete, dovlecei etc.; fructe: zmeura, căpșuni, pepeni, struguri etc.; pomi fructiferi: caiși, piersici, meri, corcoduși, pruni, vișini, cireși etc., dar și plante cu alte întrebuințări: fan
Tântava, Giurgiu () [Corola-website/Science/300446_a_301775]
-
Palanca, Podișor, Poenari, Poștă, Săbăreni, Sterea, Teișori, Trestieni, Ulmi, Bacu, Moșteni, Joița, Buturugeni, Căscioarele Ulmi, Cosoba, Coteni. Locuitorii cultiva în special cereale, precum porumb, grâu, orz, ovăz și secara. Aici se mai cultivă și floarea soarelui, legume, si pomi fructiferi (legume: roșii, castraveți, varză, fasole, salată, cartofi, gulii, ridichi, morcovi, dovleci, vinete, dovlecei etc.; fructe: zmeura, căpșuni, pepeni, struguri etc.; pomi fructiferi: caiși, piersici, meri, corcoduși, pruni, vișini, cireși etc., dar și plante cu alte întrebuințări: fan, trifoi, răpită). Sunt înființate
Tântava, Giurgiu () [Corola-website/Science/300446_a_301775]
-
Valea Horga se găsesc zăvoaie și păduri bătrâne de stejar și fag. La est de Piscoiu, peste două dealuri, se află Dealul Muierii, care face legătura cu Peștera Muierii. Locuitorii satului se ocupă cu agricultura (cultivă grâu, porumb, fasole, cartofi, legume) și cu creșterea animalelor (bovine, ovine, porcine) și păsărilor. Clima este temperat-continentală specifică zonei de deal. Pădurile sunt formate în cea mai mare parte din stejar, fag și salcâm. De-alungul pârâului Amărăzuia se găsesc sălcii și arini și plopi. Printre
Piscoiu, Gorj () [Corola-website/Science/300464_a_301793]
-
cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (95,11%). Pentru 4% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Ocupația principală a populației este creșterea animalelor (bovine, porcine, ovine, păsări etc.), pomicultura și cultura cerealelor (grâu, porumb, cartofi, legume etc.). Transportul se realizează pe căi rutiere. Nu are legătură cu calea ferată.
Comuna Telești, Gorj () [Corola-website/Science/300469_a_301798]
-
de cale ferată pe linia Galați - Basarabeasca - Tighina. Datorită așezării sale geografice la vărsarea Prutului în Dunăre, orașul Reni a devenit un important nod comercial, pe aici derulându-se un comerț dezvoltat de cereale, animale, porci, produse animale, păsări, cânepă, legume, miere, vin, ceară, produse mai ales din județele Basarabiei. Aici funcționau o uzină electrică, 3 fabrici de cărămizi, 2 fabrici de cherestea și 2 de ulei. De asemenea, își desfășurau activitatea în localitate două agenții bancare. Fiind un centru important
Reni () [Corola-website/Science/298606_a_299935]
-
ocupația de bază a locuitorilor este agricultura. Producțiile la hectar obținute la cereale nu sunt corespunzătoare condițiilor oferite de cadrul natural. Se cultivă grâul,porumbul dintre cereale,floarea soarelui,sfecla de zahăr dintre plante tehnice pe văile pârailor se cultivă legume iar în zona colinară apar livezi sau plantații de viță de vie. Se cresc bovine,porcine,ovine,cabaline,albine. Crescători de ovine sunt mai ales locuitorii satului Munteni tot aici sunt și câțiva crescători de albine. Pescuitul se practică pe
Comuna Belcești, Iași () [Corola-website/Science/298646_a_299975]
-
era înlocuită în mod curent cu nechezol sau, mai rar, cu inka. Nesul era și el o raritate. Ceaiurile curente erau cele medicinale, autohtone și ceaiul chinezesc. Ceaiul englezesc era la mare căutare. Oamenii se hrăneau în mod obișnuit cu legume, fructe și pește, toate autohtone. Carnea de pui, porc, vită, oaie, laptele, brânza, untul, smântâna și ouăle, fructele de import, cafeaua, orezul și făina lipseau în mod curent din magazine. Printre bunurile „care făceau obiectul fascinației și dorinței intense a
Republica Socialistă România () [Corola-website/Science/298591_a_299920]
-
076 locuitori ai orașului, erau 33.682 ruși + ruși-lipoveni (43,7%), 29.288 ucraineni (38,0%), 7.708 bulgari (10.0%) și 3.315 moldoveni - români (4,3%). Orașul Ismail este profilat pe industria agroalimentară (conserve de pește, fructe și legume), pescut și industria de celuloză și hârtie. Aici funcționează un port pentru nave și un șantier de reparații navale. În ultimii ani a avut loc o dezvoltare a comerțului (alimente, medicamente, aparate de uz casnic etc.) Ismail este cel mai
Ismail () [Corola-website/Science/298622_a_299951]
-
Boach" încă din anul 1263, majoritatea locuitorilor săi fiind iobagi. Primul recensământ oficial, efectuat în perioada 1784-1787, a relevat faptul că în Baciu existau 81 case și 483 de locuitori. Localitatea a avut o bază economică agrara, fiind cultivate cereale, legume, vită de vie și pomi fructiferi. O altă activitate economică a fost creșterea animalelor. După cel de-al 2-lea război mondial a început un proces de modernizare a satului. Pașii pe calea dezvoltării au fost:
Comuna Baciu, Cluj () [Corola-website/Science/299569_a_300898]
-
