24,388 matches
-
mai probabil în secolul 18. Pictura murală interioară este atribuită pictorului Ioan Pop din Românași. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: SJ-II-m-A-05044. Data ridicării bisericii de lemn din Creaca nu poate fi precizată în lipsa izvoarelor istorice clare, a unei inscripții sau a unei datări dendrocronologice. Conform tradiției, biserica ar fi fost mutată de două ori fiind adusă pe locul actual în urmă cu 400 de ani. Pe lista monumentelor istorice biserica este datată din 1710
Biserica de lemn din Creaca () [Corola-website/Science/309698_a_311027]
-
Bordei”, „Feroviar”, „Cinci Lei”, „Unirea”, la Cazinoul de la Mamaia și Satul de Vacanță din Neptun, în toți acești ani era mult dorit, apreciat și a cântat la numeroase evenimente private, nunți, botezuri și petreceri. Frecvent la „Bursă Muzicienilor” de la Podul Izvor, în ani '60 și '70, Gion alegea instrumentiști, talente necunoscute, capabili să cânte împreună în orchestre ad-hoc, conduse de el însuși. Pe litoral, Gion delecta turiștii de peste hotare. Fluent în franceză și germană, aducea lacrimi în ochii turiștilor străini, cântându
Gheorghe Ionescu Gion () [Corola-website/Science/309745_a_311074]
-
adăpostește cea mai bogată fauna cavernicola din România. Aici sunt specii de melci, viermi, insecte și crustacee. Peșteră fiind atât de mare și cu galerii multe este bine populată de liliacul cu botul în formă de potcoava. Originea apei este Izvorul Bătrânului care după un traseu scurt se pierde în pachetul de calcare. În 1905 a fost deschisă pentru vizitare, fiind considerată la acea vreme cea mai frumoasă peșteră din Europa. Din 1955 este declarată monument al naturii. "Raiul" și "Iadul
Peștera de la Vadu Crișului () [Corola-website/Science/310002_a_311331]
-
se pierde în pachetul de calcare. În 1905 a fost deschisă pentru vizitare, fiind considerată la acea vreme cea mai frumoasă peșteră din Europa. Din 1955 este declarată monument al naturii. "Raiul" și "Iadul" sunt două galerii, străbătute de un izvor cu legendă; se spune că dacă te gândești la o fată pe care o plăci, înainte de a bea apă din palmă din acel izvor, dorința se va împlini și acea față se va îndrăgosti de tine.
Peștera de la Vadu Crișului () [Corola-website/Science/310002_a_311331]
-
Din 1955 este declarată monument al naturii. "Raiul" și "Iadul" sunt două galerii, străbătute de un izvor cu legendă; se spune că dacă te gândești la o fată pe care o plăci, înainte de a bea apă din palmă din acel izvor, dorința se va împlini și acea față se va îndrăgosti de tine.
