25,309 matches
-
refacere. A fost un mare colecționar de antichități romane descoperite mai ales în zona Hațegului, la Grădiștea de Munte. În 1866 a fost vizitat la Fărcădin de Aron Densușianu. La intrarea în conacul său din Fărcădin și în salon erau amplasate multe statui, busturi și inscripții din perioada romană. Printre persoanele importante care i-au vizitat colecția se numără împăratul Franz Iosif I și marele istoric german Theodor Mommsen. Legat de colecția sa există și o glumă povestită chiar de baron
General Berthelot, Hunedoara () [Corola-website/Science/300548_a_301877]
-
Acoperirea interiorului, tavan drept peste pronaos, bolta în leagăn peste naos, cu timpane est și vest pe suprafețe teșite, bolta tronconica și trei fâșii curbe peste altar, au rezultat în urmă șantierului de refacere, cănd clopotnița, inițial detașata, a fost amplasată peste pronaos. Alcătuirea de acum a clopotniței este dintr-o fază mai nouă, ea copleșind, prin monumentalitate, acoperișul cu sita, pe conturul pereților, al lăcașului. Când artă penelului și-a reluat evoluția firească în satele transilvănene, biserica din Birtin și-
Birtin, Hunedoara () [Corola-website/Science/300539_a_301868]
-
piatră, Béla Barabás, din Lăzarea. Pe pe inscripție se poate citi: "„CSERES TIBOR, scriitor 1915 - 1993 marele fiu al Remetei”". A fost comandat la cererea bisericii romano-catolice de prelatul papal László Orbán și finanțat din donațiile credincioșilor. Monumentul a fost amplasat în fața bisericii, pe strada Szent Lénárd (Sfântul Leonard) și este opera sculptorului Ferenc Molnár Ivácson. Monumentul are o inscripție cu textul: "„A fost ridicat de oamenii din Remetea, în amintirea celor 2000 de ani de la nașterea PAX Iisus, și a
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
îngrijirea camerei memoriale este Mihály Papp, iar a subsecției de etnografie, Endre Szentmiklósi Laczkó. Poarta secuiască de la intrare, a fost cioplită și ornamentată de sculptorul remetean Dezső Czikó. În comuna Remetea sunt circa 40 de cruci din lemn sau piatră amplasate la hotarele comunei și pe marginea drumurilor. Povestea majorității crucilor este necunoscută. În cimitir, un monument funerar relatează: „Aici odihnește bătrânul Dénes Péter, care în viața lui a făurit 8 cruci, în memoria rudelor sale. A tăit 67 de ani
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
Mănerău este un sat în comuna Pestișu Mic din județul Hunedoara, Transilvania, România. Se află în partea de vest a județului, la poalele estice ale masivului Poiana Ruscă. Satul Mânerău este amplasat situat în partea centrală a județului Hunedoara, în proximitatea zonei de culoar a cursului inferior al râului Cerna, la nord-nord-vest față de municipiul Hunedoara. În repere absolute, localitatea se află la intersecția coordonatelor geografice 45˚46΄ latitudine nordică și 22˚52
Mănerău, Hunedoara () [Corola-website/Science/300553_a_301882]
-
castelul era în ruină, dar se începuseră unele lucrări de refacere. A fost un mare colecționar de antichități române descoperite mai ales în zona Hațegului, la Grădiștea de Munte. La intrarea în conacul sau din Fărcădin și în salon erau amplasate multe statui, busturi și inscripții din perioada română. Printre persoanele importante care i-au vizitat colecția se numără împăratul Franz Iosif I și marele istoric german Theodor Mommsen. Legat de colecția să există și o glumă povestita chiar de baron
Fărcădin, Hunedoara () [Corola-website/Science/300547_a_301876]
-
s-a început exploatarea industrială a gazului metan, în 3 aprilie 1914. Prima sondă de foraj datează din 6 februarie 1908, fiind în prezent declarată obiectiv cu valoare muzeală. "Groapa comună a Eroilor Români din Al Doilea Război Mondial" este amplasată în marginea nordică a cimitirului reformat-calvin din localitate. A fost amenajată în anul 1944 și are o suprafață de 200 mp. În această groapă comună sunt înhumați 40 de eroi români.
