227,325 matches
-
care el nu o are. În al doilea rând, observațiile Ecaterinei Teodorescu cu privire la restricțiile reciproce de ordin formal identificate în planul frazei, între subiectivă și regenta ei, sunt valabile numai pentru tipul de subiectivă: Cine se scoală de dimineața, departe ajunge, nu și pentru celelalte tipuri (Se pare că va ploua, Se zice că va ploua, Bine că nu plouă, E necesar să plouă, Dacă bate vântul înseamnă că n-o să plouă etc.). Ideea interdependenței dintre subiect și predicat apare și
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
coordonat cu Y X + Y predicativă: X e subiectul lui Y X ← →Y apozițională: X e explicat de apoziția Y X = Y. După ce se menționează restricțiile de ordin formal pe care și le impun unul altuia subiectul și predicatul, se ajunge la concluzia că relația predicativă este o „interdependență sintactică”. Se precizează, de asemenea, că relația predicativă se manifestă și la nivelul frazei, între subiectivă și „propoziția-predicat”. Teoria este astfel formulată încât să rezulte diferența dintre subordonare (unde un termen este
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
nu-și poate găsi locul. Relația dintre subiect și predicat a fost interpretată și ca o relație de subordonare în cadrul căreia predicatul ar fi termenul regent, iar subiectul elementul subordonat, determinantul lui. Pornind de la propozițiile fără subiect, Barbu B. Berceanu ajunge la concluzia că numai predicatul poate fi considerat parte principală de propoziție; subiectul poate lipsi, (plouă, bate la ușă) părând - formal cel puțin - un fel de complement avantajat (prin acordul verbului cu el). Inconvenientul teoriei subordonării subiectului față de predicat, în
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
un : substantiv: Greierii negri, traficanți, vând o mirodenie trecătoarelor albine; pronume: El, singuratic, duce către cer brazda; numeral: Sfioși, cei doi nu izbutiră să găsească răspunsul potrivit. Regentul verbal este un verb(locuțiune verbală) sau, mai rar, un adjectiv (Gândul, ajuns în flacăra lui de ploaie târzie, se face palid). Regentul verbal este de fapt un simplu termen de referință, deoarece legătura dintre el și atribut este slabă. Flora Șuteu, vorbind despre atributul circumstanțial, afirma că „o construcție gerunzială, precum cea
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
exemple ca fetița aleargă voioasă își păstrează în mai mare măsură autonomia semantică și caracterul predicativ. Stadiul acesta este primul pe drumul de trecere al unui verb de la capacitatea de a servi ca predicat spre starea de copulă. Este de ajuns ca verbul, pierzându-și din conținutul concret, să tindă spre abstractizare, și ca accentul predicativ, care cădea inițial în aceeași măsură pe ambii termeni, să se condenseze numai pe al doilea (cel care arată starea), pentru ca acest verb să devină
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
Cum cutezați a intra nechemați? Se așează zâmbind fericiți pe banca de lângă fereastră. c) Stătui de vorbă vesel, ca niciodată. Numele predicativ circumstanțial stă mai ales pe lângă verbe intranzitive care exprimă mișcarea (a merge, a umbla, a se întoarce, a ajunge, a fugi, a intra, a coborî, a pleca etc.) sau tranzitive folosite în mod absolut: Mâncară la început tăcuți și flămânzi. Mult mai rare sunt cazurile când numele predicativ circumstanțial însoțește un verb tranzitiv. Numele predicativ circumstanțial se exprimă printr-
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
al propoziției Fetița aleargă voioasă. În ambele cazuri subiectul este fetița. Predicatul aleargă exprimă acțiunea principală pe care săvârșește subiectul, pe când predicatul nominal este voioasă exprimă starea în care se află subiectul. De la construcția Fetița aleargă și este voioasă se ajunge la Fetița aleargă voioasă prin eliminarea copulei (a verbului copulativ) și prin asimilarea numelui predicativ la propoziția cu sens principal ( Fetița aleargă). Adjectivul voioasă în construcția Fetița aleargă voioasă are funcție de determinant direct al substantivului și de determinant indirect al
