227,325 matches
-
sistemului circulator arterial funcțional pulmonar. Este mai frecvent pe partea dreaptă și reprezintă 3% din descoperirile necroptice [6]. Hipertensiunea pulmonară la pacienții cu boala tromboembolică se datoreaza diminuării calibrului, obstrucției și proliferării endarterei arterelor pulmonare (principale, lobare sau segmentare). Se ajunge la creșterea progresivă a presiunii în arteră pulmonară și a rezistenței vasculare pulmonare, urmată de insuficiență inimii drepte și hipoxie. În acest stadiu avansat, prognosticul, fără tratament chirurgical, este rezervat. Rata de supraviețuire la 5 ani este de 30% în
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by SHAHROKN TAGHAVI, WALTER KLEPETKO () [Corola-publishinghouse/Science/92111_a_92606]
-
Relațiile româno-americane din perioada 1944-1947 au evoluat, mai întîi, în cadrul consensului dintre cele trei puteri la încheierea armistițiului una din clauze prevedea înființarea unei Comisii Aliate de Control și apoi, în contextul raporturilor cu marile puteri învingătoare. Misiunea militară americană ajungea la București la finele lui august 1944 ea era condusă de generalul Schyler 106. Casa Albă numea, la 11 noiembrie 1944, pe Burton Berry reprezentant al SUA la București, cu rang de ministru 107. SUA și-a precizat, în anii
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Cînd propunerile făcute de Washington Bucureștilor, care adoptaseră o politică de deschidere față de Vest ce contrasta cu politica blocului comunist urmăreau destalinizarea și, ulterior, de-satelizarea României. Doi președinți, John Fitzgerald Kennedy și succesorul său, Lyndon B. Johnson, încearcă să ajungă în România, primul printr-o politică de "penetrare", iar al doilea "întinzînd poduri". Dar, politica americană de atunci urmărea nu atît consolidarea României, cît reducerea influenței sovietice 128 din această țară. O dată cu numirea lui Ion Gh. Maurer ca șef al
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
și-a terminat studiile în 1960 la Boston College, unde i-a fost profesor de istorie și civilizație românească Radu R. Florescu. Masteratul și doctoratul i-au fost acordate de Universitatea Georgetown pe parcurs s-a înrolat și în armată, ajungînd pînă la gradul de căpitan. În 1966 a intrat în Catedra de istorie de la Framingham State College din Massachusetts unde funcționează și astăzi. Între 1972 și 1982 a fost și șef al acestei catedre. A fost și este un membru
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
să sprijine nici o modificare teritorială în vreme de război. De la Stalingrad la Teheran Victoria sovietică de la Stalingrad i-a determinat pe Roosevelt și Churchill să ia mai în serios revendicările teritoriale ale lui Stalin cu privire la România. Trupele sovietice aveau să ajungă 138 în curînd în Europa de Est. Prin urmare, în martie 1943, cînd Eden a ajuns la Washington, a remarcat că președintele american era mai receptiv ca niciodată negocierii teritoriale cu sovieticii. Atît Roosevelt, cît și Churchill au căzut, așadar, de acord
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
sovietică de la Stalingrad i-a determinat pe Roosevelt și Churchill să ia mai în serios revendicările teritoriale ale lui Stalin cu privire la România. Trupele sovietice aveau să ajungă 138 în curînd în Europa de Est. Prin urmare, în martie 1943, cînd Eden a ajuns la Washington, a remarcat că președintele american era mai receptiv ca niciodată negocierii teritoriale cu sovieticii. Atît Roosevelt, cît și Churchill au căzut, așadar, de acord că Stalin "va dori și va trebui să obțină concesii teritoriale" din partea României 139
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
continuau să sondeze terenul, trimițînd diplomați pacifiști la legațiile britanice și americane din țările neutre, iar sovieticii începeau convorbirile neoficiale cu reprezentanții regimului Antonescu. Sovieticii știau de tratativele României cu Aliații occidentali și erau hotărîți să împiedice această țară să ajungă la o pace separată cu ei, care le-ar fi "periclitat stratagema de a se folosi de capitularea lui Antonescu ca să justifice înființarea unui guvern de ocupație după propria voie și alegere"145. În lunile ianuarie și februarie ale anului
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
american i-a telegrafiat lui Hull că se teme ca nu cumva condițiile armistițiului să le permită sovieticilor să domine România 175. Churchill se temea și mai mult de altceva. Continuînd să înainteze către Iugoslavia, Bulgaria și Ungaria, Moscova putea ajunge la un control total asupra Balcanilor, inclusiv a Greciei 176. Primul-ministru voia cu orice preț să împiedice cucerirea Greciei și era dispus să lase România pe mîna sovieticilor, numai să instituie un echilibru anglo-sovietic în sud-estul Europei. Pe 9 octombrie
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