Peștera de la Vadu Crișului () [Corola-website/Science/310002_a_311331]
-
și în Orientul Îndepărtat în China, Iranul de vest () Astfel se mai pot aminti resturile apeductului din Palmyra (Siria) și de pe insula Samos din secolul VI î.Hr. (Grecia), care sunt reprezentate prin canale subterane ce conduceau apa potabilă de la un izvor spre localitățile antice. O perfecționare a construcției acestor apeducte are loc în timpul romanilor, conductele de apă erau din plumb, lemn, sau canale din piatră. Mai cunoscute sunt apeductele romane ca „aqua Appia“ (î.Hr.), din orașele Pompei, Roma. ele pentru a
Apeduct () [Corola-website/Science/310041_a_311370]
-
cădere optimală (cca. 0,5%) pentru scurgerea apei erau construite pe mai multe nivele. Apeductele din anii 290 î.Hr. atingeau o lungime de 400 km, din care 64 km erau apeducte-arcade, iar 2,5 km tunele. Apeductul era construit de la izvor „Casa izvorului” de unde apa era captată și condusă la un „rezervor” de unde erau conducte spre „băile romane”, grădini etc. Administrația apei era controlată de funcționari de stat care stabileau necesarul consumului de apă și asigurau protejarea și întreținerea conductelor. Pentru
Apeduct () [Corola-website/Science/310041_a_311370]
-
cca. 0,5%) pentru scurgerea apei erau construite pe mai multe nivele. Apeductele din anii 290 î.Hr. atingeau o lungime de 400 km, din care 64 km erau apeducte-arcade, iar 2,5 km tunele. Apeductul era construit de la izvor „Casa izvorului” de unde apa era captată și condusă la un „rezervor” de unde erau conducte spre „băile romane”, grădini etc. Administrația apei era controlată de funcționari de stat care stabileau necesarul consumului de apă și asigurau protejarea și întreținerea conductelor. Pentru a avea
Apeduct () [Corola-website/Science/310041_a_311370]
-
Mănăstirii", la intrarea în Cheile Râmețului din Munții Trascăului. este unul dintre cele mai vechi așezăminte călugărești din Transilvania. Ridicată în Munții Trascăului, pe lîngă râul Geoagiului (dacica Germisara) într-un loc numit de mocani „Valea Mănăstirii”, bisericuța cu hramul Izvorul Tămăduirii poartă ascunse în zidurile-i firave nu puține taine. Se cunoaște cu precizie că al treilea strat de fresce de pe zidurile interioare a fost pictat de Mihu de la Crișul Alb în 1377. Acest element face din lăcaș unul dintre
Mănăstirea Râmeț () [Corola-website/Science/310073_a_311402]
-
Gârda de Sus (în maghiară: "Felsőgirda", în germană: "Obergierd") este o comună în județul Alba, Transilvania, România, formată din satele Biharia, Dealu Frumos, Dealu Ordâncușii, Dobrești, Gârda de Sus (reședința), Gârda Seacă, Ghețari, Hănășești, Huzărești, Izvoarele, Munună, Ocoale, Plai, Pliști, Scoarța, Snide și Sucești. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Gârda de Sus se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (97,72
Comuna Gârda de Sus, Alba () [Corola-website/Science/310091_a_311420]
-
Baia de Arieș și comuna Ponor, la est cu Ponor și Râmeț, la sud-est cu Întregalde, la sud Cu Meteș și Feneș și la vest cu Bucium și Lupșa. Valea Mogoșului care o traversează de la nord-vest spre sud-est își are izvorul aproape de hotarul cu comuna Lupșa de sub masivul Poienița iar cursul său iese din comună în cadrul satului Cojocani de unde trece apoi pe teritoriul comunei Râmeț, având o viteză de curgere la circa 20 km/h, întâlnind în cursul său pitoreștile chei
Comuna Mogoș, Alba () [Corola-website/Science/310094_a_311423]
-
grupuri mai mari de către 50-90 de case ce alcătuiesc satele comunei. Centrul comunei unde se află instituțiile și unitățile comerciale este așezat pe malul stâng al Văii Mogoșului, în bazinul superior al acestuia la o distanță de 8 km de izvor. Unele din cele 21 de sate cât cuprinde comuna sunt așezate în micile depresiuni de-a lungul văii (Mămăligani, Bârlești, Valea Ghioghești, Valea Țupilor, Negrești, Bărbești, Bârlești - cătun și Oncești ) ori așezate în vârf de deal (Bârzogani, Butești, Bogdănești, Cristești
