227,325 matches
-
cheia de boltă care împlinește construcția statalității românești. Prin regalitate, statalitatea românească, "ce până aci sta clădită pe nisip", a fost cimentată durabil (Tocilescu, 1889, p. 277). Sintetizând evoluțiile istorice recente, Xenopol arată cum, în special prin travaliul lui Carol, "ajunse România de la unire încoace în maĭ puțin de un patrar de veac (1859-1881) din două țerișoare micĭ și slabe supuse Turcilor și Rușilor, ascultând și temĕndu-se de toată lumea, un stat puternic și respectat care joacă astăzi un rol insemnat în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
apariția partidelor de extremă dreapta și stânga. Partidul Comunist din România (PCdR) este înființat în 1921, iar în 1927 ia ființă Legiunea Arhanghelului Mihail comandată de "Căpitanul" Corneliu Zelea Codreanu. Legionarismul va marca politica românească, pe toată lungimea perioadei interbelice, ajungând chiar să instituie "Statul Național-Legionar" în 1940. Interbelicul românesc este un interval dens în evenimente politice, care a cunoscut rocada de la democrație la dictaturi. Fără a face o descriere detaliată, vom puncta doar cele mai importante evenimente politice care s-
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
gusta vinul pur, după ce fermentația a încetat, unda s-a limpezit și drojdiile, vai, drojdiile s-au coborît la fund..." (Goga, 1927, p. 170). Anticipând ceea ce legionarismul a transformat într-un adevărat cult al morții, poetul din Rășinari care va ajunge prim-ministru în guvernul Goga-Cuza a fost unul din principalii creatori ai "catehismului datoriilor noastre" naționale, în care imperativul moral consta în a face "din hetacombele noastre piedestalul gloriilor de mâine" (Goga, 1927, p. 26). Principiul forță din care s-
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
cumpăna dintre secole, deschizând frontul de luptă între "trinitatea" Hașdeu-Urechia-Tocilescu și "triada critică" Bogdan- Onciul-Iorga în cadrul Facultății de Litere a Universității din București (Nastasă, 1999, p. 93). După ce criticii au reușit o lovitură de catedră în urma căreia I. Bogdan a ajuns decanul facultății, vrajba dintre generații avea să deschidă un nou front pe tărâmul manualelor școlare. Gâlceava istoricilor ce avea să conducă la un scandal de proporții pe care L. Nastasă (1999, p. 110) îl consideră a fi chiar un veritabil
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ridică împotriva istoriei mitificante, pusă în slujba politicii naționale și a intereselor statului. Iată ce îi adresează P.P. Panaitescu lui N. Iorga, liderului incontestabil al "școlii vechi": "domnule profesor, dv. ați purtat o luptă de caracter național, ați căutat să ajungeți la o Românie unită. Ați ajuns, dar pentru aceasta istoria a trebuit să fie forțată și puțintel falsificată. Acum noi avem România aceasta deplină: nu mai este nevoie să falsificăm și să mințim. De acum înainte, noi trebuie să fim
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
slujba politicii naționale și a intereselor statului. Iată ce îi adresează P.P. Panaitescu lui N. Iorga, liderului incontestabil al "școlii vechi": "domnule profesor, dv. ați purtat o luptă de caracter național, ați căutat să ajungeți la o Românie unită. Ați ajuns, dar pentru aceasta istoria a trebuit să fie forțată și puțintel falsificată. Acum noi avem România aceasta deplină: nu mai este nevoie să falsificăm și să mințim. De acum înainte, noi trebuie să fim obiectivi, să spunem lucrurile bune și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
elementele etnice componente ale poporului român, după importanța lor, am avea deci: întâi, elementul autohton, dacic, apoi în al doilea rând, elementul roman, iar în al treilea rând, la urmă, cel slavic" (p. 76). După lungi și ezitante legănări, balanța ajunge, în sfârșit, să încline în favoarea autohtonului, formula etnică românească găsindu-și punctul de greutate în componenta dacică. Două concluzii se impun în ceea ce privește chestiunea originii în perioada României Mari: i) afirmarea tot mai pregnantă a slavilor în formula etnogeniei românești; aceasta
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
1859-1918) nu mai menționează Roma, mergându-se în continuarea pe originea italică a coloniștilor, deși se admite că o parte dintre aceștia proveneau din regiuni extra-italice. În perioada naționalismului critic (1918- 1947), se face încă o concesiune. Abia acum se ajunge la respectarea citatului clasic al lui Eutropiu, potrivit căruia colonizarea Daciei s-a făcut cu oameni aduși "Ex toto orbe Romano". Adresând ab contrario teza originii italice a coloniștilor romani, manualele interbelice insistă asupra falsității acesteia. Spre exemplu, I. Floru
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ideia unirei [politice]". Urmează apoi o adevărată lecție de istorie critică: Am văzut cum unii din marii noștri cronicari ca Miron Costin, Grigore Urechiă, Dimitrie Cantemir erau pătrunși de originea nobilă și de unitatea neamului nostru; cum la aceiași conștiință ajung scriitorii naționaliști ardeleni în secolul al XVIII-lea, ca Gheorghe Șincai, Samuil Micu și Petru Maior, cum, însfârșit, acest adevăr se întinde în cercuri din ce în ce mai mari în țările locuite de Români. Ideea unirii însă, dacă decurge desigur din această conștiință
