227,325 matches
-
numeroși analiști ai istoriei politice, crezul mesianic a însuflețit mișcarea naționalistă pe toate coordonatele geografice pe care aceasta s-a manifestat, asigurându-i propulsia pe toată durata secolelor XIX și XX. Fără a atinge cote universale precum cele la care ajunge mesianismul polonez în versiunea lui Adam Mickiewicz (pentru care Polonia suferindă era portretizată metaforic ca fiind "Christosul națiunilor") sau mesianismul rusesc în versiunea lui Feodor Dostoievski (cu a sa credință nestrămutată în rolul mesianic al poporului rus de a mântui
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a adevărului" trebuie supusă unei scrutări critice intense, întrucât ideea de fixare oficială și definitivă a adevărului științific în general și istoric în cazul de față de către o comisie aprobată statal este străină de ethosul științei, codificat în ceea ce a ajuns să se numească "normele mertoniene": comunalism, universalism, dezinteres, scepticism organizat (Merton, 1973). Ideea fixării adevărurilor definitive și apodictice este complet străină spiritului epistemic al științei. Încă de la C.S. Peirce s-au impus în carta epistemică a "comunităților de cercetători" principiile
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în urmarea imediată a Revoluției din 1989 raportul era clar dezechilibrat în favoarea "prezentiștilor" (adică a celor care apreciau negativ fostul regim comunist) (67% vs. 26%), în decursul unui deceniu și jumătate raportul dintre prezentiști și nostalgici s-a echilibrat progresiv, ajungându-se în anul 2004 la o egalitate aproape perfectă (42% vs. 44%), dar în favoarea nostalgicilor. Tendința observabilă pe termen lung este una de revalorizare a trecutului comunist pe măsură ce ne îndepărtăm temporal de momentul zero al răsturnării regimului comunist. Datele indică
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Scoaterea Holocaustului din izolarea istorică în care a fost plasat prin conferirea atributului de unicitate și situarea sa într-un cadru comparativ care să permită realizarea unor analize istorice necontaminate de pasionalitate sunt dalele care pavează drumul către ceea ce a ajuns să se numească "normalizarea" Holocaustului (Kampe, 1987). Normalizarea Holocaustului și a celui de-al Treilea Reich nu înseamnă, nici pe departe, acceptarea morală a regimului nazist și a ororilor comise în numele ideologiei rasiale ca "normale". Înseamnă doar abandonarea tabu-ului
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
curăța terenul istoric în vederea unei reglorificări naționaliste. "Disputa istoricilor", începută în 1986, a inflamat spiritele până în 1989, după care tensiunea acumulată a început să se disipeze. Problemele aduse în discuție de Historikerstreit au rămas însă nesoluționate. Dacă tranșeele intelectuale au ajuns să fie acum astupate, aceasta nu s-a datorat victoriei vreunuia dintre combatanți, ci mai degrabă datorită abandonării acestora. Revenind din acest prelung excurs germanic la problematica trecutului comunist românesc, este clar că în cultura română nici nu poate fi
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
român, prin agenții săi politici, a promovat o strategie evitaționistă și politici ale amneziei (1989-2006), din momentul comisionării Raportului de condamnare a regimului comunist putem data schimbarea de strategie în sensul adoptării unei atitudini confruntaționiste. În sfârșit, trecutul comunist a ajuns să fie "luat în stăpânire", persecutat juridic, criminalizat moral, iar în cele din urmă, condamnat prin decret oficial. Presupunând că există un model tranzitiv care începe de la evitarea confruntării, trece apoi la stăpânirea prin condamnare și diabolizare și mai apoi
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
v) ieșirea statului român de pe orbita Kremlinului, proclamată enunțiativ prin "Declarația de independență" din aprilie 1964, a semnalat startul renaționalizării politicii și culturii românești. Al doilea capitol al comunismului românesc se remarcă prin repunerea în drepturi depline a ideii naționale, ajunsă din nou în miezul identității colective. Simțul istoric românesc se concretizează acum în memoria național-comunistă, caracterizată prin desovietizare, autohtonizare și hiperbolizare a trecutului indigen; vi) prăbușirea regimului comunist în decembrie 1989 a produs efecte minimale asupra restructurării memoriei elaborate în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
străinătate; prin căsătorie; prin contractul de muncă în străinătate; prin metode ilegale și periculoase (fuga din hotel, dacă erau într-o delegație sau într-o excursie organizată de ONT, trecerea Dunării înot); După unele aprecieri, cei care au reușit să ajungă în Occident nu depășeau 10% din totalul tentativelor de trecere ilegală a frontierei. Comuniștii au adoptat legi prin care încercau să limiteze fuga peste hotare: o nouă lege privind trecerea graniței (1918), cu pedepse grele la adresa așa-zișilor „frontieriști”; taxa
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
