27,087 matches
-
toți cei ce ar lua parte la restauraea vechii ordini, s-a aprins un foc în curte și documentele au fost arse, cenușa lor fiind risipită. Poporul, mulțumit cu această demonstrație, a plecat în perfectă ordine, iar seara a fost liniște”. Câteva zile mai târziu, Colquhoun afla cu tristețe despre înaintarea armatelor otomane și țariste spre București, decizie pe care el o considera necugetată. Fuad nu dorea nici un compromis, instrucțiunile sale reprezentând un diktat. El a refuzat să-i vadă pe
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
dizolvând această instituție și numind un caimacam. Consulul englez și-a petrecut toată ziua de 23 septembrie acordând adăpost celor care fugeau de turci. El subliniază că, în ciuda asigurărilor date de Fuad Effendi, că ocuparea capitalei se va desfășura în liniște, „multe excese s-au produs”: „Trupele turcești au intrat în București seara trecută și regret să vă spun că intrarea lor a fost însoțită de vărsări de sânge și violență. Orașul este aproape sub legea marțială. Nu pot să vă
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
trupe pe teritoriul Principatelor. Boierul Alecu Filipescu-Vulpe a afirmat că dacă armata rusă se va retrage, boierii vor pleca și ei pentru că altfel „vor ramâne descoperiți în fața Partidei liberale” pe care o consideră încă destul de puternică pentru a le periclita „liniștea”. Consulul arăta că, astfel, Caimacamul a pierdut încrederea boierilor bătrîni, care din acel moment au început să inițieze intrigi în vederea înlocuirii lui Cantacuzino cu un om de încredere. Printre cei care ar putea fi candidați se numără Alexandru Ghica, Constantin
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
zile mai târziu este rândul lui Dudley Stuart să se pronunțe în favoarea drepturilor și aspirațiilor românilor. însuși ministrul de externe, Clarendon, considera că ocuparea Principatelor de către Rusia constituia „un precedent periculos”, ale cărui consecințe imprevizibile riscau „punerea în cauză a liniștii întregii Europe”. Toate aceste intervenții au contribuit la definirea chestiunii românești ca o problemă de sine stătătoare, care necesita o solutie proprie. în acest timp, în Principate, la mijlocul lunii octombrie, cei doi domni s-au retras de la putere, exilându-se
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
luare în posesie și de cosmicizare a spațiului. "Sulcus primigenius" face parte din ritualul întemeierii unei cetăți, iar distrugerea zidurilor și tragerea unei brazde împrejurul ruinelor echivala cu distrugerea ritualică a cetății. În nuvelă, găsirea comorii trebuie să aducă și liniștea sufletului Moșului, care se chinuie de patru ani și nu poate muri până nu va fi găsită comoara: "dacă n-o găsiți, nu se îndură Dumnezeu și nu mă ia. Și am să mă chinui așa până după Sfântul Dumitru
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
sau exterior la diferitele niveluri de Realitate. Dincolo de acestea, există și un fel de nod al tăcerii sau de punct de maximă ignoranță, dar care luminează ordinea cunoașterii și pe care fizicianul român îl asociază cu acel "întuneric transluminos al liniștii" al lui Dionisie Areopagitul 670. Basarab Nicolescu crede că numai din perspectiva cunoașterii transdisiplinare putem înțelege experiența cunoașterii mistice, pe care Dionisie Areopagitul, Grigore de Nyssa, Grigore de Nazianz sau Grigorie Palama au încercat să o exprime. El consideră că
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
a ascunsului și de transfigurare în lumina aurului stelar. Dificilă încercare de răzbatere, "târziu, prin trude-ndelungi și fir cu fir", "ascunsele comori" ajung în cele din urmă să rodească în zarea ființării depline: "și peste mări de umbră și liniște, aruncă/ Efluviile unor neprihănite zori". Imaginea care încheagă această trudnică ieșire din ascundere este mai întâi o formă neclară a adâncului, tulburea întrepătrundere a umbrei cu lumina: Spre sânul adâncimei fluide am privit;/ Iar ochiul meu lăuntric e încă năpădit
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
funcționează pe baza unui proces de asemănare - neasemănare, înlocuită acum de iradierea transparenței înseși, de perspectiva verticală care nu arată lucrurile în ceea ce sunt ci, dezvăluindu-le negativul, străpungându-le revelator, arată prin ele33: "Cerbii și astăzi ca pururi iau liniștea-n coarne;/ și iarăși pământul e surd și e liniștea surdă,/ cad coji de seară pe drum și coji scurte de purpur -/ sufletul meu, coajă căzută din seară.// Poate e clopot de timp și e clopot de broaște,/ poate tăcerea
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
