23,803 matches
-
de piatră albă și cioplită. Ai crede că nu vezi un oraș, ci o insulă. Cam la două poște de acest oraș se întindea pămîntul unui om bogat, o avere foarte frumoasă: munți plini de vînat, văi roditoare-n grîu, dealuri cu vii, pășuni cu turme. Marea scălda țărmul întins, acoperit cu un nisip mărunt*. Longos, Dafnis și Hloe, p. 7 Pentru a înțelege recurența acestor descrieri, trebuie să cunoaștem importanța modelelor retorice în arta scrisului. E. R. Curtius, la care
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
Flaubert: "[...] și compuseră o scrisoare, prin care îl rugau pe domnul de Faverges să le facă cinstea de a le îngădui să-i viziteze ferma. Contele le spuse să vină fără întîrziere. După o oră de mers, ajunseră pe un deal; la poalele acestuia se întindea o vale adîncă prin care șerpuia rîul Orne. Stînci de gresie roșie se înălțau ici și colo [...]", p. 25; J. Verne: "Ajunserăm, în sfîrșit, la marginea pădurii, unul din cele mai frumoase colțuri ale nemărginitului
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
cele mai frumoase colțuri ale nemărginitului domeniu al căpitanului Nemo. El o socotea proprietatea sa [...]. Pădurea era formată din plante mari, arborescente [...]" (pp. 121-122). c) prezența pe acest teritoriu vizitat a unor locuri care sînt pretext pentru a introduce descrierea: dealul în exemplul lui G. Flaubert (un deal ce domină valea"), fereastra hublou la J. Verne ("Aveam, de-o parte și de alta, cîte o fereastră deschisă spre adîncurile neexplorate. Întunecimea salonului făcea ca lumina de afară să fie și mai
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
al căpitanului Nemo. El o socotea proprietatea sa [...]. Pădurea era formată din plante mari, arborescente [...]" (pp. 121-122). c) prezența pe acest teritoriu vizitat a unor locuri care sînt pretext pentru a introduce descrierea: dealul în exemplul lui G. Flaubert (un deal ce domină valea"), fereastra hublou la J. Verne ("Aveam, de-o parte și de alta, cîte o fereastră deschisă spre adîncurile neexplorate. Întunecimea salonului făcea ca lumina de afară să fie și mai puternică, iar noi priveam ca și cum cristalurile limpezi
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
1978) îl descrie vorbind de "beligeranță" între povestire și descriere 11. Să luăm exemplul următor: (38) Trecătoarea se afla chiar în josul povîrnișului. Era un drum noroios; merse mai întîi pe firul unei ape foarte adînci și-nvolburate. Urcă coasta unui deal, trecu pe lîngă o gospodărie în care nu se auzea nici țipenie de om, și coborî încetișor într-o vale cu plopi fremătînd. Din nou urcă și merse tot așa pe creasta de de-asupra văii. Zgomotele ușoare ale unui
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
părul unduind în vînt întocmai unor zeițe maiestuoase prefăcute aproape în întregime în chip de copaci. Platanii își arătau trupurile bine făcute, cu piele lucioasă și fină, cu tatuaje roșii din care mai cădeau bucățele de vopsea întărită. Larițele coborau dealul, precum o hoardă de păgîni, îmbrăcate în veșminte de război, țesute din verdeață și învăluite în parfum de rășină și tămîie. E. Zola, La faute de l'abbé Mouret, p. 216 3. Caz [3]: Predicatele funcționale descriu momente (PĂRȚI) ale
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
înfățișările ei: ici o bucată, dincolo în toată întinderea ei. Adesea, ochii îmi erau atrași în zare de frumoasa lamă de aur a Loarei, unde, printre valuri, pînzele desenau figuri fantastice, care fugeau, duse de vînt. Urcând o muchie de deal, am admirat pentru prima oară castelul Azay, diamant tăiat în fațete, încrustat în apele Indrului urcat pe piloți mascați de flori. Apoi am văzut într-o adîncitură silueta romantică a castelului Saché, așezare melancolică, plină de armonie, prea gravă pentru
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
diferenția și mai mult învățămîntul supraprimar de primele trei clase secundare. În 1942 s-a revenit la o programă apropiată de cea din 1938, cunoștințele fiind grupate pe probleme de viață, după specificul regiunii în care se afla școala (munte, deal, șes). La clasele V-VII s-au înlocuit manualele cu broșuri de popularizare a științei. Aceste schimbări, ca și condițiile materiale grele provocate de război, au dus la o și mai redusă frecventare a claselor supraprimare. Școlile profesionale pentru calificarea
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