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
o mie de ani al tuturor Românilor, era înfăptuită" (Tafrali, 1935, p. 424). Întreaga literatură didactică a interbelicului se zbate pentru a acomoda această tensiune inconciliabilă între ispita naționalismului angajat și constrângerea detașării critice. Soluția de compromis la care se ajunge este un adevăr relativ național controlat parțial de evidențe empirice și rigori inferențiale. În climatul spiritual dominat de un ortodoxism intransigent, unitatea sufletească a românilor a fost readusă în capul ordinii de zi a chestiunilor identitare. Am arătat că acțiunea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
postură defensivă. Campioni ai cauzei creștinătății, atleți ai lui Crist, românii au încercat și să mântuiască Europa pe infideli. Pe lângă faptul că este prezentat ca un unificator al românității ("el spera să apuce Maramureșul întreg, leagănul domniei moldovene, și să ajungă chiar Voevod al Transilvaniei"), Petru Rareș trebuie să rămână în memoria colectivă europeană prin "ideea sa cea mare": Într-adevăr mintea lui Rareș țesea un plan măreț: ideea cea mare a lui era să adune 100.000 ostași din Moldova
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
proiectat ca dicționar exhaustiv al limbii române, scris însă doar până la litera B, cuprinde faimosul articol "Basarabă" (Hasdeu, 1887-1898, pp. 2540-2594), publicat ulterior ca eseu de sine stătător sub titlul Basarabii Cine? De unde? De când? (1894). Prin mijloacele analizei lingvistice, Hasdeu ajunge la concluzia că Basarab I Întemeietorul, și dinastia instituită de el, își au rădăcinile istorice în casta dacică a nobililor numiți "Sarabĭ", "organizată de regele dacic Berebista" (Hasdeu, 1887-1898, p. 2591). O linie dinastică neîntreruptă îi unește pe Decebal, Basarab
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
muncitorii sunt apatrizi, iar exploatarea nu ține seamă de naționalitate, "proletariatul trebuie să cucerească mai întîi puterea politică, să se ridice la rangul de clasă națională, să se constituie el însuși ca națiune" (Marx, 1958, p. 485). Marx și Engels ajung astfel la celebra formulă de compromis care va fi ulterior oficializată de constructorii efectivi ai ordinii socio-politice teoretizată de aceștia, național în formă, socialist în conținut: "Chiar dacă nu prin conținut, totuși prin formă, lupta proletariatului împotriva burgheziei este mai întâi
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
patriotismul sovietic, exprimat prin loialitatea și solidaritatea primară cu Uniunea Sovietică. Este necesară, astfel, deplasarea loialității concomitent cu un transfer al identificării solidare dinspre entitatea de apartenență istorică (statul național) către societatea de referință socialistă (statul sovietic). La aceleași concluzii ajunge și Gheorghe Gheorghiu-Dej în cuvântarea rostită la Congresul învățătorilor din RPR din 10 aprilie 1952, în care liderul comunist trasa învățătorimii "misiunea de a crește din tinerii noștri, oameni devotați patriei noastre, Republicii Populară România, oameni [...] educați în spiritul frăției
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
cronologia convențională. Originea. În lungul secol al naționalismului românesc, chestiunea fundamentală a originii a suferit o serie de prefaceri succesive. De la latinismul pur izvorât în paradigma Școlii Ardelene, s-a trecut apoi prin afirmarea tot mai pregnantă a factorului autohton, ajungându-se în final către asimilarea slavilor și consolidarea modelului substrat-strat-adstrat. Istoriografia comunistă a operat în cadrul acestei paradigme triale substrat-strat-adstrat, însă a revizuit-o prin două modificări substanțiale: i) antagonizarea daco-romană, realizată prin injectarea istoriei, inclusiv a celei antice, cu principiul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
pentru națiune. Vor dispărea treptat doar statele naționale și câteva deosebiri esențiale dintre națiuni (care rămân nespecificate), "dar națiunea va continua să existe în cadrul unei organizări proprii, ca entitate distinctă și păstrându-și specificul" (p. 147). Până și visurile utopice ajung să fie cioplite după matrița națiunii. Partidul preia sarcina istorică a împlinirii destinului național. Misiunea istorică a Partidului se întrepătrunde cu misiunea istorică a Națiunii, din a căror fuziune rezultă un misionarism național-comunist: " În îndeplinirea misiunii sale istorice, a rolului
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
se formase înainte de manifestarea acestor influențe" (Daicoviciu et al., 1984, p. 87). Nucleul daco-romanic al ființei etnice românești s-a dovedit în istoria milenară a poporului român a fi incoruptibil influențelor alogene. Pe măsură ce naționalismul câștiga tot mai mult teren ideologic, ajungând chiar să fie forța dominantă a hibridului doctrinar dintre naționalism și comunism, până și inexorabila luptă de clasă forța motrice a istoriei este finalmente compromisă. Dacă în manualul lui Roller, dacii și romanii erau repartizați în rolurile de exploatați și