de iradierea transparenței înseși, de perspectiva verticală care nu arată lucrurile în ceea ce sunt ci, dezvăluindu-le negativul, străpungându-le revelator, arată prin ele33: "Cerbii și astăzi ca pururi iau liniștea-n coarne;/ și iarăși pământul e surd și e liniștea surdă,/ cad coji de seară pe drum și coji scurte de purpur -/ sufletul meu, coajă căzută din seară.// Poate e clopot de timp și e clopot de broaște,/ poate tăcerea e frunză căzută din haos,/ poate pământul e mort pe
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
continuitate transfiguratoare prin experiența artei 35. Priveliște inaparentă în care prin imaginea cerbilor și a pământului, a clopotului și a frunzei, a grâului și a serii răzbate o altă imagine care le strânge pe toate în aceeași lumină: tăcerea absolutului, liniștea pe care o aduce netimpul morții. Din nou, repetițiile ("poate", "nimeni") marchează tocmai posibilul acestei scene originare imprezentabile, preînceputul absenței depline. Nicio prezență nu dă imaginea înserării; ea se face din absențe, crâmpeie, tăceri. Sufletul singur e martorul stingerii, vede
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
însă pur/ Și neîncepută pururi bucurie/ Acestea ochiul meu vedea"70. Ceea ce se prefigura discret în Vămile pustiei se dezlănțuie acum drept adorare nemărginită a nevăzutului, vedere extaziată de penuria vizibilului, de sărăcia ființei redusă la limita subzistenței ontologice. "Văd liniștea luminilor dintâi/ Și liniștea luminii de pe urmă", " Văd miezul cum e veșnic miez" - spune ochiul; e însă doar un fel de a spune că vederii îi e dat să vadă altă imagine decât cea care se profilează pe ecranul lumii
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
pururi bucurie/ Acestea ochiul meu vedea"70. Ceea ce se prefigura discret în Vămile pustiei se dezlănțuie acum drept adorare nemărginită a nevăzutului, vedere extaziată de penuria vizibilului, de sărăcia ființei redusă la limita subzistenței ontologice. "Văd liniștea luminilor dintâi/ Și liniștea luminii de pe urmă", " Văd miezul cum e veșnic miez" - spune ochiul; e însă doar un fel de a spune că vederii îi e dat să vadă altă imagine decât cea care se profilează pe ecranul lumii sensibile 71. Imaginea nu
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
de pe un drum/ înghețat"21. Partea a II-a Chipul de sub imagine Microanalize Realitatea irealului (Camil Baltazar) Care este chipul realității irealului într-un poem precum Basm de Camil Baltazar?1 Mai întâi un spațiu creat de imagine, în imaginea liniștii și creșterii, "liniști suind iederi nalte pe ziduri,/ Tăcere în care luceferii cresc". Ceea ce ia trup și se înfățișează imaginal dislocă spațiul real al lumii dezertate, coagulându-și ființarea în amuțirea oricărei rumori care ar mai aminti de realitatea vreunui
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
în absența reprezentării, dar se asociază unei semnificări non-referențiale. "O casă albă-n străzi dosnice" apare și pare; pare așa cum apare, adică reală în irealitatea contextului aparițional. Albul ei strălucește pieziș, semnifică "dosnic", în chiar devierea în care se imprimă liniștea și creșterea. La fel, "adolescenta cu trup sfios,/ Înflorind umbre de-a lungul rochiei". Trup real sau trup imaginal? Răspunsul îl dau umbrele ce înfloresc imaginea în care ele nu mai sunt umbre ale unui corp, ci există prin sine
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
Sunt niște oameni fără chip./ Și apa limpede-i și apa/ cu fața-ascunsă în nisip". Dacă posibilul este răstimpul unui prezent imprezentabil, căci lucrurile sunt acum în starea fără durată a unei manifestări blocate, el se pune ca posibil în liniștea unui contur nemișcat. Ce se conturează aici - acum - e fără chip, suprimă definiția identității, se spune fără să se arate. Rama liniștii în care sunt prinse lucrurile e forma goală, imaginea estompată a absenței. Lipsesc într-adevăr lucrurile din prezentul
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
căci lucrurile sunt acum în starea fără durată a unei manifestări blocate, el se pune ca posibil în liniștea unui contur nemișcat. Ce se conturează aici - acum - e fără chip, suprimă definiția identității, se spune fără să se arate. Rama liniștii în care sunt prinse lucrurile e forma goală, imaginea estompată a absenței. Lipsesc într-adevăr lucrurile din prezentul liniștirii absolute, încremenesc ele într-o formă fără imagine? Formă în care se liniștesc, intră în ritmul unui alt ordin, dar se
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
în vedere ca gol care arată nu dispariția, ci apariția inversă, imaginea întoarsă pe dos, perspectiva răsturnată: "Și golul alb al casei s-a lărgit,/ culorile-s cu fețele întoarse/ ca un necunoscut grăbit". Dacă singurul lucru văzut - în chiar liniștea limpede a lucrurilor - nu poate fi privit în față, el arată imaginea posibilă a non-feței, golul alb al transparenței. Imagine extremă a descalificării identitare, a necunoscutului care, deși se șterge într-o apariție fără chip, stă în vedere așa cum albul
