227,325 matches
-
C.G.G.), acțiuni contrare atracției gravitaționale, precum și acțiunea mecanică a brațelor, determină îndoirea maximă a prăjinii. Datorită modului de exercitare a forțelor asupra prăjinii aceasta se va îndoi, sub un unghi de cca. 45°, înainte și spre partea mâinii de jos, ajungând ca partea superioară a prăjinii să fie aproape paralelă cu solul. Destinderea prăjinii începe în momentul când scade presiunea asupra prăjinii ca urmare a egalizării forțelor de îndoire și elastice și încetării mișcării de accelerație a C.G.G., care s-a
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
axa prăjinii. Începe deci, momentul avântării picioarelor pe verticală care se realizează prin acțiunile efectuate de segmentele corpului și de extinderea prăjinii. Acțiunile tehnice principale ale acestei faze sunt: * avântarea picioarelor pe verticală prin extindere din genunchi până când labele picioarelor ajung vertical deasupra brațului de sus; * umerii se trag înapoi; * brațul de jos se îndoaie și se apropie de prăjină; * brațul de sus rămâne întins; * picioarele sunt relativ paralele; * corpul întors către prăjină. În continuare urmează cea de-a treia parte
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
cu răsucirea trunchiului către partea prăjinii, brațele execută mișcarea de tracțiune, care, combinată cu mișcarea de rotație a trunchiului, duce la schimbarea poziției acestora, brațul de sus este îndoit și cel de jos relativ întins. În momentul când brațele au ajuns în poziția descrisă mai sus începe m ul împingerii succesive din brațe, mai întâi la brațul de jos, apoi oment și la cel de sus. Trecerea ștachetei se face după realizarea supraînălțării (prin acțiunea b ), segmentele corpului fiind trecute succesiv
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
aruncare ă ordine se face cu adiționare de forță aruncător, va fi și ținută în mână. Astfel, ea este așezată în mână, fiind sprijinită pe corpul ărtate, cât și pe extremitatea distală a acestora (r n de control. Elevul / sportivul ajunge în pozi uncarea mingii de oină Aruncarea mingii de oină este prevăzută în aria curriculară de e sport atât la învățământul primar cât și la cel gimnazial. Datorită greutății sale reduse, 150 gr., această aruncare se adresează exclusiv vârstelor mici
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
stabil și o atitudine relaxată în scopul dobândirii unei concentrări totale. II. Elanul este constituit din două părți distincte: * elanul preliminar: o alergare accelerată de șase - opt pași; * elanul propriu-zis: structura ultimilor trei pași ai elanului. Din elanul preliminar se ajunge în cel de al IIlea semn de control tot cu piciorul stâng și începe elanul propriu-zis Primul pas se va efectua cu piciorul drept. Acesta este un pas normal ca e iar la contact laba piciorului se prezintă ușor răsucită
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
stâng se depărtează de trunchi. Executat într-un ritm crescut, razant, pasul al treilea, denumit și pasul încrucișat, este rodul ducerii coapsei piciorului stâng înainte flexat din genunchi, în același timp cu impulsia continuată în așa fel încât axa umerilor ajunge pe direcția aruncării. Axa bazinului se răsucește și ea, dar nu atât cât cea a umerilor. Trunchiul rămâne mult în urmă. Contactul cu solul se face pe partea externă a piciorului, iar vârful acestuia este de asemenea orientat spre exterior
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
suliței în raport cu corpul atletului), prin intermediul brațului aruncător care se întinde înapoi. Acest procedeu este mai avantajos decât cel cu 6 pași, deoarece oferă atletului posibilitatea conservării cu rizontale dobândite în elanul preliminar. La încheierea alergării accelerate, elanului preliminar, atletul va ajunge cu piciorul stâng (al 10-lea, al 12-lea sau al 14-lea pas) într-un anum zenta punctul de începere a pașilor de aruncare. Pe parcursul primilor 2 pași de aruncare atletul rezolvă plasarea suliței înapoi (retrager Pe parcurs ă
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
celui de-al treilea pas sunt următoarele: * impulsia prelungită și razantă a piciorului stâng pe sol imprimă bazinului o accele laturii picioare piciorul drept a unui nou contact ai redus; au pe partea externă cește spre dreapta, până ce axa acestuia ajunge la 25°-35° față de l l format de suliță cu planul orizontal este de 28°30° ; , în contactul său cu solul, oprește brusc atletul din alergare. Energia cinetică acumulată pe elan datorit ării corpului pe piciorul stâng este transformată, în
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
înainte, în planul prelungit al umerilor; * în prima parte a fazei de sprijin unilateral, C.G.G. odată cu înaintarea piciorului stâng și a bazinului să fie transfera Faza sprijinului bilateral se ca * piciorul stâng se așează foarte activ pe sol, pe călcâi, ajungând rap internă și apoi pe toată talpa. Contactul cu solul se ia la de talpă lateral; * în primele momente piciorul stâng, printr-o ușoa ează șocul de contact favorizând totodată înaintarea accelerată a bazinului și a părții anterioare a trunchiului
