KorAP: Find »[drukola/base=abilitate & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...905 906 907 ...929 >

23,210 matches

Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424

am văzut care este critica antropologilor privitoare la aceste modalități de a privi cultura, care este propunerea lor? Ei insistă că aceasta trebuie înțeleasă ca o formă de adaptare la condiții economice și politice impuse din exterior. Cultura este o abilitate a oamenilor de a utiliza tehnologii, relații sociale și acțiuni sociale astfel încât să ia decizii eficiente, atunci când sunt confruntați cu dificultăți și provocări. Cultura, încearcă antropologii să explice, este o combinație de preferințe individuale în cadrul organizării sociale, un ansamblu de

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
Schlozmann (1995) referitor la dobândirea competențelor civice prin organizații. În fiecare dintre organizațiile enumerate în narațiunile biografice, oamenii au avut nu numai ocazia să își formeze o părere negativă despre organizațiile comuniste, ci și să exerseze competențele organizatorice și comunicaționale. Abilitatea de a vorbi cu oamenii, de a convinge despre nevoia și urgența acțiunii colective, de a delega responsabilități, de a monitoriza punerea în practică a efortului comun, de a pedepsi, de a recompensa și de a întreține contactele cu oficialitățile

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
accesului tuturor la învățarea continuă (lifelong learning); creșterea deschiderii spre exterior a sistemelor de învățământ și formare. Obiectivul 1: îmbunătățirea calității sistemelor de învățământ și formare - în cadrul acestui obiectiv, măsurile vizează: îmbunătățirea calității instruirii cadrelor didactice; creșterea eforturilor pentru dobândirea abilităților de bază, care trebuie adaptate permanent la schimbările din societățile europene, bazate pe cunoaștere; folosirea optimă a resurselor financiare din sistem destinate îmbunătățirii infrastructurii școlare; creșterea ratelor de înscriere în învățământul tehnic și științific în vederea asigurării competitivității economice a Uniunii

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
ca un domeniu prioritar. Priorități în educație În contextul politicii comunitare de reducere a sărăciei, Comisia Europeană a stabilit la nivelul UE trei domenii prioritare în educație: învățământul de bază, în special educația primară și instruirea cadrelor didactice; formarea unor abilități practice, pentru muncă; învățământul superior, în special la nivel regional. Stabilirea acestor priorități reflectă faptul că, deși accesul la învățământul de bază are un rol vital în reducerea sărăciei, la nivel comunitar se pune accentul, în egală măsură, pe dezvoltarea

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
fi: alocarea unor resurse financiare destinate reparării, renovării și dotării unităților de învățământ, asigurarea personalului didactic profesionist și acordarea unor facilități care să încurajeze profesorii să opteze pentru școlile din mediul rural, precum și adaptarea curriculumului la necesarul de deprinderi și abilități specifice zonei rurale, astfel încât elevii să dobândească din școală cunoștințe practice și utile pentru specificul zonei rurale, fiind motivați să frecventeze școala. În condițiile în care lipsa de resurse de cele mai multe ori afectează în mod negativ derularea unor măsuri adoptate

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
în cadrul celor 72 de ore pe care aceștia sunt obligați să le desfășoare în folosul comunității; Politica educațională propusă în strategia antisărăcie a Guvernului include și măsuri privind curriculumul școlar și adecvarea acestuia, încă din învățământul obligatoriu, la capacitățile și abilitățile elevilor. Astfel, direcțiile de acțiune din acest sector trebuie să vizeze, conform planului național: a) realizarea unui curriculum diversificat, adaptat cerințelor de pe piața locală, care să crească atractivitatea învățământului tehnic și profesional - această măsură ar putea răspunde tendinței pe care

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
elevii să opteze pentru integrarea în formele de învățământ secundar adecvate propriilor personalități și capacități - această practică este întâlnită în toate sistemele educaționale moderne din țările membre ale UE, unde, încă din ciclul primar, rolul învățătorului e de a identifica abilitățile elevului, în vederea consilierii familiei în problematica orientării școlare și, mai târziu, profesionale cât mai adecvate personalității și capacității acestuia; un capitol separat în cadrul secțiunii privind educația îl constituie încurajarea și sprijinirea populației sărace să se implice în activități de formare

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
politicile de acces la educație sunt gândite în contextul mai larg al politicii de reducere a sărăciei și de promovare a incluziunii sociale. În acest context, asigurarea accesului la educație, așa cum este stipulat în documentele Uniunii Europene, asigură atât dobândirea abilităților de bază (de scriere, de citire, matematice), cât și o formare profesională care să faciliteze dezvoltarea personală și coeziunea socială. În ceea ce privește educația ca bază pentru dezvoltarea socială, în cadrul politicilor educaționale europene standardele vizează accesul la abilități practice care să faciliteze