un raport în care arăta că sovieticii aveau să domine Balcanii, așa cum Statele Unite dominau cele două Americi. Uniunea Sovietică trebuia să-și întărească puterea militară ca să-și poată asigura accesul la Marea Neagră 189. Analizînd politica externă sovietică, Departamentul de Stat ajungea la concluzia că sovieticii doreau o cooperare economică și politică cu toate statele, pe baza principiilor egalității, suveranității, independenței și neamestecului în treburile interne ale altor state 190. În ceea ce privește viitorul fiecărui stat balcanic în parte, acesta era de părere că
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
după Vîșinski prin tot Bucureștiul, încercînd să-l facă să discute despre Declarația de la Yalta, dar fără succes. Era pregătit, în modul cel mai sincer, să-și dea demisia. De fapt, incapacitatea Statelor Unite de a aduce vreo schimbare în România ajunsese pînă într-acolo încît Berry și alți doi tineri ofițeri din Ministerul de Externe, ce făceau parte din echipa sa, Roy Melbourne și Charles Hulick, se gîndeau în modul cel mai serios să demisioneze en masse 219. Frustrarea lor se
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
sovieticii cu "aliatul" lor german, în 1940. Moscova și petrolul României Unul din motivele pentru care americanii se simțeau ofuscați că nu aveau nici un cuvînt de spus în privința României era de natură economică. Prin implementarea prevederilor reparatorii din Armistițiu, sovieticii ajunseseră să domine economia românească și își asiguraseră controlul asupra industriei petroliere, domeniu care fusese în mare măsură administrat de companiile petroliere americane și britanice. Companiile americane investiseră în România, de la începutul secolului. Cea mai importantă dintre ele era Româno-Americana, deținută
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
a încheierii tratatelor de pace. La un moment dat, cînd Churchill a atras atenția asupra îngrădirilor impuse reprezentanților britanici de la București ca o consecință a lipsei de libertate din România, Stalin a ripostat: "Toate acestea sînt basme!"262 Întrucît discuțiile ajunseseră într-un punct mort, secretarul de stat american James Byrnes a găsit un subiect de interes comun. Pe 24 iulie, acesta le-a sugerat omologilor săi ca, după încheierea tratatelor de pace cu "guvernele democratice recunoscute" din România, Bulgaria, Ungaria
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
guverne să vină în sprijinul cererii acestora de aderare la Națiunile Unite"265. Cele trei puteri au adoptat rezoluția lui Byrnes, care era o "rezolvare rapidă" a unei probleme de durată. Dată fiind ambiguitatea propunerii, Stalin, Truman și Attlee puteau ajunge cu toții la un consens, fără ca vreunul din ei să cedeze. La Potsdam, Statele Unite n-au avut prea mult succes nici cu problemele economice. Atît Marea Britanie, cît și America erau îngrijorate de confiscarea proprietății Aliaților de către sovietici, ca "pradă de război
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
să recunoască guvernul democratic din București și în al treilea, să încheie un tratat de pace cu națiunea învinsă. Problema utilajelor petroliere era, fără îndoială, cea mai puțin importantă, dar negocierile ulterioare aveau să releve, în curînd, cît de mare ajunsese să fie neîncrederea dintre cele trei puteri victorioase, la doar cîteva luni după încheierea războiului. Comisia Sovieto-Americană pentru Cercetarea faptelor și documentelor privind scoaterea utilajelor petroliere din România și-a susținut prima ședință pe 20 august 1945. Pînă pe 12
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
simțea frustrată. La expunerea acestor liste, negociatorii le-au rezervat sovieticilor dreptul de a fi sau nu de acord cu probele. Indiferent ce hotărîre ar fi luat, aceasta avea să fie reexaminată la un nivel mai înalt. Melbourne și Ferguson ajunseseră la concluzia că nu mai are nici un rost să se mai convoace alte ședințe. Efim Gurvici, șeful echipei sovietice de negociatori, avea nevoie de timp pentru a studia noile documente. Fără prea multă tragere de inimă, Melbourne și Ferguson au
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Stat cînd Byrnes le pusese la îndoială părerile. Într-un interviu, John Campbell, care lucra pe atunci la Departamentul de Stat, observa: "Eu nu cred că el (Ethridge) ar fi putut veni cu altă concluzie decît cea la care a ajuns. În orice caz, aceasta a lămurit oarecum dubiile domnului Byrnes cu privire la imparțialitatea rapoartelor trimise de proprii lui diplomați din aceste țări"296. Cu toate acestea, Byrnes voia neapărat să reia tratativele cu sovieticii. El credea cu sinceritate că poate găsi
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Byrnes voia neapărat să reia tratativele cu sovieticii. El credea cu sinceritate că poate găsi puncte de interes comun pentru Molotov 297. În octombrie, acesta îl trimisese pe Harriman să se întîlnească, la Gagra, cu Stalin 298. Impasul în care ajunseseră tratativele cu Molotov, de la Londra, putea fi soluționat negociind direct cu Stalin. În următoarele săptămîni, Harriman a discutat în repetate rînduri cu Stalin și Molotov. Pe sovietici îi preocupa o serie de probleme, printre care și bomba atomică: era monopol