Comuna Mogoș, Alba () [Corola-website/Science/310094_a_311423]
-
diferențiale. Râul Mureș pătrunde în județul Arad prin comuna Petriș, la vest de comuna Zam, județul Hunedoara. După ce parcurge 4 km pe teritoriul județului Arad, râul Mureș primește dinspre nord un afluent numit Valea Roșiei, ce străbate comuna Petriș dinspre izvoarele sale situate sub vârful Breaza din satul Obîrșia. Valea Roșiei este alimentată de mai mulți afluenți coborând din dealurile ce o înconjoară. Cei mai importanți sunt: Pârâul Morilor și Pârâul Izvoarelor din satul Obîrșia; Valea Mrcului, Valea Mică, Hanuleasca, Valea
Comuna Petriș, Arad () [Corola-website/Science/310111_a_311440]
-
afluent numit Valea Roșiei, ce străbate comuna Petriș dinspre izvoarele sale situate sub vârful Breaza din satul Obîrșia. Valea Roșiei este alimentată de mai mulți afluenți coborând din dealurile ce o înconjoară. Cei mai importanți sunt: Pârâul Morilor și Pârâul Izvoarelor din satul Obîrșia; Valea Mrcului, Valea Mică, Hanuleasca, Valea Mare, Lupoaia, Roșuța, Valea Nesî, Timișoaia, Pârâul Stanilesc din satul Roșia-Nouă; Valea Corbească, Meșteroaia din satul Corbești; Valea Sântească, Burdijeni din satul Pietriș. Comuna este caracterizată de un climat temperat continental
Comuna Petriș, Arad () [Corola-website/Science/310111_a_311440]
-
Safed și a început să caute terenuri. În regiunea numită astăzi Ros Pînă a văzut un sat evreiesc părăsit și terenurile sale scoase la vânzare. După trei ani de secetă, în sat rămăseseră doar trei familii. Din regiunea bogată în izvoare se vede culmea înzăpezita a muntelui Hermon. Moșe David Suv a descris familiilor moineștene regiunea care seamănă cu unele ținuturi românești și a cerut autorizația de achiziționare a terenurilor. Evreii moineșteni l-au delegat pe David Bucșester să vadă și
Moșe David Iancovici () [Corola-website/Science/310144_a_311473]
-
Suv a trăit și a muncit că țăran evreu, la fel ca toti ceilalti fondatori ai satului. Ros Pînă a avut probleme grele, s-a confruntat cu secetă, malaria și cu atacuri ale beduinilor, care voiau să se folosească de izvoarele locale pentru oile lor. Într-o luptă pentru apa a murit un beduin. Judecătoria otomană a decis că evreii erau nevinovați și că arabii fuseseră atacanții pe terenurile aflate în posesie evreiască. Însă, conform obiceiului local, cine omoară un om
Moșe David Iancovici () [Corola-website/Science/310144_a_311473]
-
confesională. Teritoriul comunei aparține bazinului Crișului Negru și anume limita inferioară a cursului mijlociu. Crișul Negru are aici un curs mediu matur, o albie cu multe meandre, acumulări de aluviuni, insulițe, cursuri secundare, iar albia majoră relativ lată. Distanța de la izvorul râului până la comuna Tinca este de 92 de km. Lățimea medie a albiei minore a Crișului Negru la Tinca este de circa 40 m, iar adâncimea medie de cca. 3,5 m. Albia majoră este străbătută de mai multe cursuri
Comuna Tinca, Bihor () [Corola-website/Science/310211_a_311540]
-
mituri», «concepe un cosmos alcătuit din două lumi: "Cosmia", spațiu al experiențelor esențiale, în care adevărurile se relevă pentru a fi apoi numite în "Zoria", ținutul miraculos al rostirii dintâi "(ți se dă graiul!)". Trecerea din "Cosmia" - aer presărat pe izvoare, / curcubeu invers curgând / în oglinzi cu fertile adâncuri..., spre "Zoria" - stare-n lumina mierii după vânătoare de seară, echivalează cu triumful luminii asupra umbrei. Poemele se dezvoltă din două registre evanescente: silvestru și acvatic. Sensul ultim al tuturor metamorfozelor este
Utopism () [Corola-website/Science/310239_a_311568]
-
silită a imobilului a pornit în data de 7 iunie 2011, prin învestirea cu formulă executorie a deciziei de predare a imobilului. Așezare străveche, întemeiată înainte de 1361, satul Budești se află la poalele Munților Gutâi, pe valea râului Cosău, aproape de izvoare, la circa 30 km sud de Sighet. În anul 1361 făcea parte din cnezatul românesc de pe valea Cosăului, actualul sat Budești formându-se prin contopirea a două vechi așezări. Este amintită pentru prima dată într-o diplomă a regelui Ludovic
