226,569 matches
-
scena sa în cele mai bune condiții marile orchestre ale lumii, inegalabilii soliști care aduc omagiul lor lui George Enescu. Ateneul Român este o sală minunată, clădirea este o bijuterie, simbolistica sa este pe deplin românească, dar, vrem nu vrem, aparține altui secol. Este nevoie de un pas înainte, un pas obligatoriu pentru a răspunde „fenomenului George Enescu”, un fenomen care aduce glorie nu doar muzicii sale, muzicii românești, dar și patriei lui George Enescu, compatrioților săi prin timp.Anul 2015
Semne bune, promiţătoare by Eugen Uricaru () [Corola-website/Journalistic/296345_a_297674]
-
incluziune au curs unul după altul (proiecte educaționale, campanii publice masive etc), fiind urmate de o lege specială care interzice discriminarea romilor. Rezultatele s-au văzut în 2011, când s-a constatat că numărul celor care s-au declarat ca aparținând etniei crescuse cu 40%! Iar în Muntenegru, programele pentru romi s-au concentrat pe rezolvarea unei mai vechi probleme a minorității: înregistrarea acestor cetățeni și obținerea unor documente legale, care să le asigure asistență socială, servicii de sănătate și educație
Strategii mari, reuşite mici () [Corola-website/Journalistic/296309_a_297638]
-
a realizărilor Deceniului de Incluziune, elaborat de societatea civilă. În plus, discriminarea este la ea acasă în țara vecină, formațiunea extremistă Jobbik provocându-i și amenințându-i constant pe romi, astfel că aceștia nu mai îndrăznesc să se declare ca aparținând etniei (conform ultimelor recensăminte, în Ungaria trăiesc puțin peste 200.000 de romi, dar numărul real al reprezentanților acestei etnii este estimat între 700.000 și 1.000.000 de persoane!). Nici strategiile Bulgariei nu par să dea roade. În ciuda
Strategii mari, reuşite mici () [Corola-website/Journalistic/296309_a_297638]
-
număr de 1.850.000 de romi), autoritățile române și Comisia Europeană au convenit asupra unor principii pentru programarea și implementarea proiectelor care au ca beneficiari romii. Au urmat valuri de proiecte - Strategia Guvernului României de Incluziune a cetățenilor români aparținând minorității romilor pentru perioada 2012-2020, cu o parte dedicată perioadei 2012-2015, Programul Național de Reformă 2011-2013, legi specific ș.a. Chiar în prezent, la finalul Deceniului Incluziunii, România se află în plin proces de stabilire a altor direcții de dezvoltare a
Strategii mari, reuşite mici () [Corola-website/Journalistic/296309_a_297638]
-
tratat teme de cea mai stringentă actualitate. În paginile publicației și-au găsit un loc de cinste mari personalități ale istoriei naționale, în cadrul unor rubrici în care au fost redate adevăruri istorice altădată ignorate. Întregul demers jurnalistic al publicației a aparținut exclusiv redacției, fără ingerințe de orice natură. Un aspect important al activității revistei l-a constituit acordarea Premiilor revistei „Balcanii și Europa”, eveniment devenit tradiție, redat pe larg în mass-media interne și externe. Au fost onorate de personalități din diferite
„Balcanii şi Europa” – 15 ANI de performanţă jurnalistică () [Corola-website/Journalistic/296355_a_297684]
-
alții). Este mândru de originea sa românească, pe care nu și-a renegat-o niciodată. În 2008, la Moscova, când Academia Națională de Științe Cinematografice din Rusia i-a acordat trofeul „Șoimul de Aur”, Eugen Doga declara cu sinceritate: „Eu aparțin spațiului românesc, iubesc Moldova, creez pentru binele ei și nu am fost tentat să renunț la ea nici măcar pentru un colț de Rai, fiindcă aici a coborât Luceafărul”. La 31 mai 2008 susține primul său concert la Ateneul Român, marcând
EUGEN DOGA: „MUZICA MEA ESTE DE PROVENIENȚĂ FOLCLORICĂ ROMÂNEASCĂ” by Ioan C. Popa () [Corola-website/Journalistic/296362_a_297691]
-