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
În concluzie, ministrul sovietic arătă cît de ciudat i se părea că "Statele Unite au adoptat o altă atitudine față de Grecia decît față de Bulgaria și România, deși situația din prima țară este mult mai gravă"302. Neputîndu-l convinge pe Molotov, Byrnes ajunse la Stalin, care se dovedi a fi deschis către o situație de compromis. Premierul sovietic sugeră că s-ar putea face anumite schimbări în privința regimului Groza. Dezbaterile care au urmat s-au soldat cu instituirea unei comisii alcătuite din Harriman
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
dinainte stabilit... Se bazează doar pe propria agilitate și prezență de spirit și speră să cîștige teren din mișcările tactice. La conferința de față, punctul său slab în ceea ce privește negocierile cu rușii este că scopul lui principal e acela de a ajunge la un acord oarecare. Ce fel de acord, nu contează prea mult. Realitatea pe care o ascunde acest acord nu-l interesează, întrucît se referă la popoare cum ar fi coreenii, românii și iranienii, despre care el nu știe nimic
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
plîngă, comuniștii cîștigau din ce în ce mai multă putere în România. ARLUS, Asociația Română pentru Întărirea Legăturilor cu Uniunea Sovietică împrăștia prin numeroasele ei filiale materiale propagandistice prosovietice prin publicații săptămînale, emisiuni radiofonice, prelegeri publice și concerte 329. Gradul de dominație la care ajunseseră sovieticii îl deranja de-acum pe Groza. Într-o conversație deschisă cu Berry, primul-ministru se plîngea "de incapacitatea lui de a influența politica guvernamentală, pretinzînd că persoanele din apropierea birourilor de unde pornesc directivele politice hotărăsc totul"330. După cum spunea Burton Berry
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de anumite avantaje, cum ar fi taxe vamale mai mici decît în cazul altor companii străine, înlesniri pentru schimbul valutar și premii pentru exporturi și importuri. Prin aceste privilegii, produsele sovromurilor dominau concurența celorlalte întreprinderi private 355. Cu toate că Occidentul putea ajunge mai greu la economia românească din cauza mecanismelor de dominație sovietică, analiștii americani trebuiau să cîntărească problema mai amplă a însăși economiei românești. Sigur că în România existau piețe de desfacere pentru produsele americane, dar putea Bucureștiul să le cumpere? Comerțul
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Statele Unite exportaseră către București bunuri în valoare de peste 6 milioane de dolari, spre deosebire de doar două milioane de dolari, în 1946. Importurile mergeau și mai prost. În 1938, exporturile românești către Statele Unite depășiseră 2,5 milioane de dolari, pe cînd în 1946 ajunseseră la doar 33.000 dolari 356. În rapoartele economice primite de la Misiunea Statelor Unite din București se arăta că 1946 era un an extrem de problematic. Inflația monetară care începuse să se facă simțită în 1945 a scăpat de sub control în 1946
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Guvernul Groza i-a etichetat imediat drept trădători. Guvernul a închis ziarul partidului, "Dreptatea", iar pe 30 iulie, Consiliul de Miniștri a scos partidul în ilegalitate. Cei arestați aveau să fie judecați pentru conspirație în vederea răsturnării guvernului 383. Frustrarea a ajuns, în cele din urmă, la Legația americană din București. Rudolph Schoenfeld, care, pe 23 iulie, îl înlocuise pe Berry, le-a raportat superiorilor că "practic nici un cetățean român, repet: nici unul nu a îndrăznit să intre la Misiune" pentru a discuta
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
nu era deloc încîntat de întoarcerea sa. În Anglia, regele se logodise cu prințesa Ana de Bourbon-Parma. Noul ministru de Externe, Ana Pauker, se opunea acestei nunți, sub pretexte financiare, dar motivul era mai curînd faptul că regele ar fi ajuns astfel în centrul atenției 401. Comuniștii îi cerură să abdice. Pe 30 decembrie, soldații comuniști și poliția secretă înconjurară Palatul Kiselef, cerînd abdicarea regelui. Mihai nu avea de ales. În cîteva ore a abdicat, declarînd: "Rămîne ca poporul român să
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
proces al lui Iuliu Maniu, care dovedea încălcarea cu bună știință a drepturilor civile și politice ale acuzaților. Guvernul intimidase martorii și, la o ultimă analiză, nu reușise să justifice acuzațiile de trădare pentru care fuseseră condamnați inculpații. Schoenfeld a ajuns la concluzia că "drepturile omului și libertățile fundamentale" pe care acceptase Bucureștiul să le asigure la semnarea Tratatului de Pace nu există în România 408. În aceeași zi, britanicii au trimis o notă identică. Pe 6 februarie, Ambasada Sovietică din
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]