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
Europene, asigură atât dobândirea abilităților de bază (de scriere, de citire, matematice), cât și o formare profesională care să faciliteze dezvoltarea personală și coeziunea socială. În ceea ce privește educația ca bază pentru dezvoltarea socială, în cadrul politicilor educaționale europene standardele vizează accesul la abilități practice care să faciliteze dezvoltarea în contextul unei societăți axate pe cunoaștere, precum și la abilități care să permită integrarea socială a indivizilor. Principiile europene în acest domeniu stabilesc faptul că abilitățile de bază trebuiesc adaptate permanent standardului de dezvoltare economică

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
formare profesională care să faciliteze dezvoltarea personală și coeziunea socială. În ceea ce privește educația ca bază pentru dezvoltarea socială, în cadrul politicilor educaționale europene standardele vizează accesul la abilități practice care să faciliteze dezvoltarea în contextul unei societăți axate pe cunoaștere, precum și la abilități care să permită integrarea socială a indivizilor. Principiile europene în acest domeniu stabilesc faptul că abilitățile de bază trebuiesc adaptate permanent standardului de dezvoltare economică și socială, precum și cerințelor societății tehnologice a mileniului III. În România, din cauza problemelor specifice sistemului

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
socială, în cadrul politicilor educaționale europene standardele vizează accesul la abilități practice care să faciliteze dezvoltarea în contextul unei societăți axate pe cunoaștere, precum și la abilități care să permită integrarea socială a indivizilor. Principiile europene în acest domeniu stabilesc faptul că abilitățile de bază trebuiesc adaptate permanent standardului de dezvoltare economică și socială, precum și cerințelor societății tehnologice a mileniului III. În România, din cauza problemelor specifice sistemului de învățământ, rămân încă de rezolvat problemele legate de accesul la educație. Aici se pune accentul

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
în Europa și în fosta URSS. Aceste țări au traversat o perioadă de destabilizare în timpul căreia era de așteptat să cunoască creșteri ale nivelurilor de inegalitate - din cauza oportunităților diferite de dezvoltare, a opțiunilor de politică economică făcute, dar și a abilităților de adaptare a indivizilor la noile condiții. În afara șocurilor produse de expunerea economiilor la mecanismele economiei de piață libere, guvernele acestor țări au trebuit să facă față unor presiuni sociale crescânde, unor probleme sociale noi, care nu-și găseau locul

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
de plecări, probabil cea mai mare vizibilitate în spațiul românesc. În cazul Canadei, politica de atracție a forței de muncă este bazată pe ideea de selecție în funcție de capitalul uman: educație ridicată, cunoașterea unei limbi străine, flexibilitatea și transferabilitatea seturilor de abilități (Ray, 2005). Satisfăcând criteriile într-un mod maximal (educație la nivel universitar, cunoașterea a cel puțin unei limbi străine etc.) candidații își sporesc șansele de succes în obținerea migrației. Migrația pe baza unui contract de muncă apare în primii ani

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
în scopul egalizării șanselor de viață la nivel social. În același timp, s-a dezvoltat în cadrul sociologiei educației perspectiva sceptică, ce consideră că nu e posibil ca școala să conducă la diminuarea inegalităților dintre indivizi din punctul de vedere al abilităților de care aceștia dispun sau, chiar în măsura în care acest lucru este posibil, nu va avea nici o influență asupra diminuării inegalităților sociale. În cele ce urmează, voi face o scurtă incursiune în polemica funcționalism-conflictualism, pentru a introduce apoi ca pe un studiu

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
tendința reală a sistemului educațional este de a suprareacționa la nevoile sistemului economic. Tendința sistemului educațional american, de exemplu, ar fi aceea de supraeducare. În opinia autorului, școlarizarea mai ridicată nu influențeaza în nici un fel o productivitate mai crescută, căci abilitățile practice se învață în mod direct la locul de muncă, și nu în școală. Un pas înainte în perspectiva conflictualistă, mai radical, îl fac Bowless și Gintis în celebra lor lucrare Schooling in capitalist America. Principala lor afirmație este că

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744

celorlalți membri ai grupului. Alegerile se realizează întotdeauna pe baza unor motive, care sînt fie obiective (de exemplu, faptul că se știe cu siguranță că un anumit membru al grupului poate îndeplini cu succes o sarcină comună, datorită cunoștințelor și abilităților sale), fie subiective (de exemplu, o primă impresie bună, simpatie spontană). Indiferent de resorturile care determină alegerile într-un grup, între membrii acestuia se stabilește o rețea de legături interpersonale. Testul sociometric este instrumentul de colectare a informației necesare realizării

GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR (2009) [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
p. 5) sau ca „instrument care presupune rezolvarea unui set de întrebări/sarcini standard, aceleași pentru fiecare subiect. Răspunsurile la întrebări se traduc în expresii/valori numerice, suma lor reprezentînd o formă de caracterizare a subiectului în ceea ce privește anumite procese și abilități” (McMillan, 1992, p. 114). Dacă aceste definiții ne pot lămuri cu privire la accepțiunea testului în spațiul educațional, nu putem afirma că maniera de clasificare a acestora este la fel de clară. În mod evident, testul pedagogic s-a dezvoltat în strînsă legătură cu

GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR (2009) [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
nestandardizate, cunoscute și ca teste elaborate de profesor (teacher-made tests), sînt aplicabile doar unei situații particulare sau unui anumit grup de subiecți și nu permit comparații cu alte grupuri. -În funcție de natura caracteristicilor măsurate, testele pot fi de aptitudini sau abilități și de achiziții. Testele de aptitudini sau abilități pot servi în predicția unor performanțe școlare/academice viitoare, în timp ce testele de achiziții surprind nivelul cunoștințelor în momentul măsurării. -În funcție de scopul aplicării lor și de volumul conținuturilor vizate, testele pot fi

GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR (2009) [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
teacher-made tests), sînt aplicabile doar unei situații particulare sau unui anumit grup de subiecți și nu permit comparații cu alte grupuri. -În funcție de natura caracteristicilor măsurate, testele pot fi de aptitudini sau abilități și de achiziții. Testele de aptitudini sau abilități pot servi în predicția unor performanțe școlare/academice viitoare, în timp ce testele de achiziții surprind nivelul cunoștințelor în momentul măsurării. -În funcție de scopul aplicării lor și de volumul conținuturilor vizate, testele pot fi formative și sumative: primele contribuie la determinarea nivelului

GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR (2009) [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
ore de training (condiția posttest 1) și cea de-a treia formă după nouă ore (condiția post-test 2). Așadar VD este autoprezentarea, iar VI este momentul testării cu trei nivele: pretest, posttest 1 și posttest 2. Vom verifica dacă: 1. abilitățile de autoprezentare sînt mai dezvoltate în condiția de posttest 1 față de condiția pretest (primul pas în validarea trainingului); 2. creșterea duratei trainingului de la 6 la 9 ore nu conduce la o dezvoltare semnificativă a abilităților de autoprezentare (eficientizarea costurilor). Deschidem

GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR (2009) [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
2. Vom verifica dacă: 1. abilitățile de autoprezentare sînt mai dezvoltate în condiția de posttest 1 față de condiția pretest (primul pas în validarea trainingului); 2. creșterea duratei trainingului de la 6 la 9 ore nu conduce la o dezvoltare semnificativă a abilităților de autoprezentare (eficientizarea costurilor). Deschidem fișierul ANOVA m repetate 1. Calea în SPSS este: Analyze®General Linear Model®Repeated Measures, în cîmpul Within-Subject Factor Name ștergem factor 1 și trecem autoprez, apoi în cîmpul Number of Levels trecem 3 (numărul de condiții ale

GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR (2009) [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
înmulțite cu epsilon (.785); pentru ajustarea Huynh-Feldt, F (1.694, 30.494) = 417.658, p = .000. În situația de față, valorile testului F sînt identice. Deoarece F general este semnificativ, rezultă că există diferențe semnificative între cele trei condiții în ceea ce privește abilitățile de autoprezentare. 6.6. Regresia liniară Metoda regresiei liniare este utilă în verificarea unor modele predictive sau explicative în cercetarea psihopedagogică. În primul caz, vom vorbi despre metoda regresiei liniare aplicate în scop predictiv, iar în cel de-al doilea

GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR (2009) [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
sau combinarea lor într-un indice. Le vom păstra momentan în modelul de regresie pe ambele, pentru a ilustra cum multicoliniaritatea afectează valorile toleranței și ale coeficienților beta. S. aplicăm acum metoda regresiei ierarhice. Conform literaturii de specialitate, știm că abilitățile de leadership sînt influențate de variabilele inteligență emoțională și dominanță, acestea fiind conținute în primul model de regresie. Următorul model va conține variabilele din primul bloc, la care adăugăm atitudinea proactivă. Cel de-al treilea model conține variabilele din modelul

GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR (2009) [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
acestea fiind conținute în primul model de regresie. Următorul model va conține variabilele din primul bloc, la care adăugăm atitudinea proactivă. Cel de-al treilea model conține variabilele din modelul 2, la care adăugăm variabila autoeficiență. Mai întîi, trecem variabila abilități de leadership în cîmpul Dependent, iar variabilele inteligență emoțională și dominanță în cîmpul Independent. În cîmpul Method ne asigurăm că este selectată metoda Enter. Apăsăm butonul Next și astfel am construit primul model de regresie. Pentru construirea modelului 2, trecem

GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR (2009) [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2172

cu creta etc pot crește gradul de Înțelegere a mediului și, astfel, să reducă nivelul de stres/anxietate. Efectul poate fi o scădere a frecvenței de apariție a comportamentelor verbale neconvenționale. Simplificarea mesajelor verbale adresate copilului. Este ușor să supraestimezi abilitățile de Înțelegere verbală ale copilului atunci când iei În considerare lungimea și complexitatea unor enunțuri ecolalice folosite de către copil. Deși copilul poate reproduce fraze complexe gramatical de 8-10 cuvinte, aceasta nu reflectă cu adevărat abilitățile verbale ale sale. De fapt, abilitatea

Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Geta IACOBUȚĂ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2172]