25,627 matches
-
viețuitoare prin curți, și erau multe înainte. [Cu vremea însă Ausweiss-ul nu mai fu luat în seamă și văzurăm scene tragice cu porcii, arămurile, clopotele etc.](Ibidem, p. 157.) În lunea Paștilor au scos oamenii la plug. Au ieșit de frică, dar sunt convinși că pe locuri arate cu așa păcat nu va crește nimic. Toți îi blestemau și îi urau din suflet. A ghermăni - la ei, vasăzică a devasta. Noi le țineam isonul și le spuneam că știrile rele de pe
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
unul civil, altul militar, trecând pe la mănăstire, nu s-au arătat prea mândri. Eu așteptam jurnalele și știrile de acasă pentru a le comunica stariței. Preparam dinainte scrisoarea către ai mei și le înapoiam pe cele primite data precedentă, de frica vreunei percheziții. Voiam să le păstrez. Adesea mă gândeam cum vom pleca de acolo, după sfârșitul războiului, la întoarcerea alor noștri. În caz de fugă, la retragerea vrăjmașului, numai pentru Vintilică mi-era grijă. Cum să-l luăm? Liei îi
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Dumnezeu. Lipsa de conducere ca să aibă atitudine comună și impozantă le-a lipsit cu totul, căci preoții s-au mulțumit să arate Ausweiss-ul pentru interzicerea rechizițiunilor în mănăstire și să facă cu ofițerul formalitățile de cancelarie. Câte trei tremurau de frică. Până atunci barbarii din clopotniță loveau cât puteau bie tele clopote, care se spărgeau dând din ele sunete adânci și puternice, păreau că plâng de durere și de jale la fiecare bucată ce cădea. Alții aruncau sfărâmăturile din fereastra clopotniței
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
și neîncredere în victorie ne bucurau mai mult decât buletinele militare, deși mi-era milă de ei individual. pinkow. împărțirea premiilor În fine, într-o dimineață, Landowski ne prevesti că a sosit un ofițer din poliția secretă, Pinkow. Numaidecât, de frica unei percheziții, m-am oblojit cu scrisorile primite de acasă în ajun și cu caietul în care îmi scriam zilnic cele aflate și întâmplate. A plecat însă fără să vină la noi, după ce a mâncat strașnic din proviziunile aduse, cu
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
în vățătorului, o luară la fugă spre casă, după ce însă strigară cât pu tură „Trăiască d-na Cantacuzino și familia Brătianu!“. Eu eram conștientă de gravitatea situațiunii, dar pentru nimic în lume nu m-aș fi dat în lături de frica lui Pinkow de la ce promisesem și de la ce credeam de datoria mea. Acesta era faimosul agent al poliției secrete, care la Bruxelles condusese afacerea Miss Clavel, de tristă memorie, căci executarea ei ridicase în picioare lumea civilizată și devenise un
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
anexa III bis este dată în note (nota 152). ) A doua zi se văzu lipit pe zidurile Capitalei un răspuns. Mulți refuzau să semneze, chiar din cei mici. La Pasărea, preotul Costică Popescu, ca agent al germanilor, Mitică Naumescu, de frică și prostie, au semnat. Părintele Manea a refuzat, cerând să știe care sunt părerile lui Carp. Condițiunile acestea erau: 1. Să înlocuiască pe regele nostru cu un fiu al împăratului Germaniei; 2. Să plătim 3 miliarde daune de război; în
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
târziu, cu atâta zel și succes, de d-na Maria Poenaru 162; moartea d-nei Maria Catargi la Paris, a sublocotenentului Manu163, prietenul băieților Pillat, rănirea gravă a lui Nicu Costinescu și aceea a lui George Brătianu, tânăr voluntar. Tremuram de frică pentru Ion Pillat, care, atașat pe lângă colonelul francez Dubois, l-a văzut rănit lângă el și mort din acea rană. Tremuram, dar eram mulțumiți de a ști că fiecare își făcea datoria. [Știri de la ei directe nu erau, dar din
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
de frig în trăsură și l-am rugat să nu mai vină așa de des. Călătoria de 25 km era foarte penibilă și nu era bine echipat. A văzut pe maica stariță, bolnavă de mai multă vreme, dar care, cu frica multor persoane de medici, de doctorii, de sanatorii și mai ales de operații, refuza orice îngrijire sistematică. Mai era și stăpânită de o demnitate imaginară a situațiunii ei de călugăriță și stariță, care, credea dânsa, nu-i îngăduia un examen
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