Biserica de lemn din Budești Josani () [Corola-website/Science/310267_a_311596]
-
tectogenezei alpine. Principale structuri și falii din zonă, de la vest la est sunt: Zona Carașova se înscrie în bazinul de recepție al râului Caraș, care în ansamblul său se prezintă sub dorma unui dreptunghi slab arcuit. Râul Caraș își adună izvoarele de pe versantul vestic al masivului Semenic, și cel al munților Aninei- izbucul de la Cârmeală. Lungimea totală a râului este de 128 km(30 pe teritoriul Serbiei)și pe suprafața României drenează 1.148 kmp. Lățimea maximă a bazinului de recepție
Comuna Carașova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/310315_a_311644]
-
subterane. Caracteristicile fizico-chimice ale apei Carașului: aparține clasei de mineralizare bicarbonatată calcică, cu conținut redus de sulfați și cloruri, gradul de mineralizare variază între mic și mediu, materiile în suspensie provin din eroziunea solului. În zona localității Carașova sunt 12 izvoare permanente,unul temporar și cavitatea debitoare temporar Peștera Lizlonea ce au debite cuprinse între 0.1 și 60 l/s. Au o dispunere altimetrică între 200 și 205 m. Aceste izvoare situate la nivelul de bază local sunt alimentate inclusiv
Comuna Carașova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/310315_a_311644]
-
din eroziunea solului. În zona localității Carașova sunt 12 izvoare permanente,unul temporar și cavitatea debitoare temporar Peștera Lizlonea ce au debite cuprinse între 0.1 și 60 l/s. Au o dispunere altimetrică între 200 și 205 m. Aceste izvoare situate la nivelul de bază local sunt alimentate inclusiv de către pierderile din albiile pârâurilor : Curiacița, Budiniac, Sereniac, Raicovacea ce s-au format în zona de aflorare a depozitelor impermeabile. De remarcat este faptul că unul din izvoare are emisie de
Comuna Carașova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/310315_a_311644]
-
205 m. Aceste izvoare situate la nivelul de bază local sunt alimentate inclusiv de către pierderile din albiile pârâurilor : Curiacița, Budiniac, Sereniac, Raicovacea ce s-au format în zona de aflorare a depozitelor impermeabile. De remarcat este faptul că unul din izvoare are emisie de gaze și temperaturi cuprinse între 12 grade C- 18 grade C, în funcție de aportul de apă carstică. Cazul particular îl constituie Peștera Lizlonea, care devine o exurgență la 215 m. altitudine, alimentată numai de apele de infiltrație. În
Comuna Carașova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/310315_a_311644]
-
legătura între drumul național 71 Târgoviște - Sinaia la Fieni și drumul național 72A Târgoviște - Câmpulung. Satul Râu Alb de Sus este situat de-a lungul drumului comunal DC122 Râu Alb-Pucheni, drum ce urmează valea râului Alb în bazinul superior de la izvoare până în aval pe distanță de 5 km. făcând legătura între aceste localități. Doi groși polonezi din 1596 descoperiți pe teritoriul satului dovedesc vechimea așezării. La început a fost un singur sat cu numele Râu Alb, sat de moșneni amintit în
Comuna Râu Alb, Dâmbovița () [Corola-website/Science/310350_a_311679]
-
noi politici dirijate în scopul conservării integrității ecologice. De-a lungul istorie sale, a fost modelat de tensiunile dintre interesele de conservare și de dezvoltare. Parcul a fost fondat în 1885, ca răspuns la revedicarile contradictorii privind cine a descoperit izvoarele termale, și cine are dreptul de a dezvolta în scop comercial zona. În schimb, primul ministru John A. Macdonald a delimitat zona cu apele termale că și rezervație protejată, care mai târziu a fost extinsă, incluzând Lake Louise și alte
Parcul Național Banff () [Corola-website/Science/310334_a_311663]