1949, Moscova a proclamat RDG; Blocada Berlinului a avut urmări importante: a fost un mare succes psihologic al occidentalilor; a determinat țările occidentale să-și coordoneze politicile de apărare prin înființarea N.A.T.O.; a arătat că nu se mai putea ajunge la un compromis în ceea ce privea Germania, divizarea menținându-se pe termen nedeterminat; Cea mai gravă criză a Războiului Rece a izbucnit în 1962, prin amplasarea unor rachete sovietice, care amenințau direct teritoriul american, în Cuba. Momentul a fost depășit
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
a fost încă învățat, lucrurile se complică și se apelează la împărțirea lui în elemente care pot fi stăpânite ușor și care vor fi asimilate progresiv și combinate astfel încât, din reușită în reușită (cu efect de întărire pozitivă), să se ajungă la execuția finală. Acest principiu stă la baza învățării programate și a stabilirii ,,secvențelor metodologice” sau a ,,pașilor metodici”. * Învățarea prin reproducere. În acest tip de învățare motrică se produce o adaptare a comportamentelor elevului la cele ale unui model
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
integrală a elementului ce trebuie învățat; utilizarea unei versiuni simplificate sau incomplete (parțiale) a deprinderii integrale, care cuprinde acțiunile principale pe care începătorii le pot reuși; posibilitatea practicării acestor elemente simplificate; posibilitatea de modificare progresivă a sarcinilor, astfel încât să se ajungă la formarea întregii deprinderi tehnice; încurajarea elevilor/atleților care au probleme în execuție. Asamblarea constă în acțiunea de reunire (asamblare) a unui număr de părți simple ale deprinderii complexe, care au fost exersate anterior separat. Din punct de vedere al
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
realizată, ca urmare a doi factori: * contracție musculară puternică și rapidă; * mișcările de avântare ale piciorului de atac și ale brațului opus acestuia. În momentul începerii atacului, trunchiul este aplecat înainte în direcția piciorului de impulsie astfel încât orientarea acestuia să ajungă pe direcția rezultantei impulsiei ce trece prin C. G. G. (figurile 29, 30). Piciorul liber (de atac) începe mișcarea din poziția pasului posterior, în care se realizează un unghi mai mic între gambă și coapsă, continuă prin creșterea vitezei de
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
mai economică peste gard (fig.32,33) și în acest scop se realizează următoarele: * trunchiul se apleacă accentuat peste piciorul de atac, ca mișcarea compensatorie pentru membrele inferioare care sunt ridicate mult în sus (capul în prelungirea trunchiului); el poate ajunge aproape la orizontală, culcat pe piciorul de atac întins; * piciorul de atac se întinde cu laba în flexie dorsală în prima parte a mișcării și începe să coboare odată cu trecerea gardului; * piciorul de remorcă (rămas remorcat relaxat în faza anterioară
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
rămas remorcat relaxat în faza anterioară) va fi ridicat către înainte și în sus; * piciorul de bătaie intră în acțiune cel mai devreme când laba piciorului de atac a trecut de gard și cel mai târziu când genunchiul aceluiași picior ajunge în planul gardului; * ridicarea coapsei prin lateral până ajunge perpendiculară pe trunchi; * gamba urmează același plan (traiectorie) într-un unghi deschis înapoi de 900 față de coapsă; * laba piciorului urmează planul coapsei și gambei într-o poziție de rotație externă. În
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
către înainte și în sus; * piciorul de bătaie intră în acțiune cel mai devreme când laba piciorului de atac a trecut de gard și cel mai târziu când genunchiul aceluiași picior ajunge în planul gardului; * ridicarea coapsei prin lateral până ajunge perpendiculară pe trunchi; * gamba urmează același plan (traiectorie) într-un unghi deschis înapoi de 900 față de coapsă; * laba piciorului urmează planul coapsei și gambei într-o poziție de rotație externă. În momentul trecerii gardului piciorul de remorcă se află cu
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
astfel punctul de sprijin cât mai mult posibil; acest lucru permite trecerea peste gard în viteza cea mai mare și reduce gradul rotației compensatoare a corpului; * piciorul de remorcă este ținut îndoit strâns în timp ce corpul trece peste gard, până când genunchiul ajunge înaintea corpului și accelerează în jos spre pistă pentru reluarea contactului. Succesiunea fazelor alergării presupune realizarea următoarelor: * adaptarea tehnicii la viteze variabile (ritmul de alergare); * anticiparea sosirii gardului; * în faza de zbor, piciorul de atac nu poate coborî rapid dacă
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
sosirii gardului; * în faza de zbor, piciorul de atac nu poate coborî rapid dacă piciorul de remorcă nu depășește gardul în același timp; * în faza de zbor, piciorul de remorcă nu poate depăși gardul înainte ca piciorul de atac să ajungă în punctul în care atletul trebuie să revină pe pistă. Tehnica nu atinge gradul de dificultate din proba 110 mg masculin și nici pe cea din proba 100 mg feminin datorită faptului că înălțimea gardului este mai mică (91,4