puține: accesul la învățământul în limba maternă, utilizarea oficială a limbii române în administrație și în justiție, finanțarea activităților asociațiilor minorității române, mass-media în limba română, păstrarea identității religioase, reprezentarea la nivelul administrației, lipsa reprezentării parlamentare, retrocedarea proprietăților care au aparținut comunității românești sunt doar câteva dintre subiectele dureroase pentru români, care s-au perpetuat și care nu-și vor găsi rezolvarea pe termen scurt, necesitând eforturi susținute. Speranțe pentru viitor Asociația „Convergențe Europene” din București a adus în atenția oficialităților
Vechi probleme, noi realităţi () [Corola-website/Journalistic/296382_a_297711]
-
Orientul Mijlociu, toate evoluții ostile dialogului. Și totuși, iată că, pe un asemenea fundal intens nefavorabil și evident neproductiv, la București a avut loc nu demult o reuniune a societății civile pe tema complexă și incitantă a relațiilor româno-ruse. Inițiativa, temerară, aparține Centrului Rus pentru Știință și Cultură, directorului Centrului, doamna Natalia Mujennikova, care au realizat, prin masa rotundă pe tema „Rolul diplomației publice în întărirea relațiilor de prietenie și colaborare dintre Rusia și România”, o performanță de invidiat și de către oamenii
Relaţiile româno-ruse şi agitaţia zilei by Corneliu Vlad () [Corola-website/Journalistic/296371_a_297700]
-
de pe teritoriul României? -Minoritatea ucraineană se bucură de aceleași drepturi depline cu ale celorlalte minorități din țara noastră. Statul român asigură, în mare măsură, condiții pentru apărarea drepturilor privind exprimarea și promovarea identității etnice, lingvistice, culturale și religioase a persoanelor aparținând minorităților naționale, renașterea și formarea unității și conștiinței naționale, protejarea drepturilor individuale și colective ale membrilor organizațiilor aparținând minorităților naționale. Uniunea Ucrainenilor din România (UUR) este singura organizație reprezentativă parlamentară a comunității ucrainene, face parte din Consiliul pentru Minoritățile Naționale
„Minoritatea ucraineană se bucură de aceleași drepturi depline cu ale celorlalte minorităţi din România” () [Corola-website/Journalistic/296386_a_297715]
-
Statul român asigură, în mare măsură, condiții pentru apărarea drepturilor privind exprimarea și promovarea identității etnice, lingvistice, culturale și religioase a persoanelor aparținând minorităților naționale, renașterea și formarea unității și conștiinței naționale, protejarea drepturilor individuale și colective ale membrilor organizațiilor aparținând minorităților naționale. Uniunea Ucrainenilor din România (UUR) este singura organizație reprezentativă parlamentară a comunității ucrainene, face parte din Consiliul pentru Minoritățile Naționale din România, prin publicațiile ei, din Asociația Presei Minorităților Naționale din România, iar potrivit art. 62 din Constituția
„Minoritatea ucraineană se bucură de aceleași drepturi depline cu ale celorlalte minorităţi din România” () [Corola-website/Journalistic/296386_a_297715]
-
peste 120 de acțiuni organizate în țară și străinătate, ce au ca scop promovarea unei imagini veridice a activității comunităților ucrainene din România pe plan intern și internațional, dar și promovarea și apărarea drepturilor privind exprimarea identității religioase a persoanelor aparținând minorității ucrainene. Se cuvine să amintim unele dintre cele mai importante acțiuni culturale organizate de UUR, și anume: Olimpiada de Limba și Literatura Ucraineană, ,,Concursul de recitare și interpretare a poeziei ucrainene”, Festivalul de datini și obiceiuri de iarnă la
„Minoritatea ucraineană se bucură de aceleași drepturi depline cu ale celorlalte minorităţi din România” () [Corola-website/Journalistic/296386_a_297715]
-
Sighetu Marmației. Nu mai puțin importante au fost și alegerile locale din 5 iunie 2016, unde Uniunea Ucrainenilor din România a obținut un număr important de mandate, în special în localitățile cu populație majoritar ucraineană, astfel, sperăm noi, drepturile persoanelor aparținând minorităților naționale vor fi în continuare respectate în toate instituțiile publice din țara noastră.