Sărmașu () [Corola-website/Science/300567_a_301896]
-
Stănija este un sat în comuna Buceș din județul Hunedoara, Transilvania, România. Este localizată la poalele S-E ale Munților Bihor, în N-E județului Hunedoara în cadrul comunei Buceș. Satul este amplasat în S-V comunei. Este singurul loc din Europa unde s-a găsit altait (PbTe). Localitatea Stănija este situată în Patrulaterul aurifer al Munților Apuseni. Prezenta zăcămintelor aurifere este legată de localizarea să în apropierea lanțului eruptiv Fericeaua, Dealul Ungurului
Stănija, Hunedoara () [Corola-website/Science/300559_a_301888]
-
independente, Est și Vest. Capacitatea lor de productie era redusă. În ambele s-a produs și aur nativ, în proporție de 10-20% față de producția totală de aur. Prepararea minereului comun se făcea prin stampare și amalgamare în câte o uzină amplasată la gură celor două mine. Sociatatea franceză "Mines D’or de Stanija", cu sediul central la Paris, a fost ultimu] proprietar al acestor mine în perioada 1930-1948, cănd minele au fost naționalizate. Societatea avea în vedere un program amplu de
Stănija, Hunedoara () [Corola-website/Science/300559_a_301888]
-
415 m deasupra nivelul mări. A fost în posesiune lui Gheorghe Rákóczi I. Numele sa schimbat de mai multe ori, în 1642 Saraphaza, în 1733 Sorophaza, în 1750 Soroohaza. "Groapa comună a Eroilor Români din Al Doilea Război Mondial" este amplasată în curtea bisericii ortodoxe din localitate. A fost amenajată în anul 1944 și are o suprafață de 20 mp. În această groapă sunt înhumați 26 de militari români necunoscuți.
Șerbeni, Mureș () [Corola-website/Science/300596_a_301925]
-
Oarba de Mureș este un sat ce aparține orașului Iernut din județul Mureș, Transilvania, România. "Cimitirul Eroilor Români din Al Doilea Război Mondial" este amplasat pe o amplă terasă din apropierea malului Mureșului. Acesta a fost amenajat în memoria militarilor români căzuți între 17 septembrie-5 octombrie 1944 pentru eliberarea Ardealului de Nord. Cuprinde 165 de însemne de căpătâi. Sunt înhumați aici ca. 3.500 de eroi
Oarba de Mureș, Mureș () [Corola-website/Science/300589_a_301918]
-
Maghiar din Budapesta încă în anul 1910, însă numai în 1941 sub conducerea rabinului György Balázs au fost salvate opt fragmente și desene din sinagoga intrată în stare avansată de degradare. "Cimitirul Eroilor Români din Al Doilea Război Mondial" este amplasat în curtea bisericii ortodoxe din localitate. A fost amenajat în 1945, restaurat în 1982 și are o suprafață de 520 mp. În acest cimitir sunt înhumați 36 de eroi români (12 necunoscuți și 24 cunoscuți). "Cimitirul Evreiesc" care conține morminte
Nazna, Mureș () [Corola-website/Science/300588_a_301917]
-
datat la 13 mai 1319 ca un sat „creștin ortodox”. În anul 1578 Dieta din Cluj hotărăște ca localitatea să fie scutită de dări deoarece este domeniu crăiesc. "Monumentul Eroilor Români din Primul Război Mondial". Monumentul, de tip obelisc, este amplasat în curtea Bisericii Ortodoxe, fiind ridicat în anul 1936, în memoria eroilor români căzuți în Primul Război Mondial. Obeliscul a fost realizat prin contribuția localnicilor, din inițiativa societății A.S.T.R.A., din piatră, fără să aibă împrejmuire. Pe frontispiciul acestuia se
Frunzeni, Mureș () [Corola-website/Science/300579_a_301908]
-
