24,349 matches
-
-lea și aplicarea lor la circumstanțele timpului său. Numai că, după primii ani ai lui Kissinger în preajma lui Nixon, această idee s-a dovedit nu doar voit eroică și neoromantică (Hoffmann 1978), ci și irealizabilă. Ea nu reușea să se adapteze la procese precum emanciparea noilor state în afara controlului direct al concertului central bipolar și independența sectorului economic al relațiilor interna-ționale, care depășea capacitatea de cuprindere a diplomatului clasic. Eforturile lui Kissinger reprezintă în egală măsură o încercare grandioasă de a
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
o putere revoluționară, se comporta ca o astfel de putere. Într-un mod care amintește mult de Kennan (vezi cap. 4), Kissinger descrie politica externă sovietică ca dînd dovadă de un "oportunism lipsit de scrupule", care putea totuși să se adapteze cerințelor momentului, deoarece ea nu urma vreun plan anume (Kissinger 1982: 51). În fine, Kissinger dorea să fundamenteze politica externă americană pe o analiză lucidă a ordinii interna-ționale, și nu pe cruciadele morale care o caracterizau, prin tradiție. El a
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
de a schimba politica externă sovietică, cu scopul de a transforma URSS într-o putere legitimă, adică într-o putere care să respecte codurile de conduită ale societății internaționale. Ajutorul economic și financiar, recunoașterea statutului și a prestigiului egal se adaptau în funcție de comportamentul internațional al URSS. Destinderea era o împletire secvențializată și flexibilă de confruntare și colaborare, de descurajare și coexistență. Caracterul său adaptabil era menit să protejeze îngrădirea într-o vreme în care opinia publică devenea din ce în ce mai potrivnică ralierii la
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
de sub controlul central al superputerilor, americanii nu rămîneau cu altceva decît cu acele opțiuni ad hoc pe care le deplîngea atît de mult Kissinger. CONCLUZIE Destinderea reprezintă atît finalizarea politicii de îngrădire, cît și eșecul diplomației tradiționale de a se adapta la o nouă ordine internațională. Gaddis (1982) observa pe bună dreptate asemănarea dintre perspectiva lui Kissinger și perspectiva inițială a lui Kennan asupra politicii îngrădirii: "dezideologizarea" chestiunilor internaționale, conceptul central al îngrădirii implementat cu ajutorul unui amestec de proceduri cooperative și
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
Aceasta seamănă cu renumita definiție pe care o dă Karl Deutsch puterii, ca fiind capacitatea unei persoane sau a unei organizații de a impune mediului o proiecție a propriei sale structuri interne. Dacă actorii mai puțin puternici trebuie să-și adapteze organizarea la cea a actorilor puternici, aceștia din urmă "își pot permite să nu învețe" (Deutsch 1966: cap. 7). Entropia poate surveni atunci cînd statul hegemonic se culcă pe-o ureche, în baza ideii că toate ajustările structurale pot fi
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
trebuiau să cheltuie sume din ce în ce mai mari de bani pentru război (și pentru a oferi șanse egale în "marea societate" a președintelui Johnson), ceea ce intra în conflict cu politicile monetare conservatoare necesare susținerii sistemului Bretton-Woods. Evident că America putea să se adapteze la nivel intern, modificîndu-și sistemul de taxe. Atunci cînd a optat pentru politica inflaționistă, este de înțeles că și-a păstrat contractul social intern și și-a modificat aranjamentele externe. Sistemul monetar internațional a trebuit să cadă (Calleo și Strange
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
și-a modificat aranjamentele externe. Sistemul monetar internațional a trebuit să cadă (Calleo și Strange 1984:108). Cu alte cuvinte, dacă e adevărat că hegemonul își menține poziția atîta timp cît reușește să-i facă pe ceilalți să i se adapteze, sfîrșitul sistemului Bretton-Woods este un semn al puterii SUA, nu al declinului lor. Explicația dată de Kindleberger prăbușirii sistemului Bretton-Woods ca fiind o consecință a entropiei a fost criticată și de Strange (1976, 1986b). Principalul atac din argumentarea sa se
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
efectele acțiunilor statelor au devenit de asemenea mai difuze. Strange propune o distincție între puterea relațională și cea structurală. Puterea structurală se referă la acele efec-te, intenționate sau nu, care pot influența politica internațională și cer altor actori să se adapteze. Această înțelegere a puterii privește înapoi dinspre efectele acțiunilor și îi pune în evidență pe cei care pot controla mediile în interiorul cărora au loc negocierile de afaceri (vezi și capitolul 11). Teza declinului a căzut pradă unei folosiri adesea circulare
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