pentru culturi permanente. Pășunile permanente însumează 3% din suprafața Canadei. Suprafața de teren irigată este de 7,200 km², potrivit unei estimări din 1993. În Canada se cultivă in, ovăz, grâu, porumb, orz, sfeclă de zahăr, secară, cartofi. Fructele și legumele sunt cultivate în primul rând în Valea Annapolis din Nova Scoția, în Ontario, de-a lungul coastei sudice a Golfului Georgia, în Valea Okanagan din Columbia Britanică. În prerie se cresc bovine, ovine și porcine. Combustibilii fosili au devenit resurse
Geografia Canadei () [Corola-website/Science/299659_a_300988]
-
Varza ("Brassica oleracea"), cunoscută și sub numele de "curechi", este o legumă comestibilă verde sau roșie, una din cele mai vechi legume cunoscute de om. Era cunoscută în rândul alchimiștilor drept materia primă a alimentelor. Sucul verzei roșii poate fi întrebuințat ca indicator pH. Varza este plantă bianuală: în primul an vegetează
Varză () [Corola-website/Science/299085_a_300414]
-
Varza ("Brassica oleracea"), cunoscută și sub numele de "curechi", este o legumă comestibilă verde sau roșie, una din cele mai vechi legume cunoscute de om. Era cunoscută în rândul alchimiștilor drept materia primă a alimentelor. Sucul verzei roșii poate fi întrebuințat ca indicator pH. Varza este plantă bianuală: în primul an vegetează, iar în al doilea an înflorește. Face parte din familia
Varză () [Corola-website/Science/299085_a_300414]
-
cancerului. Apoi, în mod obișnuit, se fac alte analize și investigații prin imagistică medicală și se confirmă prin biopsie. Multe tipuri de cancer pot fi prevenite prin menținerea unei greutăți corporale sănătoase, fără fumat și fără consum excesiv de alcool, consumând legume, fructe și cereale integrale din abundență, cu vaccinele contra anumitor boli infecțioase, fără a consuma prea multă carne roșie și evitând expunerea excesivă la soare. Depistarea timpurie prin teste de depistare este utilă în cazul cancerului cervical și colorectal. Beneficiile
Cancer () [Corola-website/Science/299161_a_300490]
-
în multe alimente, se întâlnește în general în cantități mici. Conform părerii multor nutriționiști, necesarul zilnic de magneziu nu poate fi asimilat dintr-un singur fel de mâncare. Mâncând o mare varietate de mâncăruri, incluzând cinci feluri de fructe și legume zilnic și multe cereale, se poate asigura doza adecvată de magneziu. Cantitatea de magneziu conținută în alimentele prelucrate este în general mică. Apa poate fi o sursă de magneziu, dar cantitatea diferă în funcție de calitatea apei. Iată câteva aliente și cantitatea
Magneziu () [Corola-website/Science/299194_a_300523]
-
ales batikul și ikatul care sunt făcute manual în culori vii și forme unice, sau sculpturile în lemn de tec de la statuete până la porți mari de temple, arhitectura templelor hinduse sau a statuetelor idolilor venerați, piramidele de fructe sau de legume pe care le confeționează balinezii. Toate aceste lucruri au un mai mare farmec atunci când sunt însoțite de ritualuri. Specifice sunt ritualurile de înmormântare care sunt făcute cu cel mai mare fast, munca pentru construirea imenselor sarcofage funerare sculptate în lemn
Bali () [Corola-website/Science/299230_a_300559]
-
hidraulice, combinatul de deservire socială, etc. Structura etnică a orașului conform recensământului populației din 2004: Ramura de bază a economiei locale este agricultura și industria prelucrătoare. Principalii agenți economici sunt „Fabrica de conserve” S.A. care produce sucuri din fructe și legume. Cifra de afaceri pentru anul 2003 a fost în jur de 2 mln. lei. Producția fabricii în mare măsură este destinată exportului. Astfel 60% din producție pleacă în Rusia, restul în mare parte în România, Israel și alte țări. Alți
Anenii Noi () [Corola-website/Science/299774_a_301103]
-
servicii. După Revoluție, în comună s-au înființat peste 100 de SRL-uri. Terenurile comunei se împart în: - Teren agricol: total: 7725 de hectare - Fond forestier: 3538 de hectare Terenul agricol arabil este cultivat cu porumb, cartofi, grâu, orz, ovăz, legume, trifoi și lucernă, dar cerealele care se cultivă în Moisei nu ajung pentru hrana întregii populații nici măcar 3 luni pe an. Pomicultura este o altă ocupație de bază, la care se adaugă creșterea vitelor, cea mai mare parte dintre acestea
Moisei, Maramureș () [Corola-website/Science/299764_a_301093]
-
pe materiale putându-se deduce că acestea erau romane, confecționate de daci. Dacii erau zilieri sau proprietari de pământuri cu fertilitate redusă, veteranii și coloniștii romani fiind proprietarii terenurilor mănoase. În 1968, cu ocazia unor desfundări viticole din grădina de legume a C.A.P.-ului, a ieșit la iveală, pe o porțiune de 80m, drumul roman, destul de bine conservat, de formă trapezoidală, cu baza inferioară de 8m, iar baza superioară (nivelul de călcare) variind între 5-6m, înălțimea pietrișului fiind de 1
Apoldu de Jos, Sibiu () [Corola-website/Science/299829_a_301158]