întrunire pentru a se consfătui ce atitudine să ia România. Numai cu invitațiuni se putea asista și acestea, nominale, trebuiau depuse la intrare pentru a controla pe cei ce se supuseseră. Aflai cu părere de rău că d. Constant, de frica persecuțiilor, făcuse parte din publicul lui Beldiman! [Ni se spusese, asemenea, că Costică Manu dăduse un dejun lui Beldiman.]( Ediția a II-a, 1996, p. 129.) revenirea mea la bucurești D-na Brezeanu veni din nou la Pasărea. Profitai de
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Pasărea, mă urcai repede la Lia și scurt îi anunțai buna știre. Bucuria-i era furtunoasă, danțarăm cu Vintilică prin odaie și începurăm să strângem lucrurile ei. Cum însă a doua zi camionul și auto-ul promise nu sosiră, de frică să nu ne tragă pe sfoară și să rămân cu tratamentul urechii neterminat, pornii din nou cu trăsura la București. plecarea liei în moldova Lia sosi peste două zile, i se trimisese eliberarea, pașaportul pentru Moldova și se fixase ziua
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
cu sau fără consimțământul gardei ungurești. Nu se mulțumiseră cu hrana bună ce li se dăduse: carne de porc cu varză, brânzoaice de cozonac; țuica însă n-ar fi trebuit tolerată, dar Lili Fălcoianu nu îndrăznea să fie severă, de frica revoltelor. [Pentru cei doi copii și mai ales pentru dădaca lor elvețiană, Mariuța făcuse un mititel pom de Crăciun. Ei umblau bine și au încremenit înaintea bradului. Sandu, îndată ce a primit o jucărie, s-a dat în lături, iar fetița
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Dinu, pe care îl cunoștea din București, îi dăduse un pachet pentru noi și scrisori, dar că arsese scrisorile, văzând câtă animozitate era în contra Brătienilor în mediile germane. Pachetul conținând șaluri rusești tricotate ni-l aduse, dar, probabil tot de frică, îl depuse seara pe pragul ușii, unde l-am descoperit a doua zi. Am fi preferat scrisorile. Tot astfel, îndată ce d. C. Arion intră în ministerul Marghiloman, soția lui, Luiza, alergă la Iași, în biserică se înaintă către regină, care
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
față de ei. kühlmann, czernin Demnitatea în general suferise mult în acest război, căci, sfărâmându-se toate normele vieții, fiecare nu-și mai încătușa pornirile și multe urâțenii ieșiră la iveală. Nu numai la noi, unde pe de o parte era frica de învingător (frica stupidă care răpește toate facultățile omului) și [pe de alta] dorința ființelor mediocre de a dobândi o situațiune la care nu putuseră aspira în timpuri normale, dar chiar la inamici, ființe sus-puse, ca Czernin și Kühlmann, veniți
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
czernin Demnitatea în general suferise mult în acest război, căci, sfărâmându-se toate normele vieții, fiecare nu-și mai încătușa pornirile și multe urâțenii ieșiră la iveală. Nu numai la noi, unde pe de o parte era frica de învingător (frica stupidă care răpește toate facultățile omului) și [pe de alta] dorința ființelor mediocre de a dobândi o situațiune la care nu putuseră aspira în timpuri normale, dar chiar la inamici, ființe sus-puse, ca Czernin și Kühlmann, veniți în București ca
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
i-a anunțat d. Wangler că mama sosește la Mihăești, proprietatea ei, îi spuse că tocmai voia să se instaleze el pe vară acolo, dar că va aștepta plecarea mamei. Ceea ce a îndemnat pe mama să-și prelungească vilegiatura de frica poftelor subalternilor colonelului. După sosirea mamei, el exprimă d -lui Wangler dorința de a se prezenta. Mama nu voia să-l vadă și ne delegase pe Pia și pe mine să-l primim. Noi am refuzat categoric, chiar cu riscul
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
străzile spre gară și spre ieșirile din București; toate încărcate cu lăzi, cufere, saci, lădițe, tinichele; în mijlocul acestei grămădeli, câte un ofițer sau doi, sau câte un soldat. Venise știrea că francezii sunt la Giurgiu și alții la Calafat; de frică să nu fie prinși între două focuri, nu nimereau drumurile. Ai noștri mobilizau, germanilor li se dăduseră 24 de ore pentru a nu fi dezarmați. Mackensen, Hartmann, Koch, Tülff, toți au pornit într-o zi; își vindeau caii pe nimic
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
-l știau [pe Costache], nici un semn de viață. Dânsa era foarte supărată că i se impusese un medic român. Acest biet medic ducea o viață de pușcăriaș, nu îndrăznea să facă nici o plimbare, necum să se repeadă la Predeal, de frică de a nu fi prevenit la timp când ar sosi ceasul așteptat, tocmai ca să-i facă în necaz regelui și lui. În fine, în august, primii la Predeal un bilet: „Je suis docteur de Hohenzollern authentique“. De năștea în iulie
