23,159 matches
-
și Angelilor (1081-1204)“". A revenit la Cernăuți în 1935, unde a urmat studii de doctorat în teologie și a fost lector onorific de limbă cehă pe lângă Catedra de Slavistică de la Facultatea de Litere și Filosofie din Cernăuți (1935-1937). A obținut doctoratul în teologie în 1937 cu o temă de istorie bisericească universală: "„Istoria Bisericii Ortodoxe din Serbia de la creștinarea sârbilor până la desființarea Patriarhiei de la Ipec de către turci, în anul 1766“". După absolvirea studiilor universitare a devenit profesor de istorie bisericească, profesând
Milan Șesan () [Corola-website/Science/326121_a_327450]
-
1951-1956, devenind inginer geofizician. Din 1968 a devenit doctorand la "Institutul de Petrol, Gaze și Geologie", cu o teză cu titlul "Studiul petrofizic și geofizic al mineralizațiilor „porphyry copper" din Munții Metaliferi." A renunțat la elaborarea și susținerea tezei de doctorat, deoarece în perioada 1983-1984 a fost atenționat în repetate rânduri că, din motive legate de originea sa socială și de antecedentele politice ale tatălui său, Prof. dr. Victor Andrei, nu este momentul să solicite susținerea tezei de doctorat. Ing. , în
Justin Andrei () [Corola-website/Science/326175_a_327504]
-
tezei de doctorat, deoarece în perioada 1983-1984 a fost atenționat în repetate rânduri că, din motive legate de originea sa socială și de antecedentele politice ale tatălui său, Prof. dr. Victor Andrei, nu este momentul să solicite susținerea tezei de doctorat. Ing. , în colaborare cu Toma Petre Ghițulescu, s-a implicat activ în rezolvarea unor importante probleme geologice. A descoperit o serie de zăcăminte, cum ar fi: în 1957, zăcământul de dioxid de carbon de la Nădăștia de Sus (județul Hunedoara); în
Justin Andrei () [Corola-website/Science/326175_a_327504]
-
pleacă la Paris cu o bursă la "École Normale Supérieure", unde este coleg cu Miron Nicolescu. Apoi urmează Sorbona și "Collège de France", unde audiază cursurile profesorilor Ernest Vessiot, Émile Picard, Henri Lebesgue, Paul Montel, Édouard Goursat. În 1927 susține doctoratul în matematică cu subiectul "Sur une classe d'équations fontionnelles". Întors în țară, intră ca profesor de matematici la liceul militar "Mănăstirea Dealu". În 1928 este numit conferențiar la Universitatea din Cluj la Catedra de Mecanică rațională și deține acestă
Dumitru Ionescu () [Corola-website/Science/326198_a_327527]
-
1918 este nevoit să întrerupă studiile pentru a participa la Primul Război Mondial în cadrul armatei austro-ungară. În 1919 intră la Universitatea de la Leipzig unde, pe lângă matematică (cu profesorul Gustav Herglotz), mai studiază fizică și chimie. În iunie 1921, își ia doctoratul cu lucrarea "Quadratische Körper im Gebiete der höheren Kongruenzen". În toamna aceluiași an, continuă studiile la Göttingen pentru a se specializa în matematică și aici are ca profesori pe Richard Courant și David Hilbert. Tot aici întreține relații de colaborare
Emil Artin () [Corola-website/Science/326241_a_327570]
-
geniu neconsacrat din cercul lui Freud". În 1904 scrie "Der Kunstler" (Artistul), urmată de "Der Mythus von der Geburt des Helden" (Mitul nașterii eroului) în 1909, "Die Lohengrin Sage" (Legenda lui Lohengrin) în 1911, care e și teza lui de doctorat, " Das Inzest-Motiv in Dichtung und Sage" (Tema incestului în literatură și legendă) în 1912, "Die Bedeutung der Psychoanalyse fur die Geisteswissenschaften" (Semnificația psihanalizei pentru științele umane) în 1913. Alte lucrări semnificative sunt "Der Doppelganger" (Dublul), "Wahrheit und Wirklichkeit" (Adevăr și
Otto Rank () [Corola-website/Science/326343_a_327672]
-