„Minoritatea ucraineană se bucură de aceleași drepturi depline cu ale celorlalte minorităţi din România” () [Corola-website/Journalistic/296386_a_297715]
-
unui summit al CSI desfășurat la Sankt Petersburg, Vladimir Putin l-a întrebat pe Filat: „De ce vreți voi în Europa?”. Răspunsul premierului moldovean a fost fără echivoc: „Fiindcă noi suntem europeni prin cultură, prin valori. Și istoric, și lingvistic, noi aparținem Europei”. În perioada respectivă nu exista încă conflictul din Ucraina, iar situația din regiune era în mod evident mai relaxată decât astăzi. În ultimul timp, opoziția rusă față de apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeană s-a accentuat în mod vizibil. Partidul Socialist
Vlad Filat – om politic şi întreprinzător de succes by Ioan C. Popa () [Corola-website/Journalistic/296398_a_297727]
-
vor fi luate în considerare cererile țării noastre pentru respectarea drepturilor civile fundamentale ale etnicilor români din Șerbia. Sub imperiul acestei atitudini ferme, țara vecină a semnat un Protocol care vizează măsuri concrete de protejare a drepturilor și identității persoanelor aparținând minorității române de pe cuprinsul statului sârb. Documentul conține angajamente concrete în vederea protejării drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale, care variază de la reprezentarea parlamentară la autorizațiile de construire a unor biserici sau asigurarea dreptului la educație în limba maternă. Protocolul precizează expres
Aderarea Serbiei blocată () [Corola-website/Journalistic/296419_a_297748]
-
români din Șerbia. Sub imperiul acestei atitudini ferme, țara vecină a semnat un Protocol care vizează măsuri concrete de protejare a drepturilor și identității persoanelor aparținând minorității române de pe cuprinsul statului sârb. Documentul conține angajamente concrete în vederea protejării drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale, care variază de la reprezentarea parlamentară la autorizațiile de construire a unor biserici sau asigurarea dreptului la educație în limba maternă. Protocolul precizează expres asumarea de către Șerbia a conexiunii dintre aderarea la UE a acestui stat și criteriile politice
Aderarea Serbiei blocată () [Corola-website/Journalistic/296419_a_297748]
-
în prezent. În cele mai multe sate locuite în majoritate de români sunt lăcașe de cult mai vechi, însă acestea sunt trecute în proprietatea Bisericii Ortodoxe Sârbe, se țin slujbe în limba sârbă ori în slava veche, iar preoții ortodocși români, care aparțin de Biserica Ortodoxă Română, nu au voie să slujească. Această atitudine nu este întâmplătoare: „Reprezentanții Bisericii Ortodoxe din Serbia sunt nemulțumiți că am avea autoritate canonică peste un număr mult mai mare de cetățeni sârbi decât au ei asupra unor
Biserica Ortodoxă românească – Model de continuitate spirituală () [Corola-website/Journalistic/296452_a_297781]
-
Șerbia de Răsărit, semnat de 12 asociații ale comunității românești, precum și de numeroși lideri de opinie. Documentul stipulează, printre altele:- drepturile persoanelor care își asumă în mod liber identitatea culturală română se referă la „persoanele de origine română și cele aparținând filonului lingvistic și cultural românesc, care locuiesc în afara frontierelor României, indiferent de modul în care aceștia sunt apelați (armâni, armânji, aromani, basarabeni, bucovineni, cuțovlahi, dacoromâni, fărșeroți, herțeni, istroromani, latini dunăreni, macedoromâni, macedoromâni, maramureșeni, megleniți, meglenoromani, moldoveni, moldovlahi, rrămâni, rumâni, valahi
Unitate pentru recunoaşterea etnicităţii () [Corola-website/Journalistic/296446_a_297775]
-
dacă putem noi, reprezentanții mediului asociativ românesc, să le explicăm ce trebuie să facă și cum pentru a depune actele de dobândire a cetățeniei române”. La nivelul oamenilor de rând, satisfacția este palpabila. Slaviša Jovanikić, un român din satul Grabovica, aparținând comunei Kladovo, spune că este foarte bine că și românii din Șerbia să poată primi cetățenia română: „Noi cei care ne simțim români și care am contribuit la sprijinirea culturii românești, trebuie să beneficiem de prevederile legii. Eu sper că
Pentru cetăţenia patriei-mamă by Eugen Simion () [Corola-website/Journalistic/296448_a_297777]
-