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
cu cât ființa creatorului consimte abandonului, cade în golul poemului, cu atât acesta face albul mai strălucitor, lărgind golul primitor al sălașului său. Iar dacă lucrurile ies la lumină în golul acesta împlinit, "cu pleoapele lăsate-n jos", în limpezimea liniștii ce le cuprinde nu ele deschid orizontul, nu în ele stă imaginea. Prin ochiul lor nevăzut trece vocea poemului, le descoperă fața, spune liniștea care se vede. Imaginea în albia formei (Ileana Mălăncioiu) Ce se întâmplă cu forma în care
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
dacă lucrurile ies la lumină în golul acesta împlinit, "cu pleoapele lăsate-n jos", în limpezimea liniștii ce le cuprinde nu ele deschid orizontul, nu în ele stă imaginea. Prin ochiul lor nevăzut trece vocea poemului, le descoperă fața, spune liniștea care se vede. Imaginea în albia formei (Ileana Mălăncioiu) Ce se întâmplă cu forma în care ia naștere imaginea poetală atunci când discursul explicit trimite fără înconjur la decriptarea sensului? Ce se întâmplă, bunăoară, în substratul poemului Au să rămână plopii
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
sunt ca și cum deja ar fi? Imaginile configurează spațiul acestei deveniri ontologice, căci a rosti lumea, așa cum ea nu o poate face, o dă vederii în felul în care ea n-a fost niciodată văzută: "O seninătăți navigabile mari lespezi de liniște/ pe care cuvintele sună ca niște chei căzute/ el revărsa vorbe de aur un fluviu de vorbe de aur/ în tăvile verzi ale ierbii". Lume nevăzută ieșită la rostirea prin care ea se vede și se spune: primitoare și zămislitoare
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
se vede și se spune: primitoare și zămislitoare, lumea unei neîncetate geneze, a unui nesfârșit reînceput. Lume în mișcare, în facere, în actul lumirii, al creșterii spre ființă, precum imaginile care arată seninul translucid, transparența celor prevăzute și întrevăzute 21, liniștea solidă, sonoră, în care cuvintele vibrează ca într-o diafană cutie de rezonanță. Fluviul vorbelor de aur este imaginea care ilustrează poate cel mai fericit dublul orizont al facerii, în cuvânt și în lumină, în cuvântul care luminează și însămânțează
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
pe care o impune sfârșitul. O imagine discretă, abia conturată, afirmată din negativul unor contra-imagini dominante: "o, sub hoarda de aur a anotimpurilor/ prietenii visează pământ/ și sub înghețul născătoarelor stele/ totul e un exil al oglinzilor/ totul e-o liniște care întârzie încă/ așa cum întârzie morții sub crâng". Totul pare subîntins de retragerea oricărei puteri de a crea imagine, aspirat de imposibilitatea de a arăta și de a reflecta ceva în lumina unei apariții. Sub imaginile profilate la suprafață (hoarda
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
vibrează haosul unui adânc opac, unde nimic nu face imagine întrucât nu numai că lumină nu e, dar nici lucruri ce ar putea fi reflectate. Nimic al invizibilului care nu e inaparentul în sine, ci neființa fără chip, exilul non-manifestării, liniștea înghețată a stingerii. E o putere care trage înapoi în voluptatea tristă a dispariției, regresia în neantul unui târziu definitiv: "Și acest suflet care se înclină/ fără punți și ochii ca niște fântâni/ înghețate în cer și aceste răni extatice
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
ed. cit., p. 35); stare extatică ce definește suprasaturarea vizibilului prin care se zăresc formele epifanice ale invizibilului: "Auz și văz. Ochi plini de constelații,/ Și norii străvezii pe frunți, pe voce. (...) E-adevărat? Extaz să te salut/ Tărâm al liniștii" (I. Hotarul de fum, în ed. cit., p. 5). Este vorba de supraabundența "mărimii" infinite a principiului, de inegalabilul non-identității sale cu realitatea; "iar "marele" lui constă în faptul că nicio realitate nu este mai puternică decât el și că
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
ADPKD) și atunci pentru prognostic și sfat genetic se poate recurge la evaluarea microscopică a rinichilor și ficatului sau, mai simplu pentru copil, la testarea genetică (5). Diagnosticul presimptomatic permite depistarea indivizilor afectați printre persoanele cu risc genetic și asigurarea/liniștea persoanelor neafectate. în primul caz, se asigură urmărirea atentă și corectă a evoluției bolii și, la vârsta de adult tânăr, se poate da un sfat genetic adecvat, important pentru opțiunile reproductive. Totuși, depistarea precoce a bolii poate avea efecte adverse
Boala polichistică renală autosomal dominantă (ADPKD) by Mircea Covic () [Corola-publishinghouse/Science/91917_a_92412]