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
după verb. Exemplu: ,,... și eu iar fugeam acasă, plângând, stupind și blestemându-l” (I. Creangă, Amintiri din copilărie, p. 62). Dar el poate sta și înaintea substantivului determinat, ca în cazul construcției de tipul Zgomotoși copiii vin. Din analiza faptelor ajungem la următoarele concluzii: Predicatul circumstanțial este al doilea predicat, un predicat secundar care exprimă starea sau acțiunea modală raportată la subiectul sau obiectul propoziției. El este cerut, în general, de verbe intranzitive, verbe de mișcare sau de verbe tranzitive cu
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
A privit cercetător prin înserare pe uliță în jos, dar n-a văzut-o venind. Funcția de atribut predicativ a unui adjectiv încetează, devenind nume predicativ, dacă verbul regent este un semicopulativ”: Te lași furat de tainica beție. Elevul a ajuns fruntaș în clasa lui. Dacă același verb a ajuns își păstrează înțelesul său propriu, el este urmat de un atribut predicativ: Tovarășul a ajuns cel dintâi (primul) la cabană. Aceeași situație o are adjectivul predicativ și când regentul este verbul
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
dar n-a văzut-o venind. Funcția de atribut predicativ a unui adjectiv încetează, devenind nume predicativ, dacă verbul regent este un semicopulativ”: Te lași furat de tainica beție. Elevul a ajuns fruntaș în clasa lui. Dacă același verb a ajuns își păstrează înțelesul său propriu, el este urmat de un atribut predicativ: Tovarășul a ajuns cel dintâi (primul) la cabană. Aceeași situație o are adjectivul predicativ și când regentul este verbul a rămâne. În exemplul următor, adjectivul singur este atribut
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
nume predicativ, dacă verbul regent este un semicopulativ”: Te lași furat de tainica beție. Elevul a ajuns fruntaș în clasa lui. Dacă același verb a ajuns își păstrează înțelesul său propriu, el este urmat de un atribut predicativ: Tovarășul a ajuns cel dintâi (primul) la cabană. Aceeași situație o are adjectivul predicativ și când regentul este verbul a rămâne. În exemplul următor, adjectivul singur este atribut predicativ: Mitrea a rămas singur gândindu-se. Verbul a ședea (a sta) are de cele
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
predicativ, recunoscut unanim pentru cazurile de tipul 1 și 2. Pe lângă cele două fapte sintactice constante, se mai constată și un fapt variabil de ordin semantic; tăria lexicală a verbului mijlocitor” (art. cit., p. 237). Judecând în felul acesta, autorul ajunge la concluzia că ,,neexistând... nici o altă deosebire între cele trei situații decât tăria lexicală a verbului,... nu mai există piedici în a-l considera și pe voioasă din exemplu 3 tot un nume predicativ...; pentru a nu ignora totuși elementul
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
matricială a verbului, cerută de semantica și sintaxa lui internă, în timp ce predicativul suplimentar este una nematricială, dobândită contextual. Complementul predicativ al obiectului apare obligatoriu în vecinătatea verbelor atributive, în timp ce predicativul suplimentar, nefiind implicat obligatoriu în semantica și sintaxa verbului - centru, ajunge, accidental, prin reorganizări sintactice, în vecinătatea acestuia. Astfel, a denumi și a desemna cer obligatoriu o complinire predicativă; a lua de / drept, pentru a actualiza sensul „a atribui o identitate falsă”, are nevoie în mod necesar de vecinătatea unui complement
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
de relație - la propoziția dublu subordonată simultan -, prepoziții care însoțesc această funcție sintactică, topica și punctuația, precum și unele observații. Sperăm ca lucrarea de față să fie un exercițiu dar și un experiment didactic. Ne-am străduit să consemnăm esențialul, să ajungem la unele concluzii și generalizări, fără a putea epuiza întreaga problematică.