(n. 26 octombrie 1894, Adâncata, Suceava - d. 31 martie 1952, București) a fost o femeie-matematician român. A fost prima femeie din România care și-a dat doctoratul în matematici. A fost mai activă ca profesoară decât ca cercetătoare. A urmat școala primară la Piatra Neamț, apoi s-a înscris la Școala Centrală de Fete din București, ca să continue studiile medii la Liceul Național din Iași, pa care le
Silvia Creangă () [Corola-website/Science/326425_a_327754]
-
în 1913. În 1917 este absolventă a Facultății de Științe din Iași, unde a avut ca profesori pe Alexandru Myller, Vera Myller și Victor Vâlcovici. În 1920 și-a susținut examenul de capacitate pentru învățământul secundar. În 1925 își dă doctoratul cu o teză intitulată: "Direcții ciclificabil conjugate. Curbe cu curbură normală constantă". Începând cu 1920 predă la Liceul de fete din Bacău, ca apoi să fie numită profesoară de matematici la Liceul "Oltea Doamna" din Iași, funcție pe care a
Silvia Creangă () [Corola-website/Science/326425_a_327754]
-
programare, modelare și simulare, Cercetări operaționale, fiabilitate. Este profesor invitat la Barcelona-Spania 1998, Sheffield-Anglia 1999, Strasbourg - Franța 1999, Kitakyushu-Japonia 2002, Auckland-Noua Zeelanda 2007. Gheorghe V. Barbu participă cu comunicări științifice la Conferințe și Congrese internaționale, este membru în comisii de doctorat, membru în comitete științifice sau conducerea unor secțiuni la conferințe și congrese internaționale. Cele mai importante cărți ale sale au ca teme Bazele informaticii, Modele ale cercetării operationale, Modele de Simulare cu Aplicații în Fiabilitate, Calculatoare Personale și Programarea în
Gheorghe V. Barbu () [Corola-website/Science/326432_a_327761]
-
în acel număr, Warshak a raportat o metodă care a reușit să ducă la restabilirea relației părinte-copil pentru 18 dintre cele 23 de cazuri tratate de copii grav alienați (78% din cazuri). Warshak a obținut licența la Universitatea Cornell si doctoratul de la Universitatea din Texas Southwestern Medical Center. El este un profesor de psihologie clinică la Southwestern Medical Center și este presedinte al Societatii pentru Psihoterapie Psihologie din Dallas. Din 1977, ca director al Proiectului de Cercetare cu Privire la Custodie și Co-investigator
Richard Warshak () [Corola-website/Science/322536_a_323865]
-
Ulterior, s-a mutat la Giurgiu unde a predat la Liceul Economic și apoi la liceul Teoretic „Ion Maiorescu”. În 1970, a devenit asistent la Facultatea de Pedagogie-Psihologie și apoi la cea de Matematică. În 1979, a susținut teza de doctorat cu titlul „Contribuții la studiul funcțiilor aritmetice. Verificarea pe calculator a unor ipoteze”. Profesorul Laurențiu Panaitopol s-a stins din viață la 18 noiembrie 2008, după o lungă și grea suferință. În amintirea lui anual se organizează Concursul Laurentiu Panaitopol
Laurențiu Panaitopol () [Corola-website/Science/322531_a_323860]
-
nu și pe ale sale”. Servet era în căutarea adevărului. Însă văzându-se obligat să fugă din calea prigonitorilor, Servet și-a schimbat numele în Villanovanus și s-a stabilit la Paris, unde și-a luat licența în artă și doctoratul în medicină. Interesul pentru științele exacte l-a determinat să facă disecții pentru a înțelege cum funcționează corpul omenesc. Servet a fost probabil primul european care a descris circulația sângelui în plămâni, despre care vorbește în cartea sa Christianismi Restitutio
Biserici și creștini antitrinitarieni () [Corola-website/Science/322496_a_323825]
-