numitul bun public. Cu toate acestea, mediul care rezultă, departe de a înlătura privilegiile din sistem, poate chiar să reducă și mai mult posibilitățile actorilor mai slabi de a beneficia de ordinea internațională. Conform acestui raționament, dacă regimurile internaționale se adaptează, ele fac asta pentru a menține privilegiile actorilor mai puternici. A da vina pe "pasagerul clandestin" înseamnă să recurgi la un limbaj moralizator deplasat și, potrivit cercetătorilor dependenței, să pui în umbră efectele întotdeauna benefice ale ordinii, pentru hegemon. Teoria
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
fix de reguli în procesele esențiale de ajustare, nici constrîns de principii preexistente să acționeze pe față, tensiunea între logica națională și cea internațională nu putea fi rezolvată întot-deauna în favoarea celei dintîi. Totuși, ori de cîte ori liderul nu se adaptează sistemului, sistemul se adaptează sau se destramă în funcție de interesele liderului. Dar și această lectură, mai consecvent realistă, a prăbușirii sistemului Bretton-Woods păcătuiește prin faptul că este centrată excesiv pe state. "Interesul SUA" pur și simplu nu există și mai mult
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
procesele esențiale de ajustare, nici constrîns de principii preexistente să acționeze pe față, tensiunea între logica națională și cea internațională nu putea fi rezolvată întot-deauna în favoarea celei dintîi. Totuși, ori de cîte ori liderul nu se adaptează sistemului, sistemul se adaptează sau se destramă în funcție de interesele liderului. Dar și această lectură, mai consecvent realistă, a prăbușirii sistemului Bretton-Woods păcătuiește prin faptul că este centrată excesiv pe state. "Interesul SUA" pur și simplu nu există și mai mult îngreunează decît ajută înțelegerea
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
sub forma a trei dialoguri. Dinamica statului: un dialog între Lenin și Clausewitz O abordare economică a cărei unitate de bază este statul are cu siguranță nevoie de o teorie a statului. Gilpin oferă o astfel de teorie, care se adaptează atît marxismului, cît și teoreticienilor elitiști ai statului (prin urmare și realiștilor). Statul este "o organizație care asigură protecția și [bunăstarea]... în schimbul unui venit" (Gilpin 1981: 15). Aceasta corespunde adaptării istorice menționate mai sus între sistemul politic și clasa de
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
sînt în schimb testate prin deducerea de ipoteze și confruntarea lor cu alte evenimente, comparabile cu acelea care dăduseră naștere legilor. Dacă testul reușește, atunci evenimentul este explicat prin subsumare la această lege generală. Dacă nu, legea trebuie să fie adaptată sau, dacă acest lucru nu se poate realiza fără a afecta coerența logică a legii, legea trebuie respinsă. În ultimul caz, se spune că legea a fost falsificată. De aceea, una din ramificațiile teoriei lui Weber dă naștere unei abordări
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
acest dialect: "Nu mă mir de frânci că vând lemnuțe de aprins sub nume că-ș germîne, dar de germîni, că nu și le pot trece fără sub firmă frîncă". Oricum, lectura cărții e rezervată unui cerc restrâns care s-a adaptat limbajului. Cât despre valoarea conținutului, ea ar fi fost cu mult mai mare dacă el ar fi fost redactat și publicat măcar când s-au făcut călătoriile acestui surprinzător spirit aventuros, adică între 1835-1844. Totuși nici atunci ele n-ar
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
adaptabil superior cu acte explicabile, dar neprevestibile, personagiul de nuvelă e un redus. Nuvela e micul roman al automaților și scurtimea ei este cerută de stereotipia eroilor. Individul, printr-o economie a naturii, evidentă la animale, la senili, s-a adaptat la viață o dată pentru totdeauna prin niște gesturi mecanice. O dată provocată mișcarea tipică, nuvela s-a sfârșit, fiindcă ghicim că în toate împrejurările identice personagiul va reacționa la fel. Eroul de nuvelă pus în condiții excepționale nu poate da naștere
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
seacă, pedantă cu prospețime. Hogaș e paralizat de respect pentru clasici și nu îndrăznește să scrie decât la bătrânețe, după îndelungi examene de conștiință. Omul care a corectat mii de teze e sever cu sine însuși. Boema lui turistică se adaptează mediului în care trăiește. E maniac la modul sublim. Sub gâtul lui gol, ca al unui condamnat la moarte căruia i s-a tăiat gulerul, atârnă o enormă lavalieră neagră. Se culcă devreme, se scoală cu găinile, iarna, vara, merge
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
pagină dintre cele mai remarcabile, regnul animal e conceput ca o singură himeră în continuă metamorfoză, parodie a spiritului universal și a selecției naturale: " Ele au stăruit și s-au selecționat, s-au îndepărtat una de alta și s-au adaptat diferitelor medii, și-au stins lumina ochilor ca să nu mai vadă soarele, și-au exagerat personalitatea ridicîndu-și gâtul deasupra arborilor și ascunzîndu-și numele lui Dumnezeu sub pseudonimul de girafă, s-au strâns în mușuroaie ori s-au răzlețit în pustiuri
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