mai în vârstă al localității care încă mai păstrează vechile tradiții ale satului. Localitatea se încadrează din punct de vedere tipologic între satele răsfirate. Gospodăriile au o organizare liniară. Cu construcții înșirate în lungul curții începând cu casa, care este amplasată înspre ulița și încheiând cu grajdul lângă care sunt depozitate furajelele, într-o îngrăditura aparte, înspre marginea grădinii de legume. Între cele două construcții principale se află cotețele pentru animale mai mici și alte anexe. Gardurile din fața gospodăriilor s-au
Periș, Mureș () [Corola-website/Science/300590_a_301919]
-
străine pentru realizarea statului fascist 28. Tot pentru urmărirea scopului de purificare etnică față de români a teritoriului ocupat, au fost înființate lagărele de muncă forțată în perioada 1940-194329. În ceea ce privește Lunca Bradului, trupele horthyste s-au așezat aici, în septembrie 1940, amplasându-și pentru început trupele în „Poiana Socului”. Perioada imediat următoare s-a dovedit nefastă pentru locuitorii comunei, generând acte de violență și persecuții ale românilor din partea maghiarilor. Și aici ca de altfel pe întreg teritoriul transilvan ocupat s-a recurs
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
Ungurașului și Fântânelului, unde au construit „buncăre de pământ” pentru a se adăposti de bombardamentele ce aveau să se desfășoare între trupele sovietice și cele nemțești. Rușii au înaintat rapid prin defileu, astfel încât în numai două săptămâni, trupele acestora erau amplasate în partea de est a localității, alcătuind aliniamentul ce începea de la Piciorul Podgoarelor și se continua pe Valea Ilvei, Dealul Ilvei, până la Căpățâna și Ciungu Pâraielor. Trupele horthyste și hitleriste (armata 8 germană) erau amplasate la vărsarea Sălardului, constituind aliniamentul
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
două săptămâni, trupele acestora erau amplasate în partea de est a localității, alcătuind aliniamentul ce începea de la Piciorul Podgoarelor și se continua pe Valea Ilvei, Dealul Ilvei, până la Căpățâna și Ciungu Pâraielor. Trupele horthyste și hitleriste (armata 8 germană) erau amplasate la vărsarea Sălardului, constituind aliniamentul dinspre Poiana Fântânelului, Dealul Nădăsoi și Sărăcin și Sălard, unde armata horthystă a construit după ocuparea Transilvaniei o linie de fortificație, de unde putea controle defileul. Din aceste adăposturi, armatele nemțești și maghiare au opus rezistență
Lunca Bradului, Mureș () [Corola-website/Science/300586_a_301915]
-
Stan Diaconu), Pârvuleștii (de la Pârvu sin Stan Duiaconu), Dragomireștii (de la Dragomir sin Stancu Diaconu), Franțeștii (Franțescu sin popa Stancu) ,Trăileștii, Băngoi, Țăpoi etc. Cătunul Betegi (Adunați) , este o așezare care a fost compusă la începuturi cam din 6-7 fumuri (familii), amplasată prin luminișurile pădurii și Văii Bucov, la nord de comună. Cuvântul <betegi> înseamnă <(oamnei) cu beteșuguri>. Trebuie să reamintim că între anii 1784 și1831 au fost vreo 14 epidemii de ciumă și holeră, care au decimat populația. Așa se face
Bucov, Argeș () [Corola-website/Science/300608_a_301937]
-
satele Blăgești, Buda și Valea lui Ion). Două obiective din comuna Blăgești sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Bacău ca monumente de interes local. Unul este ridicată în 1918 și clasificată ca monument de arhitectură; iar celălalt este amplasată în 1957 în curtea grădiniței din satul Blăgești.