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
venit în contact cu poezia lui Eminescu, aceasta m-a fascinat. Și, cum știți bine, nu este român să nu poetizeze, am început și eu prin a scrie versuri și idealul meu era să fiu mare cât Eminescu, să 8 ajung poet la fel de mare ca el. Evident, a fost un ideal nebunesc, de copil, dar ceva adevăr era în idealul acesta și la momentul la care am văzut că nu pot scrie la nivelul lui m-am lăsat, dar am rămas
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
care trebuie să-l avem în vedere. Sigur că, după aceea, au fost și alte modele. De pildă, la Academia Română m-am bucurat mult de prietenia academicianului Șerban Țițeica. Era fizician, era vicepreședinte al Academiei, și, cum știți, eu am ajuns acolo după o împrejurare tristă din viața mea și cu foarte multe greutăți și cu foarte multe insatisfacții și, aș zice, chiar traume psihice. Am găsit în Șerban Țițeica un om de o noblețe spirituală extraordinară. Ne-am împrietenit și
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
când ai dobândit o experiență de reflecție filozofică, atunci poți să dai ceva mai consistent. Așa că sper ca Dumnezeu să fie îngăduitor cu mine și să-mi lase timpul pentru a putea duce la capăt ceea ce-mi doresc. Să ajungeți la sinteză... Ideea care mă călăuzește mai de mult. Acum, de pildă, muncesc la o carte care se dorește o lucrare monografică, un soi de tratat de filozofia valorii și este o lucrare dificilă, care mă solicită în gradul cel
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
întors? Ne-am întors, într adevăr, din Italia, unde Filarmonica “Mihail Jora” din Bacău a deschis stagiunea muzicală 2001-2002 în orașul Gorizia și am participat la Concursul Internațional de Vioară “Romanini”, în Brescia, unde am susținut acompaniamentul candidaților care au ajuns în finală. E vorba de un concurs derulat în mai multe etape, ultima probă fiind cea cu orchestră, în care fiecare concurent a interpretat câte un concert din literatura universală, rolul nostru fiind acela de a asigura partea orchestrală. A
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
Cei mai valoroși s-au dovedit a fi o japoneză și un rus, care a luat, de altfel, premiul I, dovedind că în Rusia școala violonistică e încă foarte puternică, un francez, situat pe locul III. Românii n-au mai ajuns anul acesta în finale? În finale, nu. Au fost în etapele precedente, întrucât printre înscriși am remarcat, întradevăr, numele țării noastre, însă cine și până unde a ajuns nu am aflat, deoarece când am sosit noi nu mai era nimeni
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
foarte puternică, un francez, situat pe locul III. Românii n-au mai ajuns anul acesta în finale? În finale, nu. Au fost în etapele precedente, întrucât printre înscriși am remarcat, întradevăr, numele țării noastre, însă cine și până unde a ajuns nu am aflat, deoarece când am sosit noi nu mai era nimeni din România. Ați susținut și alte concerte pe parcursul turneului? În afara acestor două evenimente la care am fost protagoniști, am mai susținut două concerte, cu dirijorul Franco Geacoza și
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
sudul Italiei. Sunteți mereu într-un continuu dute-vino, pe lângă italieni și băcăuani revendicându-vă, în egală măsură, ploieștenii, unde de asemenea dirijați... Voi fi prezent, e adevărat, peste două săptămâni, la pupitrul Filarmonicii din Ploiești, unde voi asigura acompaniamentul cântăreților ajunși în faza finală a Concursului de Interpretare Canto “Eugenia Moldoveanu”. E un concurs nou în România și mă bucur că se face la Ploiești, unde Eugenia Moldoveanu este o personalitate foarte apreciată, fiind una dintre marile cântărețe ale lumii. Să
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
muzica anumitor compozitori. Numai săptămîna trecută am avut vreo 5 concerte educative și la toate au fost profesori, au fost învățători lângă elevi, i-au supravegheat cu delicatețe, în vreme ce noi ne-am făcut datoria cu profesionalism. În urma acestor concerte am ajuns să fiu oprit pe stradă de elevi din clasele V-VI, care mi-au spus că le-a plăcut foarte mult și m-au întrebat când vor mai putea asculta viitorul program. Reflectând mai mult, am ajuns la concluzia că
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
acestor concerte am ajuns să fiu oprit pe stradă de elevi din clasele V-VI, care mi-au spus că le-a plăcut foarte mult și m-au întrebat când vor mai putea asculta viitorul program. Reflectând mai mult, am ajuns la concluzia că, în fond, cam asta ar trebui să fie misiunea noastră. Acum, când acești copii sunt în formare, e necesar să le dăm exact ceea ce au ei nevoie, pentru că nu toți se vor duce pe linia manelelor, nu
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
pregătim programe interesante, așa cum, de altfel, am făcut-o și anul acesta. Muzica, sunt sigur, va fi o punte spre sufletele lor și le dorim să se apropie de ea, așa cum se apropie de altar. 28 ALEXANDRU BOBOC: Filozofia a ajuns o marotă Domnule academician, la începutul lunii noiembrie ați participat, ca invitat al Centrului Internațional de Cultură și Arte „George Apostu”, la lucrările „Simpozionului Național de Estetică”. Cum vi s-a părut ediția jubiliară și, în genere, cum priviți dumneavoastră
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
rezultate practice, pentru că atunci revenim la un pragmatism care se cultivă pe alocuri și în societatea noastră, după care până și adevărul se face, ca și bogăția, ca și banii, și altele, ori adevărul se face altfel, la adevăr se ajunge greu. Poate exagerez, dar cucerirea adevărului e mai grea decât asigurarea unei îmbogățiri sau asigurarea fericirii personale. Mai ales acum, când există o bulversare a tuturor valorilor, când se încearcă tot felul de reevaluări, de reanalizări, de impunere a unor
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]