le face plăcere să descopere adevăruri științifice, iar noi, profesorii, trebuie să ținem seama de aceasta. 4. Diversificarea metodologiei didactice este o nouă tendință care i-a preocupat pe educatori. Prin diversificarea metodelor și procedeelor, educatorul va ști să se adapteze la diferitele situații de instruire în care vor fi puși elevii. Pe baza metodelor pe care le stăpânește, educatorul va încerca noi metode de predare, prin manifestarea creativității și imaginației didactice, efectele pozitive resimțindu-se atât la elevi, cât și
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Iuliana Avădăni () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_897]
-
de date, stabilește și acordă autorizările privind accesul și drepturile utilizatorilor la baza de date prin mijloacele puse la dispoziție de SGBD; definește politicile de salvare și restaurare a datelor în caz de incidente; monitorizează parametrii bazei de date și adaptează baza de date în funcție de cerințele nou apărute; reorganizează periodic baza de date. b) Programatorii de aplicații sunt specialiștii care proiectează și realizează aplicațiile care interacționează cu sistemul de gestiune al bazei de date. Ei au acces la schemele externe corespunzătoare
Baze de date financiar-contabile by Florin Mihai, Pavel Năstase, Andrei Stanciu, Bogdan Ionescu, Ilie Tamaş () [Corola-publishinghouse/Science/217_a_477]
-
importul de date din Excel, Word, Access, dBase, ODBC Database, XML, HTML, SharePoint list, precum și efectuarea unor legături (link) la Data Services. Permite exportul de date în Excel, Word, Access, dBase, ODBC Database, XML, HTML, PDF, e-mail, SharePoint list. Este adaptat pentru lucrul în rețele de calculatoare cu partajarea înregistrărilor. Dispune de instrumente de programare declarativă (QBE, SQL, acțiuni în obiecte macro) și procedurală (VBA). Datele gestionate în ACCESS pot fi publicate pe Web, astfel încât și alte persoane să poată utiliza
Baze de date financiar-contabile by Florin Mihai, Pavel Năstase, Andrei Stanciu, Bogdan Ionescu, Ilie Tamaş () [Corola-publishinghouse/Science/217_a_477]
-
Ea reprezintă ocazia unică, oferită comunităților locale și reprezentanților lor aleși, de a folosi rezultatele investițiilor uriașe făcute de societatea și clasa politică franceză în punerea în practică a gestiunii descentralizate a politicilor de dezvoltare a colectivităților teritoriale. Folosind și adaptând modelul francez, ar fi firesc să existe și în România o reală dezbatere, în același timp academică, a societății civile și a mediului politic, cu privire la cea mai bună organizare și guvernare teritorială a țării. Ar fi mult mai productiv să
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
care reprezintă un exemplu fascinant de trecere de la un stat francez unitar clasic la o federație bine descentralizată în care statul federal abia își face simțită prezența. Dar țările din estul și centrul Europei încă se luptă pentru a-și adapta sistemele la realitățile politice contemporane, în special în domeniul democrației regionale și locale.2 Așa cum aceste țări au fost inspirate de Franța în adoptarea statului de tip "napoleonian", tot astfel și experiența franceză a descentralizării și regionalizării ar trebui să
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
publice, implicați în procesul de guvernare a unei societăți și economii complexe în plină dezvoltare. Partidele de stânga din câteva țări europene PSOE în Spania, Partidul Laburist în Marea Britanie, PS în Franța și SPD în Germania au încercat să-și adapteze ideologiile la aceste noi realități neoliberale în timp ce păstrau cel puțin câteva dintre principiile bunăstării. Acest lucru a devenit cunoscut ca "A Treia Cale", popularizată într-o carte cu același titlu, scrisă de Anthony Giddens, un sociolog care a avut o
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
exodul rural (vezi tabelele 2.1 și 2.2). Până în 2001, aceste direcții au continuat până când doar 4,1% din forța de muncă a fost angajată în agricultură.22 Câteva dintre regiunile tradiționale ale Franței chiar au reușit să se adapteze la această formă "modernă" de producție agricolă. De exemplu, Bretania a fost în fruntea transformării și modernizării rurale, datorită eforturilor organizațiilor catolice de agricultură precum Jeunesse Agricole Chrétienne JAC (Fermierii Tineri Creștini). Bretonii au importat metode agricole intensive din Danemarca
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
mentalitatea, cultura și valorile care urmau să afecteze Franța în decadele ulterioare. Reformele teritoriale din timpul Les Trentes Glorieuses Les Trentes Glorieuses a fost o perioadă de schimbări sociale și economice și, în anumite privințe, statul unitar francez s-a adaptat bine pentru a coopera cu aceste schimbări și pentru a le dezvolta. Pe de altă parte, sistemul de organizare teritorială politică și administrativă cele 100 de departamente și 36000 de municipalități s-a adaptat mai puțin. În timpul aceleiași perioade, țări
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]