În consecință, conținutul învățămîntului va fi constituit pe unități de viață, corespunzătoare unităților de viață din mediul în care se află școala. În principal, se va studia natura în cele patru anotimpuri și specificul muncii oamenilor din regiunea respectivă (munte, deal, șes, baltă) din fiecare anotimp. La sfîrșit de trimestru, timp de două săptămîni, urma să se pună accentul pe sinteze, realizate tot pe unități de viață din care trebuiau să rezulte, "în mod firesc", generalizările. În gruparea cunoștințelor, se avea
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
156-158). Fig. nr. 156, 157 și 158 - Roată de măsurat distanțe pentru alergări Calibrată corect, această roată poate oferi indicii precise pentru măsurarea distanțelor și poate fi utilizată inclusiv pe trasee neregulate, variate, cum sunt cele de prin păduri, de pe dealuri, de pe drumurile neasfaltate etc. Stabilirea traseelor pentru jogging ar trebui să țină cont de distanțele de parcurs, punctele ce pot prezenta grad de pericol, zonele de evitat în anumite condiții (ploaie, zăpadă) și de stabilirea Dan Iulian Alexe 152 unor
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
secolului XIX și că reflecțiile privitoare la români, necomplezente, sunt de natură a-i incita pe istorici la reexaminarea întregului câmp de fapte. Convorbiri literare, 11 (3-9 mai 1990), p. 8,15 ARC PESTE TIMP Totul în incinta sacră dintre dealurile Putnei e măsurat și cuviincios. Totul, de la silueta mănăstirii însăși, înfiptă parcă pentru vecie în solul tare al Bucovinei, până la construcțiile din jur, alcătuind un complex impresionant în care forma și culoarea susțin deopotrivă impresia de armonie, calm sobrietate, așa cum
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
alte obiecte. La începutul lecției a avut o discuție, în care s-a stabilit ce fel de oraș este Bucureștiul , ce instituții se găsesc aici. S-a insistat asupra așezării geografice, s-a stabilit forma de relief, cartierele aflate pe dealuri (Dealul Spirei, Dealul Văcărești, Cotroceni) ; apele curgătoare (Dâmbovița și Colentina), ape stătătoare (lacurile). Legătura cu cunoștințele de istorie s-a făcut când s-a vorbit despre Dealul Spirei - (la 13 septembrie 1848, aici s-a dat lupta pompierilor cu turcii
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
obiecte. La începutul lecției a avut o discuție, în care s-a stabilit ce fel de oraș este Bucureștiul , ce instituții se găsesc aici. S-a insistat asupra așezării geografice, s-a stabilit forma de relief, cartierele aflate pe dealuri (Dealul Spirei, Dealul Văcărești, Cotroceni) ; apele curgătoare (Dâmbovița și Colentina), ape stătătoare (lacurile). Legătura cu cunoștințele de istorie s-a făcut când s-a vorbit despre Dealul Spirei - (la 13 septembrie 1848, aici s-a dat lupta pompierilor cu turcii) sau
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
începutul lecției a avut o discuție, în care s-a stabilit ce fel de oraș este Bucureștiul , ce instituții se găsesc aici. S-a insistat asupra așezării geografice, s-a stabilit forma de relief, cartierele aflate pe dealuri (Dealul Spirei, Dealul Văcărești, Cotroceni) ; apele curgătoare (Dâmbovița și Colentina), ape stătătoare (lacurile). Legătura cu cunoștințele de istorie s-a făcut când s-a vorbit despre Dealul Spirei - (la 13 septembrie 1848, aici s-a dat lupta pompierilor cu turcii) sau Dealul Cotroceni
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
insistat asupra așezării geografice, s-a stabilit forma de relief, cartierele aflate pe dealuri (Dealul Spirei, Dealul Văcărești, Cotroceni) ; apele curgătoare (Dâmbovița și Colentina), ape stătătoare (lacurile). Legătura cu cunoștințele de istorie s-a făcut când s-a vorbit despre Dealul Spirei - (la 13 septembrie 1848, aici s-a dat lupta pompierilor cu turcii) sau Dealul Cotroceni ( în anul 1821 Tudor Vladimirescu și-a așezat tabăra la Cotroceni - de aici și denumirile : Șoseaua Panduri și Drumul Taberei). În cadrul aceluiași obiect, corelarea
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
Spirei, Dealul Văcărești, Cotroceni) ; apele curgătoare (Dâmbovița și Colentina), ape stătătoare (lacurile). Legătura cu cunoștințele de istorie s-a făcut când s-a vorbit despre Dealul Spirei - (la 13 septembrie 1848, aici s-a dat lupta pompierilor cu turcii) sau Dealul Cotroceni ( în anul 1821 Tudor Vladimirescu și-a așezat tabăra la Cotroceni - de aici și denumirile : Șoseaua Panduri și Drumul Taberei). În cadrul aceluiași obiect, corelarea s-a făcut arătându-se că, tot pe Dealul Spirei, Aurel Vlaicu a zburat cu
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
dat lupta pompierilor cu turcii) sau Dealul Cotroceni ( în anul 1821 Tudor Vladimirescu și-a așezat tabăra la Cotroceni - de aici și denumirile : Șoseaua Panduri și Drumul Taberei). În cadrul aceluiași obiect, corelarea s-a făcut arătându-se că, tot pe Dealul Spirei, Aurel Vlaicu a zburat cu avionul său. În felul acesta cunoștințele dobândite la diferite obiecte au fost integrate în sistemul de cunoștințe despre orașul București - capitala țării noastre. Tot la geografie li s-a cerut elevilor să explice legăturile