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
cursei, numărul participanților, planul tactic de cursă al fiecărui atlet, nivelul competiției. În probele de semifond lansarea de la start durează aproximativ 100- 120 m, moment când conform regulamentului nu se mai aleargă pe culoare în probe de 800 m, distanța ajungând la 50 - 60 m în cursele de fond și mare fond. * Alergarea pe parcurs Distanțele de alergare sunt parcurse utilizând tehnica pasului alergător lansat (figura 36). Caracteristici generale ale pasului alergător de rezistență (semifond fond) sunt următoarele: * așezarea piciorului pe
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
aceleași, descrise la exercițiul precedent, obiectul operațional fiind însușirea mecanismului de bază al tehnicii exercițiului. Exersarea se face pe loc, cu sprijin la gard sau cu partener, cu deplasare, singur sau cu partener care fixează nivelul la care trebuie să ajungă coapsa piciorului pendulant. Indicațiile metodice trebuie să aibă în vedere: modalitatea corectă de sprijin pe sol, realizarea unei mișcări complete de extensie la nivelul piciorului de sprijin în faza de impulsie, extensie la nivelul gleznei, genunchiului, bazinului; ridicarea coapsei piciorului
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
unei accidentări. 5.1.d. Predarea -învățarea alergării cu pendularea gambei înainte Acțiunile de predare (explicația și demonstrația) vor avea în vedere reprezentarea corectă a imaginii exercițiului, insistând pe mișcarea de pendulare a gambei piciorului pendulant după ce coapsa acestuia a ajuns la orizontală cel puțin; mișcarea de pendulare se realizează prin urcare în continuare a genunchiului și proiectarea gambei sus-înainte cu piciorul în flexie dorsală. Exersarea se efectuează pe loc și în deplasare (10-50 m). 5.2. Predarea - învățarea tehnicii pasului
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
aducătorul deplasându-se pe partea d lui de ștafetă cu 2-4 m înainte de terminarea spațiului de schimb. În funcție de viteza de alergare a aducătorului și de capacitatea de accelerare a primitorului se va trage o linie în afara ul plecând când aducătorul ajunge la aceasta. La început nu se vor lu considerare depășirile de spații, apoi exercițiul va fi încadrat în limita prevederilor regulamentare. Exerciții suplimentare: * alergarea cu bățul de ștafetă în mâna dreaptă și trecerea acestuia repetată dintr-o mână în alta
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
o înclinare mai accentuată, la un unghi de 55-600; * brațele lucrează mai energic; * piciorul pendulant coboară activ, cu “agățarea” terenului. Pe parcursul elanului cele mai semnificative diferențe ce se manifestă sunt următoarele: * corpul se îndreaptă treptat (70-800) și pe penultimul pas ajunge aproape la verticală; * alergarea este mai activă (ritmată) decât la sprinteri; * impulsia este mai puternică; * coapsa piciorului pendulant se ridică până la orizontală. Pe ultimii 6-8 pași ai elanului se remarcă următoarele aspecte: * pașii ating lungimea maximă optimă; * viteza atinsă este
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
coapsa piciorului de atac continuă să se ridice în prima parte; * în partea de mijloc are loc menținerea poziției de “pas sărit”; * piciorul de bătaie rămâne în urmă îndoit sub un unghi mai mare de 90°; * coapsa piciorului de atac ajunge la orizontală; * gamba piciorului de atac este flexată la cca. 90°; * unghiul de deschidere a coapselor cca. 100 105°. Pregătirea aterizării/bătăii se face prin coborârea coapsei și extinderea gambei. Apoi se execută aceeași mișcare (flexie) ca la bătaia anterioară
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
Lucrul brațelor începe încă de la ultimul pas și este condiționat de varianta aleasă. ul pas, brațul opus piciorului de bătaie va rămâne În toate cazurile, pe ultim blocat înainte sus, urmând să-și continue mișcarea pe lângă ureche, angajând și umărul, ajungând la final în extensie completă. Piciorul de atac îndoit din genunchi se duce energic sus spre interior, depășeș orizontala, poziție în care este menținut pe toată durata înălțării. Acțiunea te genunchiului angrenează și șoldul de pe aceeași parte, determinând o mișcare
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
orientată din timp pe direcția alergării, vârful coboară la orizontală (cu cel puțin doi pași înainte de bătaie). Se realizează retragerea umărului din partea piciorului oscilant (dreptul) și deplasarea spre înapoi și apoi către sus și înainte a brațului din spate, prăjina ajungând deasupra capului, în timp ce brațul din față se ridică sus și înainte. Înfigerea se execută lin, prin atingerea părții din față a cutiei. Corpul săritorului est află înaintea e înclinat înapoi la 4-6°, iar mâna dreaptă (de sus) se trunchiului. Aceste
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]