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
aruncătorului sub suliță și realizarea arcului întins, este ă și se rotește în interior, până ă a cutiei toracice; șold, coapsă dreaptă, abdomen și piept), își încetează necesar să semnalăm următoarele acțiuni specifice: * piciorul drept continuă impulsia pe sol până când ajunge pe extremitatea inferioară a lanțului extensorilor, până la nivelul primului metatarsian; * șoldul și coapsa piciorului drept înainteaz ce axa bazinului devine perpendiculară pe direcția aruncării; * pieptul se întoarce rapid spre înainte-sus, concomitent cu coborârea cotului stâng, care se fixează ferm de
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
în funcție de următoarele faze succesive: * priza (ținerea) discului; * mișcările pregătitoare pentru elan; * pirueta (elanul); * faza finală a aruncării (efortul final); * zborul discului. I. Pregătirea pentru aruncare Priza pe disc sau ținerea discului se realizează astfel: ția face degetul mare care nu ajunge sub muchia acestuia, el având rol * uchie), pe partea superioar, conferă aruncătorului: a) siguranță în ținerea discului în condițiile cerute de specificul mișcărilor care vor urma (mișcări circulare ample); * palma mâinii drepte (dreptaci) este aplicată relaxat pe suprafața discului într-
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
mijlocul cercului; * piciorul drept desprins de pe sol, semiîntins din genunchi, execută o mișcare de pendulare circulară, depășind marg ui drept de axa de rotație provoacă o reducere a vitezei de rotație, ușurând sarcina atletului în mișc * când genunchiul piciorului stâng ajunge pe direcție asemănătoare startului în alergare, pivotul se transform * capul și privirea sunt îndreptate spre înaintea trunchiului Faza fără sprijin este de scurtă durată. După desprinderea piciorului stâng de pe sol acesta ajunge prin încrucișare celălalt picior, îl depășește și se
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
sarcina atletului în mișc * când genunchiul piciorului stâng ajunge pe direcție asemănătoare startului în alergare, pivotul se transform * capul și privirea sunt îndreptate spre înaintea trunchiului Faza fără sprijin este de scurtă durată. După desprinderea piciorului stâng de pe sol acesta ajunge prin încrucișare celălalt picior, îl depășește și se îndreaptă spre dinainte a cercului. Datorită mișcărilor rapide ale picioarelor, trenul inferior trece înaintea trenului superior. Prin urmare, crește viteza de înaintare rotare a bazinului și picioarelor, în raport cu aceea a umerilor și
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
piciorului drept și împingerea în sol dinapoi spre înainte pune în tensiune optimă musculatura coapselor și a fesierilor care, la rândul lor, angajează tarea bazinului. Rotarea bazinului, prin legătura sa cu trunchiul, declanșează contracția răsucirea umerilor spre aceeași parte. Aruncătorul ajunge în momentul lansării discului să aibă greutatea corpului transferată înainte, pe piciorul stâng. Piciorul stâng întins se sprijină pe sol foarte ferm, pe partea anterioară a tălpii. Axele umerilor și bazin rpendiculare pe direcția aruncării. Capul execută o înclinare ușoară
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
într o oarecare măsură cu prima rotare, * punctul cel mai de jos al sferei ciocanului (punctul cel mai apropiat de sol) se punctul minim u-se înaintea aruncătorului. “De ce aceasta ?”. Se știe că fazele active de accelera După ce sfera ciocanului ajunge înaintea aruncătorului la înălțime mică de sol, în continuare se produc următoarele acțiuni motrice: precedentă; * în timpul în care ciocanul urmează panta ascendentă a traiectoriei (spre stânga), coatele aruncătorului se depărtează lejer și se îndoaie ușor; * umerii se întorc din nou
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
umerilor este relaxată, axa umerilor este paralelă cu axa șoldurilor. * partea ascendentă a traiectoriei obiectului se realizează prin mutarea greutății corpului pe piciorul stâng și întoarcerea umerilor spre partea stângă. Ea este mai amplă decât în prima rotație. Când ciocanul ajunge la punctul cel mai înalt, aruncătorul modifică traiectoria grație unei deplasări rapide a greutății corpului spre piciorul drept și a unei rotații de umeri spre dreapta. Aceste mișcări asigură reintrarea atletului în faza activă de “agățare” a ciocanului (din punctul
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
punct de pivotare călcâiul acestui picior. Această primă parte a rotației, de aproximativ 90°100°, executată cu păstrarea piciorul drept pe sol este continuată de o rotație mai activă, realizată în exclusivitate pe piciorul stâng (sprijin unilateral), până când capul ciocanului ajunge la punctul cel m a ciocanului este de 35°-38° fa punctul cel mai înalt la stânga-înapoi și punctul cel m fa ul (piruetele) Prima piruetă începe când se încheie faza de accelerare a ultimei rotații preliminare și ia sfârșit