cursuri post-universitare în organizarea și conducerea administrației publice, precum și cursuri de limbi straine. Acestora li se adaugă stagiile de specializare la Colegiul Europei (Bruges, Belgia) și la Institutul European de Administrație Publică (Maastricht, Olanda) din anii 1992-1993. Susține teza de doctorat în 1975, sub îndrumarea profesorilor Ioan Ceterchi și Ion Vântu. În 1992 este confirmat în calitate de profesor universitar în specializarea Drept administrativ și Știința administrației, iar în 2001 conducător de doctorat în Drept și Științe Administrative. În perioada 1980-1990 este avocat
Centrul de Excelență Academică () [Corola-website/Science/322626_a_323955]
-
Administrație Publică (Maastricht, Olanda) din anii 1992-1993. Susține teza de doctorat în 1975, sub îndrumarea profesorilor Ioan Ceterchi și Ion Vântu. În 1992 este confirmat în calitate de profesor universitar în specializarea Drept administrativ și Știința administrației, iar în 2001 conducător de doctorat în Drept și Științe Administrative. În perioada 1980-1990 este avocat în Baroul București. Din octombrie 1990 este consilier atât în cadrul Guvernului, cât și în cadrul Președinției României, vreme de 3 ani. A fost decan al Facultății de Administrație Publică din cadrul Școlii
Centrul de Excelență Academică () [Corola-website/Science/322626_a_323955]
-
a copilărit în Berlin. El este transferat când avea 12 ani într-un gimnaziu, înainte de terminarea școlii primare. Motivul transferului a fost plictiseala la ore a copilului deosebit de inteligent. Din 1937 Karlson, studiază chimia la Universitatea din Berlin. Diploma de doctorat a obținut-o în 1940 la Institul Kaiser-Wilhelm, sub îndrumarea lui Adolf Butenandt, care în 1939 în urma cercetărilor în domeniul hormonilor steroizi, obține Premiul Nobel. Peter Karlson îl urmează pe Butenandt la Instititul Max-Planck din München. În 1964 Peter Karlson
Peter Karlson () [Corola-website/Science/322632_a_323961]
-
19 mai 1945, com. Viziru, jud. Brăila), profesor universitar, specializarea autovehicule și motoare. s-a născut pe 19 mai 1945 în comuna Viziru, județul Brăila și, după finalizarea liceului, urmează cursurile Facultății de Autovehicule din Academia Tehnică Militară, București. Obține doctoratul în anul 1995 și devine conducător la doctorat în 1999. Devine profesor în învățământul universitar în anul 1977. În anul 2000 primește premiul Academiei Române pentru grupul de lucrări Controlul electronic al funcționării motoarelor cu ardere internă. Opera cuprinde 15 tratate
Ion Copae () [Corola-website/Science/322704_a_324033]
-
universitar, specializarea autovehicule și motoare. s-a născut pe 19 mai 1945 în comuna Viziru, județul Brăila și, după finalizarea liceului, urmează cursurile Facultății de Autovehicule din Academia Tehnică Militară, București. Obține doctoratul în anul 1995 și devine conducător la doctorat în 1999. Devine profesor în învățământul universitar în anul 1977. În anul 2000 primește premiul Academiei Române pentru grupul de lucrări Controlul electronic al funcționării motoarelor cu ardere internă. Opera cuprinde 15 tratate și cursuri universitare, peste 100 de studii și
Ion Copae () [Corola-website/Science/322704_a_324033]
-
(n. 17 octombrie 1833 - d. 11 noiembrie 1886) a fost un fiziolog și politician francez. Născut la Auxerre, se înscrie inițial la Școala Tehnică din Paris cu intenția să devină inginer, dar abandonează cursurile și obține un doctorat în drept în 1857. Sub influența unui zoolog celebru al vremii, Louis Pierre Gratiolet (1815-1865), este interesat de fiziologie, devine student al lui Claude Bernard, unul dintre cei mai mari fiziologi din secolul al XIX-lea, și fondatorul medicinei experimentale
Paul Bert () [Corola-website/Science/322737_a_324066]
-