Comuna Blăgești, Bacău () [Corola-website/Science/300658_a_301987]
-
s-a alipit la Cașin așa cum o găsim până azi. Cu acordul Mănăstirii, aici a fost construită biserica „Sfâtul Nicolae”. Legenda spune că numele de Curița vine de la procesul de curățire a pădurilor din jur, de către călugări. Satul Curița este amplasat pe valea lăturalnică a râului Cașin, având același nume. Se învecinează înspre apus cu comuna Bogdănești, spre miază-zi cu Mănăstirea Cașin iar în celelalte direcții cu satul Cașin. Satul Curița este un sat liniar, așezat de-a lungul văii, de
Curița, Bacău () [Corola-website/Science/300667_a_301996]
-
Configurația vetrei satului nu a fost dintotdeauna cea care ne apare astăzi. La început satul s-a construit pe trei ochiuri de luncă, pe valea pârâului Solonț. La poalele unui deal , situat pe partea dreaptă a pârâului Solonț, a fost amplasată Biserica , iar pe stânga Școala și majoritatea gospodăriilor țărănești. Din dreptul Bisericii satul se ramifică spre Dealul Arie, de-a lungul pârâului Coșarului, pe o distanță de 4km. ( sat desființat și comasat cu Băhnășeni în anul 1968 ). Drumurile de legătură
Băhnășeni, Bacău () [Corola-website/Science/300655_a_301984]
-
se încadrează în tipul de sat dispus în formă de aliniament de-a lungul pârâului Solonț, având ramificații pe pârâul Coșarului și pârâul Barnei. În perioada 1934-1950, când satul Băhnășeni era reședință de comună ,localul acesteia, funcționa într-o clădire amplasată lângă școala veche ( pe acest amplasament se află astăzi școala nouă), cu 3-4 birouri și un singur telefon cu manivelă situat pe un perete în holul primăriei. De la acest telefon vorbea primarul și toți salariații. Rețeaua telefonică consta în două
Băhnășeni, Bacău () [Corola-website/Science/300655_a_301984]
-
comasat cu satul Gâșteni. Trei monumente istorice de interes național se află pe teritoriul comunei Răcăciuni. Este vorba despre , construit pe la 1900 (astăzi, spitalul de psihiatrie Gâșteni); (1906-1909) din satul Gheorghe Doja, ambele monumente de arhitectură; și , realizat în 1904, amplasat în curtea școlii din Răcăciuni și clasificat ca monument de for public. În rest, alte opt obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Bacău ca monumente de interes local. Trei dintre ele sunt clasificate ca situri
Comuna Răcăciuni, Bacău () [Corola-website/Science/300696_a_302025]
-
lunii septembrie al anului 1999, cu binecuvântarea P.S. EFTIMIE LUCA al Romanului, din dorința de a împodobi meleagurile românești cu noi așezăminte monahale, adevărate oaze de formare duhovnicească și de cultivare a evlaviei și a credinței strămoșești. Schitul se află amplasat pe o culme de deal împădurită de codri seculari și pajiști însorite. Acest cadru natural pitoresc și atrăgător predispune sufletul creștinesc la reculegere, contemplare și rugăciune adâncă către Dumnezeu. Terenul a aparținut înainte de naționalizare unei moșierese, pe care oamenii locului
Enăchești, Bacău () [Corola-website/Science/300669_a_301998]
-
modul de oprire a desfășurării lucrărilor arheologice în cursul anilor 1960-70 în zonă. Astfel, organele locale, din conducerea Gospodăriei Agricole Colective proaspăt înfințate în anul 1962, au oprit cercetătorii arheologi ai muzeului din Deva să studieze urmele unui castru roman amplasat lângă satul Valea Lupului, 2 km de Livadia. De asemenea Hadrian Daicoviciu și Dorin Alicu în lucrarea “Inscripțiile Daciei romane” vol.III (1980) (5c) au prezentat alte cercetări arheologice din zona privind cetatea Baniței și tezaurul de monede găsite la
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]