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
punctul cel mai înalt la stânga-înapoi și punctul cel m fa ul (piruetele) Prima piruetă începe când se încheie faza de accelerare a ultimei rotații preliminare și ia sfârșit când sistemul aruncător ciocan, după executarea unei rotații (piruete) de 360°, ajunge din nou în poziție similară cu începutul. Intrarea în piruetă este faza care marchează legătura dintre ultima rota ciocanului (trase de greutatea * privirea poziție, predomină echilibrul stabil și consumul minim de energie. Sprijinul unilateral * odată cu piciorul stâng se rotește, în
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
atârnare” de ciocan, cu brațele întinse înainte usculatura rotatoare a trunchiu fig. 96), aruncătorul concent din umeri, cu picioarele flexate și trunchiul aproape insensibil retras spre stânga înapoi. În această fază acționează energic m lui și a șoldurilor. Când ciocanul ajunge la punctul minim de sol ( rează întreaga sa forță pentru ultima parte a efortului final propriu-zis. Acesta este caracterizat de următoarele acțiuni motrice segmentare: * picioarele se extind puternic și continuă rotația lor spre stânga; lui, se înclin greutatea corpului se
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
sensibil pe piciorul drept; * aruncătorul continuă să acționeze cu toată forța asupra obiectului pe o brațele întinse (ciocanul să nu fie “smuls” din ă), eliberând obiectul printr-o mișcare de “biciuire” din bra * ciocanul se lasă din mână când acesta ajunge la nivelul umărului; * în momentul eliberării ciocanului atletul se afl stâng pe toată talpa; * unghiul de lansare este de 42°-44°. IX PROIECTAREA UNITĂȚILOR DE ÎNVĂȚARE “ARUNCĂRI” Probele de aruncări sunt constituite dintr-o varietate de deprinderi motrice ceea ce le
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
înapoi pe aceeași linie cu axul umerilor. Efortul iunilor tehnice ale aruncării mingii de oină fără elan. ne ă care este dezvoltată există ca achiziție anterioară a copilulu În aruncările fără elan se realizeaz ățarea poziției fundamentale în care se ajunge în moment ului final. În structura tehnică a acestei a lizea l ne specifice aruncării propriu-zise (fig. 98). În figura 98. este prezentat conținutul programării ramificate pe care am e u ivelul ciclului g clasa ținutul acestei instruiri l-am
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
aceeași poziție și tot cu mingea medicinală ținută spre partea rațului de aruncare lateral - jos, se execută mișcări de rotație ale trunchiului cu rațele întinse. Se schimbă înclinarea axei umerilor invers direcției de ridicare a ingiei (dr-stg) umărul brațului aruncător ajunge într-o poziție și retragere videntă se depărtează coatele, brațul aruncător ușor flexat conduce mișcarea re înapoi, celălalt braț se întinde și greutatea corpului trece piciorul opus rațului de aruncare. Mingea se duce lateral - jos pe partea brațului aruncător, epărtându-se
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
pe sol pe partea interioar corpului pe piciorul stâng și apoi se desprinde de pe sol executând un arc de cerc; t2 - pivoteaz piciorul stâng pe pingea până la 360o în timp ce piciorul drept, ușor flexat din genunchi, înconjoară piciorul stâng, cu t ajunge și depăși, ajutându-l în pivotare, și se așează pe sol; * același exercițiu cu ținerea unui baston în mână cu brațele întinse înainte - jos oblic, cu eliberarea obiectului; * același exercițiu precedat de o rotație preliminară; * același exercițiu cu două rotații
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
de referință ale curriculumului nucleu și se realizează prin diversificarea acțiunilor de învățare în limita numărului axim la un an de studiu. Acest tip e opțio ai în cazul în care sunt necesare ore în plus pentru au reușit să ajungă la nivelul inima atât obiectivele cât și conținuturile din curriculum rriculum elaborat în școală exprimă opționalul la nivelul disciplinei Opționalele de atletism se pot desfășura pe grupe de elevi de la aceeași ă sau de la clase diferite (10-15 elevi) din ani
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
stă la persoana a III-a plural), iar predicatul regentei cere pronumelui introductiv al subiectivei să stea în nominativ (când această „cerință” nu este respectată, apare anacolutul - Cui îi place această piesă o mai poate vedea peste două zile.). Autoarea ajunge la concluzia că „din punct de vedere formal, gramatical, subiectul și predicatul se domină, așadar, reciproc, cu alte cuvinte sunt interdependente (cf. Sextil Pușcariu, Limba română, 1940, p. 156). Și dacă interdependența înseamnă dependență mutuală, înscrierea relației subiect-predicat la subordonare
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]