drept în 1857. Sub influența unui zoolog celebru al vremii, Louis Pierre Gratiolet (1815-1865), este interesat de fiziologie, devine student al lui Claude Bernard, unul dintre cei mai mari fiziologi din secolul al XIX-lea, și fondatorul medicinei experimentale. Obține doctoratul în medicină în 1864 (teza referitoare la transplanturile pe animale), doctoratul în știință în 1866, apoi este profesor de fiziologie la Bordeaux în 1866 și Sorbona în 1869. Devine membru al Academiei de Științe în anul 1882. Paul Bert a
Paul Bert () [Corola-website/Science/322737_a_324066]
-
Pierre Gratiolet (1815-1865), este interesat de fiziologie, devine student al lui Claude Bernard, unul dintre cei mai mari fiziologi din secolul al XIX-lea, și fondatorul medicinei experimentale. Obține doctoratul în medicină în 1864 (teza referitoare la transplanturile pe animale), doctoratul în știință în 1866, apoi este profesor de fiziologie la Bordeaux în 1866 și Sorbona în 1869. Devine membru al Academiei de Științe în anul 1882. Paul Bert a fost un activ politician, iar după instaurarea celei de a treia
Paul Bert () [Corola-website/Science/322737_a_324066]
-
6). În 1998 a absolvit Seminarul Teologic din Craiova, urmând apoi ca din 1998 să urmeze cursurile Facultății de Teologie de la Universitatea din Craiova, și a obținut un masterat în „Drept Social Român și european” de la INA (2008) și un doctorat în istorie de la Universitatea Valahia din Târgoviște (2011). Din anul 2008 este membru în cadrul Adunării Naționale Bisericești.
Gigel Știrbu () [Corola-website/Science/322786_a_324115]
-
clasic, absolvind în anul 1997. Urmează cursurile facultății de muzică la Bethel College în Statele Unite între anii 1997 și 2001, după care își continua studiile în programul de master în muzică la Indiană University. În anul 2004 se înscrie la doctorat la Universitatea Națională de Muzică din București, unde după patru ani de studii aprofundate i se conferă, în anul 2008, titlul de Doctor în Muzică, Magna cum Laude. Caraman a debutat că solist în anul 2002 cu rolul Tamino în
Emanuel-Cristian Caraman () [Corola-website/Science/322869_a_324198]
-
a făcut parte din echipa de canotaj după care s-a întors la lupte libere. A absolvit facultatea de fizica în anul 1980 după care a obținut mașterul în astronomie la Universitatea Texan din Austin. În anul 1991 a obținut doctoratul în astrofizica, în cadrul Universității Columbia. De asemenea a făcut parte din programul "NAȘĂ Academy Sharing Knowledge") Tyson a scris mai multe cărți populare în domeniul astronomiei. În 1995, a început să scrie rubrică "Universul" pentru revista "Natural History" iar în
Neil deGrasse Tyson () [Corola-website/Science/322018_a_323347]
-
În cadrul seismologiei teoretice a publicat studii legate de descrierea teoretică a sursei seismice printr-o dislocație de tip falie, a directivității undelor seismice emise de această cu aplicații la analiza efectelor cinematice ale cutremurului de la 4 Martie 1977. Teza de doctorat, intitulată " Studiul Dinamicii unor medii deformabile și metodă reducerii la modele structurale mecanic echivalente" a fost redactată sub îndrumarea Acad. Ștefan Bălan și susținută în 1967 în cadrul Academiei R.S.R.. În prima parte a acestei teze Mircea Misicu a prezentat într-
Mișicu Mircea () [Corola-website/Science/322064_a_323393]
-
of Empirical Legal Studies este și el un jurnal publicat de Facultatea de Drept Cornell. Cornell, o universitate de cercetare, este clasată pe locul patru în lume în producerea de cel mai mare număr de absolvenți care merg să continue doctoratele în inginerie sau științe naturale în instituții americane, precum și al cincilea în lume în producerea de absolvenți care urmează doctorate la instituții Americane în orice domeniu. Cercetarea este un element central al misiunii universitatii; în 2009, Cornell investit 671 milioane
Universitatea Cornell () [Corola-website/Science/322091_a_323420]