Interdisciplinaritatea - Necesitate obiectivă a învăţământului primar by Rodica Ardeleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1234_a_1897]
-
rezolvată și 1 punct din oficiu. CAPITOLUL PERIOADA MODERNĂ Limbă și comunicare- Figuri de stil și elemente de expresivitate Testul nr. 68 Rezolvă cerințele, cu privire la fragmentul de mai jos: Crivățul din meazănoapte vâjâie prin vijelie, Spulberând zăpada-n ceruri de pe deal, de pe câmpie. Valuri albe trec în zare, se așază-n lung troian, Ca nisipurile dese din pustiul african. Zberăt, răget, țipet, vaiet, mii de glasuri spăimântate Se ridică de prin codri, de pe dealuri, de prin sate. Și-n departe se
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
prin vijelie, Spulberând zăpada-n ceruri de pe deal, de pe câmpie. Valuri albe trec în zare, se așază-n lung troian, Ca nisipurile dese din pustiul african. Zberăt, răget, țipet, vaiet, mii de glasuri spăimântate Se ridică de prin codri, de pe dealuri, de prin sate. Și-n departe se aude un nechez răsunător... Noaptea cade, lupii urlă... Vai de cal și călător! (Vasile Alecsandri, Viscolul) 1. Notează ideea principală a fragmentului. 2.Precizează două teme/ motive literare existente. 3.Selectează două imagini
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
putea să fie vorba despre un exces de sensibilitate în a avea astfel de constatări pricinoase. La fel de bine este ușor de realizat că suspiciunea extensiei unei nereguli mecanice în viețile noastre este un motiv suficient de trimitere la spitalul din deal. Ajungând într-o asemenea constrângere de conformare, nu prea sunt șanse să nu cedezi atitudinii comune. Și poate acest lucru nici nu ar fi prea rău, judecând după câte dovezi de reușită profesională se întâmplă prin practicarea inocenței academice. Refixarea
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
fenomenelor meteorologice (tunetul, fulgerul, trăsnetul, ploaia, furtuna, norii sau stelele căzătoare). Tot aici sunt "evaluate" și fenomenele telurice, precum cutremurele. De pildă, la noi încă se mai crede că "dacă tună din vale va fi secetă, iar de tună din deal vin ploi și vreme rea" (E., 65 ani, Suceava). La fel se întâmpă și cu fulgrerele: Atunci când fulgeră și trăsnește în ceva sau pe cineva este un semn al mâniei lui Dumnezeu..." ( D., 62 ani, Suceava) Divinația meteorologică este deseori
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
te auzi strigat. Sunt duhuri rele care îți pot face rău. Într-o cercetare desfășurată în anii '90 în Ieud, Maramureș, ni s-a relatat cu lux de amănunte ce isprăvi putea face Fata Pădurii. "Ea hăulea și cânta peste dealuri și peste văi. Dacă-i auzeai glasul era semn rău și trebuia să te ferești din cale. Unii feciori care au auzit-o au surzit sau au murit până la urmă" (I., 82 ani, Ieud, Maramuraș). În esență, tot ceea ce apare
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
români, de pildă, în practicile de divinație meteorologică și astăzi mai funcționează o serie de semne precise: vântul care bate din vale aduce cu sine ploi, ninsoare și schimbări ale vremii într-un sens negativ, vântul care vine însă din deal nu mai are conotații negative (afirmația este exprimată ca un fapt verificat de mai mulți subiecți). La fel, dacă unei femei însărcinate i se pune sare pe cap, fără ca aceasta să știe, primul gest de a duce mâna la frunte
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
cu putință asumarea acestei puteri. Secvența nr. 8 06.08-06.09 "Asta-i (potcoava n.n.) zvârlită di la un cal, din fuga calului, cî așa, potcoavi, găsăsc multi potcoavi. Da' asta o sărit când fuge caii la vali pi un deal aici, la noi... doi cai c-o căruță când fugeau ia așa... o sărit potcoava asta. Șî eu am văzut c-o sărit... Cu asta pot eu faci ca sî pot faci ca sî răușăsc eu ... ascultă-mă pi mini
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
is a quite high number of popularization works which express in a commercial doubtful way, sometimes quite eclectic and syncretistic, great confusions among different aspects of the magic and divination practice. Actually, many of these papers bring about a great deal of disservices to the image of the divination practices and to their scientific study. d) "The mediocre literature" together with many existent websites, prove that beyond these papers that have an advertising purpose and fake "scientific claims" there is an
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]