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Care îi fu mirarea în momentul de a depune jurământul când văzu în capul numelor pe al lui Mavrodi 303! Voi să nu se ducă la Palat, dar era cam târziu ca să se retragă, prea mare scandal și prea mare frică de ruptură în partid - lucru așa dorit de sus. Ministerul începu să funcționeze, Dinu să-și organizeze campania financiară pentru a restabili ordinea periclitată de cinci ani de anarhie, jaf și demagogie. Fu silit să plece la Paris pentru negocieri
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
și de partizan al Brătienilor, și-a alienat favoarea lui. De este îngăduit, e numai din cauza favoarei de care se bucură în Europa, de succesele obținute cu Pactul Balcanic, de presa străină și de teama de el în opoziție. Și frica este uneori salutară, mai ales cu cei slabi. criza [din] 1934 Promoțiunile în armată la 10 Mai fuseseră regulate de rege cu generalul Uică, ministrul de război. Nu se ținuse seamă de legi. A doua zi de [la] publicarea lor
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Argeșanu, guvernul Argetoianu a fost cel mai scurt, primul 10 zile, cel de al doilea 20 de zile, al lui Goga 6 săptămâni, al lui Tătărescu ținu până la prăbușirea frontului francez, [în] mai 1940, cu multe remanieri. Atunci, influența germană, frica determină o schimbare. De unde până aci Garda de Fier era considerată ca desființată, regele chemase 314 sabina cantacuzino pe principalii ei membri la Palat și-i îndemnase să colaboreze la binele țării, înrolându-i în partidul unic al Frontului Național
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
spectator indignat și fatal pasiv la tot ce se petrecea în armată și trebuia să ne ducă la dezastru. Nu s-a sfiit s-o spună și să tragă consecințele pentru țară. Din mai 1940 mi-a spus: „Mi-e frică că nu voi muri în granițele României Mari“. Fugea la Predeal, unde, ca derivativ, avea excursiile în munți. Când, în fine, văzu că și granițele se prăbușesc, ceru la 1 iulie audiența la rege, îi spuse ce avea pe inimă
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Conducătorului neputincios, să se amestece în afacerile interne ale țării. Dacă această informație este bună, ar fi un semn că generalul Antonescu își vede situația față de legionari și răspunderea față de țară. 23 ianuarie 1941. Războiul civil de care îi era frică generalului Antonescu dacă ar fi pedepsit pe asasinii lui Iorga și Madgearu s-a dezlănțuit. Pretextul a fost asasinarea unui ofițer german, aghiotant al lui Hansen, de un grec cu care avusese un conflict într-o cafenea din pricina unei femei
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
pedepsit pe asasinii lui Iorga și Madgearu s-a dezlănțuit. Pretextul a fost asasinarea unui ofițer german, aghiotant al lui Hansen, de un grec cu care avusese un conflict într-o cafenea din pricina unei femei. Amândoi băuseră cam mult. De frica germanilor, s-au luat măsuri de ordine. S-au arestat vreo zece greci, s-au făcut decrete-legi pentru executarea agresorilor [contra] armatei germane. S-a revocat pe generalul Petrovicescu, ca nefiind destul de energic. Legionari au pornit pe Calea Victoriei în strigătele
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
nu se depozitează orice și oricum. * Un cap sănătos poate ajuta picioarele bolnave; nu și invers. * Ursul prins la stup zice că a vrut să vadă dacă albinele sunt acasă. * Vulpea prinsă în coteț spune că s-a ascuns de frica găinilor. * Lupul prins cu oaia în gură spune că a vrut să-și facă un cojoc nou. * Vânătorii nu ucid animale sau pasări; ei fac sport. * Pescarii prind întotdeauna pește; nu contează la ce preț. * Mincinosul are întotdeauna încredere în
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
lipsește ție nu poți găsi în altă parte. * Totul se dobândește prin muncă; numai locul de muncă se dobândește prin relații. * Vulpea nu prin coadă s-a făcut renumită. * Ursul nu are coadă, dar are putere. * Iepurele nu fuge de frică, ci pentru a-și salva pielea. * Când nu are altceva, lupul se mulțumește și cu o oaie. * Pentru că... moare de mai multe ori pe zi, ursul trăiește mult. * Cel mai bun tunelist este cârtița. * Melcul și racul nu se iau
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]