contextul unei discuții care a avut loc la începutul acestui an, cu ministrul delegat pentru Relațiile cu românii de pretutindeni, Dan Stoenescu, s-a stabilit „importantă apartenenței la un spațiu identitar comun a persoanelor de origine română și a celor aparținând filonului lingvistic și cultural românesc, precum și a realizării unor studii și cercetări științifice privind comunitățile de români din străinătate”. De altfel, acest tip de demers nu este unul nou. Fostul președinte al Academiei Române, acad. Eugen Simion, a făcut chiar o
Pentru cetăţenia patriei-mamă by Eugen Simion () [Corola-website/Journalistic/296448_a_297777]
-
și refugiații marocani sau congolezi, taberele de romi veniți din estul Europei, dar și o populație migrantă de „gulere albe” - sau de „fat cats” („pisicile grase”, dacă e să le dăm porecla celor mai ostile medii în raport cu miile de persoane aparținând instituțiilor Uniunii Europene). Ca pretutindeni în Europa occidentală, integrarea imigranților musulmani e dificilă, ca și cea a multora veniți după anul 2000 din noile state membre UE, mai ales că adesea este vorba despre persoane fără calificare și cu o
Bruxelles, capitala de facto a UE by Zoe Petre () [Corola-website/Journalistic/296441_a_297770]
-
suveranității cât mai adânc în jurul Polului Nord. Cu excepția (notabilă!) a SUA, toate celelalte state și-au cerut dreptul de a-și prelungi zona atribuită prin Legea Mărilor. În „bătălia” pentru resursele acestui spațiu în care trăiesc circa patru milioane de oameni „aparținând unui număr de 30 de grupuri etnice, guvernați de opt națiuni”, după cum arată „RT News”, sunt folosite toate mijloacele menite să asigure unui stat sau altul atingerea scopului extinderii zonale. De pildă, Danemarca a prezentat Organizației Națiunilor Unite, la sfârșitul
Bătălia Arctică by Roxana Istudor () [Corola-website/Journalistic/296445_a_297774]
-
prudență. Adoptarea monedei unice a fost întotdeauna văzută ca o modalitate de a integra și mai mult statele europene, de a unifica și eficientiza piața unică, în ideea de prosperitate pentru toți. Înainte de criza financiară, multe dintre țările care nu aparțineau Eurozonei dar erau membre ale UE își făceau planuri extinse și proiectau marje de timp până la care să îndeplinească toate condițiile necesare trecerii la moneda unică. După ce recesiunea a mai domolit avântul, cutremurul financiar din Grecia și măsurile draconice impuse
Între entuziasm şi prudenţă () [Corola-website/Journalistic/296470_a_297799]
-
ecourile (și nu s-au încheiat consecințele) unui alt episod care a vădit discrepanțele de viziune din interiorul blocului comunitar: criza din Grecia. Și aici sunt binecunoscute momentele de tensiune care au arătat, pe de o parte, că grecii, deși aparțin Uniunii și Zonei Euro, sunt foarte puțin dispuși să accepte reguli de constrângere generate de imensa datorie a țării, iar pe de altă parte că unele state membre nu au fost de acord să mai plătească salvarea Greciei. Astfel, în timpul
Decizii naţionale versus decizii europene () [Corola-website/Journalistic/296466_a_297795]
-
Uniunea Europeană, „Brexit” se dovedește a fi nu numai expresia neîmplinirilor și frustrărilor unor largi categorii sociale din Regatul Unit al Marii Britanii, dar și un imens risc asumat în numele viitorului întregii Europe, din rațiuni ce pot fi catalogate mai degrabă ca aparținând politicianismului ieftin și cinic decât interesului public britanic. Un joc neinspirat, cu mize plătite acum de întreaga societate, nu numai de cei care au plusat demagogic într-o campanie în care clasa politică britanică a fost timidă și introvertită, timorată
„Brexit” – un joc de poker by Anca Ştefănescu () [Corola-website/Journalistic/296475_a_297804]
-
remedieze această situație, cerând părții sârbe să ia în considerare posibilitatea modificării legislației naționale pentru a permite reprezentarea directă a minorității române în Parlamentul Republicii Șerbia. Partea sârbă se angaja de asemeni să ia măsuri care să asigure accesul persoanelor aparținând minorității naționale române din Șerbia de Est la educație, mijloacele de informare, administrație publică, precum și la serviciul religios în limba maternă. Și acest document a avut soarta multor înțelegeri bilaterale anterioare - a fost ignorat de partea sârbă în perioada care
Un Protocol de ochii lumii – Angajamentele Serbiei, nerespectate () [Corola-website/Journalistic/296450_a_297779]