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
conversii de la social la național era, desigur, aceea de legitimare politică a ordinii național-comuniste și a Partidului unic, prin prezentarea unei succesiuni de revoluții social-naționale desăvârșită prin "insurecția națională" din 23 august 1944 orchestrată de PCR prin care s-a ajuns la orânduirea socialistă. Literatura didactică oglindește cu oarecare fidelitate mutațiile hermeneutice survenite în frontul avangardistic al reflecției istoriografice. Manualul de Istoria Patriei din 1966, tributar încă logicii antinaționaliste a patrotismului socialist, reproduce bona fide versiunea pur marxistă a evenimentului prezentă
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
textual al personalității intelectuale a liderului, edificat prin sumedenia de citate din Gheorghiu-Dej, nu are antecedent în tradiția pedagogică românească. Acestea pălesc totuși în comparație cu dimensiunea hiperbolică a cultului personalității lui Nicolae Ceaușescu, a cărui personalitate, spre sfârșitul deceniului al optulea, ajunge să eclipseze restul panteonului național. Caracterul tardiv al cultului personalității în cultura românească merită subliniat de la bun început. În URSS, Stalin poate fi creditat ca marele antreprenor politic în materie de inovație cultică. El este cel care l-a canonizat
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a lui Nicolae Ceaușescu. Nu mai puțin de 14 portrete îl înfățișează pe "secretarul general și președintele Republicii Socialiste România, tovarășul Nicolae Ceaușescu", în cele mai diverse ipostaze. Porțiuni din viața tovarășului Ceaușescu, începând cu copilăria, trecând prin adolescență, și ajungând la vârsta maturității, sunt imortalizate fotografic (pp. 3, 57, 79, 136, 164, 168, 194, 207, 209, 211, 214, 214, 215, 218). Iconografia națională a secolului al XX-lea este dominată de portretistica ceaușistă. Biografia liderului se confundă practic cu destinul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
la naționalismul socialist. Între paradigma rolleriană a anilor '50 și discursul vehiculat prin noua generație de manuale (în special edițiile din anii '80), diferențele sunt radicale. De la un discurs iconoclast care destrăma fibra naționalistă a conștiinței istorice românești s-a ajuns la completa recuperare și asumare a tradiției naționalismului autohton. Această diferență substanțială crescută între formula inter-(și anti-)naționaliste a memoriei românești și cea național-comunistă justifică denominația de "revoluție mnemonică" pentru a descrie metamorfoza produsă în gestiunea politică a trecutului
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
s-a accentuat în continuare. Și mai devreme s-a încheiat cariera politică a primului partid de extremă dreapta de pe scena politică românească. Părăsit de figura sa emblematică în 2000, Gheorghe Funar primarul pentru 12 ani al Clujului, PUNR a ajuns un partid cu totul marginal în politica românească. Surescitată temporar de Partidul Noua Generație, extrema dreaptă românească pare a fi pierdut orice atractivitate în ochii electoratului, iar partidele exponente ale ideologiei de extremă drepta au ajuns niște organizații reziduale ale
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
al Clujului, PUNR a ajuns un partid cu totul marginal în politica românească. Surescitată temporar de Partidul Noua Generație, extrema dreaptă românească pare a fi pierdut orice atractivitate în ochii electoratului, iar partidele exponente ale ideologiei de extremă drepta au ajuns niște organizații reziduale ale politicii românești. Eclipsa contemporană a ultranaționalismului românesc simbolizează închierea tranziției către condiția postnaționalistă a societății românești, în care identitatea națională și mândria etnică, deși continuă să structureze simțul identitar românesc, și-au pierdut proeminența și tonalitățile
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de a respecta proporția de trei personalități din istoria națională și două din istoria universală. Totodată, programele școlare impun o restructurare tematică a discursului istoriografic, astfel că organizarea cronologică a trecutului românesc, care asigura coloana vertebrală a meta-narativei istoriei naționale, ajunge să fie dislocată. Orientarea postnațională a ultimei generații de manuale școlare de istorie nu reiese atât din conținutul și substanța mesajului difuzat despre trecutul, cât mai ales din structura formală (tematică și nu cronologică) și încadrarea spațio-temporală (europeană și nu
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
timpului istoric în spațiul românesc" pe întinderea săgeții timpului, de la "Preistorie" (600.000 î.H.cca. 500 î.H), trecând prin "Antichitate" (cca 500 î.H.-271 d.H.), "Epoca migrațiilor" (271 d.H.-sec. IX), "Evul Mediu" (sec. IX-1821), "Epoca Modernă" (1821-1918), ajungând în cele din urmă în "Epoca Contemporană" (1918→). Acest tipar de periodizare își găsește adepți și în câmpul istoricilor care nu fac parte din clubul autorilor de manuale. În acest sens, F. Constantiniu (2011) optează în lucrarea sa neconvențional intitulată
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]